1,056 matches
-
devotamentul față de copii, de colegi și de familie... Ce cugetare ar fi mai potrivită pentru un astfel de destin, decât înțeleptele gânduri ale voievodului Dimitrie Cantemir: Toată omenia și vrednicia omenească într-acesta se împlinește: pe neputincios să ajute și neștiutorului cu cuvântul, ci mai vârtos cu fapta, pildă aievea să-i arate. Început de carieră la Școala Probota Iași, Mariana Vrabie s-a dovedit încă de atunci înzestrată cu acest har de a convinge prin iscusința vorbei, dar și prin
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
toate problemele învățămîntului, cea mai acută era touși aceea a învățămîntului obligatoriu. Prin legea din 1924 se prevedea, pe lîngă dezvoltarea grădinițelor și căminelor de copii, prelungirea cu încă trei clase a învățămîntului obligatoriu, precum și organizarea școlilor de adulți pentru neștiutorii de carte. Pentru minorități, legea prevedea înființarea de școli de stat în limba maternă a populației respective, în primele patru clase primare. Era obligatorie și învățarea limbii române. Prelungirea duratei învățămîntului de la patru la șapte ani a constituit, fără îndoială
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interesa atunci îndeosebi țările dezvoltate. Cele care abia se eliberaseră de colonialism și cărora începuse să li se spună "țări în curs de dezvoltare" erau confruntate în planul educației cu alte probleme, în primul rînd alfabetizarea sutelor de milioane de neștiutori de carte și cuprinderea în învățămîntul elementar "a tuturor copiilor de vîrstă școlară". Cu toate eforturile, progresul a fost cu totul neînsemnat, în 1950 procentul de analfabeți în întreaga lume era de 44,3%, iar în 1560 scăzuse la 39
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
În acest sens, UNESCO organizează la Teheran, în 1965, Conferința miniștrilor educației care a atras atenția asupra proporțiilor reale ale analfabetismului. Cu acest prilej au ieșit în evidență multiplele valențe ale unei noi modalități de instruire și educare a adulților neștiutori de carte: alfabetizarea funcțională. Față de practicile anterioare, care se limitau să-i învețe pe analfabeți cititului și scrisul, noua experiență avea în vedere integrarea socială și economică a acestora. În acest sens, pe lîngă instruirea de bază (citit, scris, calcul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unic", componentă a învățămîntului secundar, în care elevii intrau fără examen de admitere. S-a realizat, pe această cale, o creștere treptată a numărului de elevi în prima treaptă a școlii secundare. Tot atunci a început acțiunea de alfabetizare a neștiutorilor de carte aproximativ patru milioane, după datele din acei ani acțiune prin care pe lîngă o limitată instrucție (scris, citit și socotit), se urmărea și îndoctrinarea cursanților, în scopul aderării lor la noul regim. Un alt aspect al "democratizării" școlii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
voința politică s-a reușit pînă în 1955 cuprinderea tuturor copiilor de 1-11 ani în ,,învățămîntul elementar" cum se numea atunci învățămîntul primar; tot în acei ani s-a asigurat prin efortul îndeosebi al învățătorilor alfabetizarea (uneori destul de sumară) a neștiutorilor de carte; a crescut numărul elevilor din clasele V-VII, precum și numărul elevilor din "școlile medii" (învățămîntul liceal) și al studenților. Reducerea duratei învățămîntului a condus la o restrîngere substanțială a conținutului învățămîntului (matematică, fizică, limbi moderne ș.a.); în multe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
autoritatea de stat, aceasta s-a putut crea (1900). Cf. I. GH. DUMITRAȘCU, Înainte mergători, Buzău, 1940; ONIȚA GLIGOR, Organizațiile profesionale ale cadrelor didactice din România între 1865-1941, E.D.P., București, 1989. 5. V. G. ARGHIRESCU, Recensămîntul general al știutorilor și neștiutorilor de carte din România din anul 1909. 6. Cf. VASILE POPEANGĂ, Școala românească din Transilvania în perioada 1867-1918 și lupta sa pentru unire, E.D.P., București, 1974. 7. Pentru învățămîntul din Transilvania dinainte de primul război mondial să se vadă ONISIFOR GHIBU
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
iubirea. Numai așa vom reuși să trăim cu bucurie prezentul. Ajută-ne Doamne pe toți pentru a găsi calea cea bună și adevărată. Badea Gheorghe Babilon Acum 32 de ani, când am ajuns eu în Germania, eram ca un copil neștiutor, uimit de tot ceea ce vedea, de tot ce întâlnea în cale. Venit dintr o țară zăvorâtă politic, economic și informațional, lumea occidentală mă umplea de curiozitate, de admirație și în acelaș timp, de spaimă. Primul obstacol major de care m-
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de sub munte cu ispite și Încăpățânările unui june cu reliefuri nevalorificate. - Câțiva zevzeci cu suflete Înfocate de pe malurile Dâmboviței subscriu la monumentul lui Verlaine din Grădina Luxemburg. - Cu Baudelaire la subțioară printre sciți și consiliile literare ale unui mare editor neștiutor de carte. - Exercițiile de retorică ale unui tânăr dactilograf pornit să descopere neapărat rețetele vieții. - L’homme et la bête sau bărbatul prea onest și târfa lui legitimă. - Cădere vertiginoasă de cortină la 1910 și o altă reprezentație care se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
1917, dar recunoscut inocent și decorat chiar a doua zi, 11 septembrie 1917. „Hotărârile Justiției sunt uneori mai criminale decât toate crimele la un loc“, ar adăuga Montaigne. - Ceva despre grandorile, servitudinile, platitudi nile și decăderile militarilor. - Un soldat brancardier neștiutor de carte, dar om al datoriei și iubitor de țară, provoacă la o convertire antiintelectualistă pe scriitorul din fața dumnea voas tră. - Citiți, așadar, mai departe [...] po vestea unui cerc de tineri și naivi reformatori de atunci ai viitoarelor noastre generații
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o vacanță, dar lăsându-și oamenii din tabără plini de râie și de păduchi exantematoși. Locotenentul Brațu Aurel sta În mintea mea de atunci la antipodul moral al soldatului brancardier Turcu Ion: simplu și curat la suflet ca Îngerii cei neștiutori de carte; credincios și Închi nat trebilor sale mărunte, dar cu ecouri și semnificații Îndepărtate; culegând răniții sau ținând țucalul bolnavilor și schimbându-le cearșafurile ude de sudorile fierbinți ale febrei recurente și ale tifosului exantematic; fără a crâcni și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
señora“ de fiecare dată cînd Îi adresam vreun cuvînt, pînă cînd unul dintre tovarășii de muncă mi-a zis: „Hei, băiete, che, nu exagera cu Don Pendón, că se enervează“. „Cine e Don Pendón?“ am Întrebat, cu mutra unui țînc neștiutor. Răspunsul că Don Pendón este señora m-a lăsat rece, dar nu pentru prea mult timp. Cum se Întîmplă mereu la grătare, era mult prea multă carne pentru lumea adunată, așa că am primit mînă liberă să ne urmăm vocația de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a ținut seama de cliente de genul meu, care ar cumpăra bucuroase pantofii din piele de șopârlă, dacă marfa n-ar fi compromisă de reclama ce i se face. și mă tem că în această privință specialiștii publicitari nu sunt neștiutori, ci realiști: majoritatea clientelor nu asociază nimic rău cu aceste afișe, nu devin recalcitrante, ci,dimpotrivă, sunt stimulate să cumpere produsul. Cât despre cele câteva împinse să ia lucrurile în serios- ei bine, la ele se poate renunța liniștit. L-
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
un miracol nu muriseră încă erau lichidați fără milă într-o nepăsare de-a dreptul criminală. În stânga și în dreapta mea, lopețile vâjâiau prin aer repezindu-se cu o ură bestială asupra puilor nevinovați, cu ciocurile larg deschise și ochii clipind neștiutori, care într-o secundă deveneau terci sub izbitura năprasnică a uneltei ucigașe. Păduricea fumega asemenea unui incendiu de proporții, dispersând în văzduh mirosul de carne pârjolită. N-aveau nici o putere de apărare. Erau prea slabi. Erau sortiți pieirii. În tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ca într-o mare bibliotecă având o funcționalitate ireproșabilă. Nu-mi rămâne decât să scot fișa necesară pentru a intra în posesia C.V.-ului dorit. Din amalgamul de amintiri disparate fac parte și colegii mei de clasă, copii nevinovați și neștiutori care erau convinși de normalitatea evenimentelor pe care le trăiam, crezând că acesta e mersul firesc al vieții, nebănuind niciun moment că suntem marionetele unui regim totalitar de dictatură comunistă. Pe ei, pe acești colegi ai mei frumoși, buni și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
slab pregătiți, existența nu se reduce doar la viața pe care o știm pe pământ. Poate că a venit vremea să conștientizăm faptul și să ne dăm seama cât de mici și neînsemnați suntem noi, oamenii, în fața Universului, cât de neștiutori suntem în realitate! Poate că a veni vremea să înțelegem foarte clar niște cuvinte care au fost rostite încă acum 2000 de ani: ,,Îngrijește-te de progresul tău spiritual și cele necesare traiului îți vor fi date înzecit !” Poate că
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mare, imens, este Universul, la un ordin de mărime ce mintea omenească nu poate cuprinde, cum poți să-ți mai închipui că specia umană este singura în această imensitate? Cum oare nu putem să înțelegem cât de mici și de neștiutori suntem în fața acestui Univers? Iar așa zis-a credință se referă la a înțelege un lucru simplu: în această complexitate a spațiului în care trăim, viața pe pământ reprezintă doar un mic segment dintr-o evoluție mai amplă, în care
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de-a dreptul în râul ce se se ducea zglobiu și frumos gâlgâitor, la vale. Marele și Bunul nostru Creator, s-a așezat pe un colț de stâncă să-Și revină din sperietură, privind dezolat la risipa ce făcuse. Râul, neștiutor a luat frumos cu el și a dus mai departe, tot ceea ce Dumnezeu pierduse din sacul Său burdușit de daruri. Iar satul acela pe care intenționa Sfântul să-l blagoslovească cu ospeția Sa, nesperată de muritori, nu era altul decât
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și 29 fetițe). Până la data acelui recensământ de acum 76 de ani, se ridicaseră din sat numai câțiva intelectuali aflători în viață: 1 inginer, 1 consilier arhiepiscopesc, 1 ofițer, 1 revizor școlar, 4 învățători, 1 notar și 3 funcționari. Numărul neștiutorilor de carte în rândul locuitorilor ce depășeau vârsta de 16 ani se ridica procentual la 15 la sută dintre bărbați și 20 la sută dintre femei, ceea ce ne face să apreciem ca pozitivă pentru acea vreme, preocuparea localnicilor pentru propria
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Arpașul de Sus. Vorbește dezinvolt limbile română, maghiară, germană, și sârbă. A luat parte la războiul mondial vreme de 5 ani fără 8 zile, din 28 august 1914 până în 20 august 1919. În Streza Cârțișoara se înregistra un procentaj de neștiutori de carte în vârste de peste 16 ani la recensământul din 1926, de 5 la sută la bărbați și 8 la sută la femei. Dintre cei 10 maghiari adulți din sat, 6 erau analfabeți. Dintre fiii satului, purtători de lumină la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și pe ei : da, era galben ca verighetele și nu era deloc ruginit și avea și-o piatră roșie. Părinții fier beau : trebuie să fi fost rubin ! Dănuț știa asta, dar se ferise să pronunțe „rubin“, pentru a se arăta neștiutor. De fapt, nici nu-și mai amintea cu precizie cum era piatra, ce formă avea, așa cum nu mai știa nici dacă inelul era ruginit sau nu ; galben era, asta mai mult ca sigur. Dar cine putea ști dacă era chiar
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
zeci sau chiar sute de mii de exemplare, li se organizau manifestări populare cu stadioane pline, își făceau vacanțele la Pelișor sau în vilele de protocol de la Neptun, iar când erau deranjați de vreun funcționar, agent de circulație sau chelner neștiutor, puteau să dea oricând un telefon acolo unde trebuia, astfel încât nefericiții funcționari, agenți de circulație sau chelneri să regrete toată viața că nu știuseră cu cine stăteau de vorbă. Mașina de propagandă avea nevoie de artiști și îi gâdila cum
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
poalele acestui Olimp personal, pînă ne-am văzut despărțiți pentru totdeauna de propria noastră copilărie al cărei miracol rămîne unica mitologie adevărată. Nevoia de mituri e, poate, și această nostalgie. În ea se limpezește imaginea copilăriei noastre, alergînd nepăsătoare și neștiutoare spre poalele Olimpului, grăbită să-și sacrifice puritatea În schimbul descoperirii că nu există nimic definitiv și că trebuie să ne Îmbătăm ca Dionysos de lucruri cîtă vreme sînt În jurul nostru neatinse Încă de remușcarea paradisului pierdut. Ar trebui să vorbesc
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
basma înflorată, în care și-a strîns părul, și cu un capot de mătase, larg la mîneci, arcuindu-se peste pieptul plin, curgînd în falduri de la cordon pînă spre pămînt. Sărut mîinile, doamnă! îi spun, înclinîndu-mi fruntea. Ion se uită neștiutor la cele două femei. Soția sa îi înfruntă un timp privirea, apoi și-o mută spre mama ei. Soacra mai face un pas spre mine, scuturînd din cap într-un gest scurt, plin de mîndrie. Domnule Vlădeanu, mă ia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
numai a zilei de mâine, ci chiar a următorilor cincizeci de ani! De fiecare dată, în planificarea viitorului sacrificăm prezentul, care, de fapt, este singurul element cu adevărat valid. Și mai rău, îi facem pe cei dragi din jur copărtași neștiutori la realizarea planului nostru virtual de viitor. De aici până la nefericire, dezamăgire, furie, până și ură, pentru noi înșine sau pentru cei din jur care nu și-au jucat rolul după plan, nu este decât un pas. Foarte des, proiectăm
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]