1,179 matches
-
din pricina unui popor, care nu le va fi de folos, nici nu-l va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre rușinea și ocara lor." 6. Proorocie asupra unor dobitoace de la miază-zi: printr-un ținut strîmtorat și necăjit, de unde vin leoaica și leul, năpîrca și șarpele zburător, își duc ei bogățiile în spinarea măgarilor, și vistieriile pe cocoașa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos. 7. Căci ajutorul Egiptului nu este decît deșertăciune și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
țeava tăiată, probabil de calibrul 10. Văzu că era încărcată: cinci gloanțe mari, cu alice. Le scoase și le băgă în buzunar. Parie pe gândurile lui Tommy Sifakis și căută sub pernă. Un Luger nemțesc încărcat. Îl goli de gloanțe, necăjit că n-avea timp să caute seiful cu poze cu câini, pe care mai târziu să i le arunce în față lui Lucy Whitehall, ca să se învețe minte să nu mai umble cu grecotei cu mătreață și arsenal în dormitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de lume ei [Dumnezeu și sfinții] vorbiau De Sân-Petru pomeniau. Nici cuvântul nu-l gătară Sân-Petru se arătară. Cu paharul i-a întins însă Petru n-a primit Că el a fost necăjit. Dumnezeu din graiu grăi : - Ce ești, Petre, necăjit ? Și Sân-Petru răspundea - Doamne, Dumnezeul mieu, Am scăpat de-am adurmit Iuda cheia mi-a furat Și în rai că s-a băgat (12, p. 87). Cu toate că este vorba de un motiv auxiliar, mă voi opri în treacăt asupra primelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
i-au furat și șarpele casei”, care în credința populară e norocul și paznicul fiecărei gospodării , pe care bătrâna nu-l mai întâlnise de vreo câțiva ani: “se vede că mi l-au furat și pe el“, a conchis ea, necăjită. Portretul Nataliei Ilașcu, reconstituit de Constantin Chirilă, e unul din cele mai cutremurătoare în istoria noastră mai recentă. Ea poate fi comparată în dârzenia ei cu Oltea, mama lui ștefan cel Mare, sau cu Vitoria Lipan, din “Baltagul” lui M.
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Țara mea de dincolo de Prut, Numai lacrima dacă-ți mai este scut, Numai dorul te mai apără de rele, Țară tristă-a Pruturilor mele. Mi se-ngăduie și-acum, ca mai-nainte, Să bocesc cu câteva cuvinte. Trec pe stradă, necăjit, și-mi zic: 116 94 Of, mai bine mut decât peltic! Iar scripturile gândite de străbuni Mi se zice c-ar fi pline de minciuni și că viitorul meu a fost trecut, Țara mea de dincolo de Prut. Țara mea de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
suflet al meu, Uite-mă pe mine Dumnezeu! Nicolae Dabija SĂRACĂ ȚARĂ BOGATĂ Frunză verde foaie lată săracă țară bogată! Neam pribeag, nu undevaemigrant în țara ta! Tot ai zis c-așa ți-i scris: să fii liber doar închis! Necăjitul meu popor, 117 95 că ți mai arde deumor! Of, sătulule flămând lângă ape însetând! Cum cerșim cu gura mută pâinea tot de noi crescută. Țara mea de oameni triști, mult mă mir că mai exiști, ciopârțită în bucăți că
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
pentru conservatori, acum trec francamente în opoziție. Demisiunea lui Ion Brătianu, produsă în urma votului Camerei, de care am vorbit, a fost precedată de un număr de cuvinte amărâte pe care le-a rostit atunci. Aceste cuvinte au rămas în Istorie. Necăjit pentru că majoritatea a putut da un vot împotriva dorinței sale, Ion Brătianu a strigat: „Am suportat atâtea abuzuri, am răbdat asasinate și aceasta numai pentru ca să se poată face revizuirea. Astăzi văd că revizuirea nu se poate face așa după cum doresc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
amicul nostru Grigore Golescu, de pildă, primea cele mai monumentale porții de varză acră cu costițele de purcel ce nu se văzuseră vreodată sub tavanul lui madame Caliopi. „Honni soit qui mal y pense.“ Unde s-or fi odihnind astăzi necăjitele oase ale acestei milostive restauratrice?! Mai târziu ne-am răzlețit. Căci mai toți din grupul acesta de studenți în Drept - ba chiar toți afară de mine - aveau idei conservatoare. Pe mine m-au împins ideile înaintate către mediciniști, spre care m-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ins "decepționant". "Rău". O "buruiană" care invadează straturile pline de "miere și lapte". Un ins care "tulbură apele" spiritului public compromițând dramatic "succesurile". Până și tăcerea/ tăcerile lui sunt interpretate. "Terra nova" nu-i, astfel, decât un prizărit, vag și necăjit teritoriu de al cărui "gard" se apropie orișicine și face ceva pe el. Este o realitate invizibilă. Portretul "robot" al cititorului meu? Cititorul meu este un "cititor de drept comun". Superficial, trândav și viclean! Cine se/ s-ar mai frământa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în comuna Badeuti, nu mai prezenta încredere, fratele era la scoala, la Cooperație iar eu am ramas al nimănui. M-am gândit că trebuie să fac ceva ca să-mi câștig existența, nu puteam stă pe spatele mamei care era destul de necăjita. Singura soluție la îndemână a fot să fac școală de șoferi de 3 luni « Drum Nou » din Rădăuți, în toamna anului 1952. Țin minte că într-o ședință cineva m-a propus secretar al organizației UTM pe școală iar când
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
nu e o rădăcină dublă. * Lumea se împarte mai ușor și se adună mai greu. * Tabla scăderii se referă îndeosebi la nivelul de trai. * O eroare determină pe altele. * În politică, axioma e un adevăr ce trebuie demonstrat. * Pentru cei necăjiți, traiul decent este o țintă iluzorie. * A fi contra nu înseamnă a te opune cu orice preț. * Cu inima plătești mai mult decât cu mintea. * Dacă vrei să faci ceva, mai întâi lămurește ce. * Nechibzuitul întâi taie și apoi măsoară
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pare logic, ci mai degrabă constituie o dilemă: "Ce faci cu sănătatea, dacă nu ai noroc în tot ceia ce întreprinzi?" sau "La ce-ți folosește norocul, dacă nu ești sănătos?" Urarea "noroc și sănătate" este mai ales urarea oamenilor necăjiți, cari cu trecerea fiecărei zile așteaptă îmblânzirea soartei lor și realizarea diverselor dorințe pământești. Reprezentanții diferitelor confesiuni și religii trimit în această zi credincioșilor lor, "pastorale" și "enciclici" cu sfaturi și îndemnuri spre o viață mai ideală, în care să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ar fi certat-o și nu ar fi pedepsit-o pentru neascultare și obrăznicie. Numai bunica a aflat mai târziu motivul. Numai ei a putut Mura să îi povestească pățania. O, Doamne, să fi fost oare, vreodată, un copil mai necăjit decât Mura? Era vestită prin aceea că, la vârsta ei, reușea să împletească frumos, cu modele, cu flori și frunzulițe pe pieptare. Dar numai mânuțele și ochișorii ei știau cu cât efort! Sub lumina lămpii cu gaz, andrelele străluceau în
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
și Otto Heel. MINAUR: Irimuș (13 interv.), Viman - Stamate (12 goluri), Asoltanei (7), A. Popescu (5), Mihai (2), A. Bondar (2), Gavrilovic (1), Varady (2), Halmagyi, Vasile, Musteață, Buciuman, Fotonea. Antrenor: Ioan Crăciun. Arbitri: Bogdan Stark și Romeo Ștefan. Deși necăjit, după ce echipa sa a pierdut pe final partida disputată la Bacău, președintele Minaurului a avut puterea să-și felicite adversarii: , a declarat Radu Bogdan Mare pentru bacaulsportiv.ro. În ceea ce privește prestația arbitrilor Stark și Ștefan, președintele băimărean a spus: În final
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
fi orice-am fi, sîntem oameni? Aceste surori ale noastre îți spun fără cuvinte că-și vor aduna copiii împrăștiați, că o vor lua de la capăt, cu aceeași liniște pe care le-o dă instinctul vieții, care la ele, femeile necăjite ale acestui popor, s-a transformat în datorie morală, în care ele înțeleg că trebuie să trăiești nu numai pentru că îți place, ci și pentru că trebuie să trăiești. La fel de nepregătit m-a găsit și imaginea de ansamblu a Brăilei și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cap ca și când ar fi fost fascinat de vocea ascuțită și atrăgătoare a acestui om, de siguranța lui, și de felul decis și protector cu care pusese el degetul pe rana care ne durea. ― Cum! exclamă în sfârșit tatăl meu indignat, necăjit arăt eu? Necăjit ești azi și mâine nu mai ești! Ori eu, ce să fac? Adică el se simțea, lovit pentru toată viața și niciodată n-avea să-i mai treacă rana pe care o primise. Și începu să-i
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
facă? Să Întindă gâtul ca să fie măcelărit? Și Annette, domnule apărător al moralității? Ce i-ai făcut azi? Ea, care a avut Încredere În tine de la prima vedere? Care a crezut cu naivitate că o vei salva, ca o țărancă necăjită care se prosternează la picioarele omului lui Dumnezeu În vreo mânăstire pravoslavnică și Își deschide sufletul În fața lui. Singura femeie din viața ta care ți-a zis frate. Niciodată nu ți se va mai oferi un asemenea dar, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
întreba ce însemna tăcerea? însemna rău sau bine? Sau poate Rim nu cuteza . . . sau poate nu credea de cuviință să răspundă. 253 - Dumneata ce zici? Aceeași tăcere. Lina, rămasă de la început lipită de ușă, acum da mereu înapoi în sufletul necăjit. - Ce zici? Atunci a rămas așa . Așa ... să plece fata - Nu! - Cum . Adică nu-i zici dumneata? Să-i spui tot eu din partea dumitale? La ocazii mari Lina spunea lui Rim ,,dumneata". Acum însă "dumneata" se aglomera. I se păru
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
din nituri fiecare bucată muzicală 265 pentru a controla calitatea și defectul amănuntului. Apoi se trecuse de două ori ansamblul. Marcian descoperea abia acum greșeli și, cu acel imperativ al lui, azvârlise nemilos acuzările în dreapta și în stânga. Elena, cre-zîndu-1 foarte necăjit, era încremenită. Se însenină abia când îl văzu strângând mâini în dreapta și în stânga. îl întrebă aproape cu gingășie: Ce crede? . . . Ce-a fost? ... Mergea admirabil! Observațiile erau de la "bine" înainte spre perfecție. încîntată, ar fi vroit să-i spună cuvinte
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
spargem piepturile. Nimeni nu făcea mai multă zarvă ca Vilmoș țiganul. Era mai mare cu cîțiva ani decît noi, ceilalți, se pusese În fruntea cetei, șuierînd cu două degete-n gură ca la speriat graurii. Cel mai mînios și mai necăjit era Însă baciu’ Șipoș oloierul, pe care-l vedeam pentru Întîia oară nemînjit de ulei. S-a răstit la noi: — Mă! CÎnd vă văd și pă voi aci, Îmi vine să mă omor mai iute! Împrăștiați vă, dracului, odată! Glasul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cartea la Întîmplare și dîndu-mi să pipăi paginile nimerite. — Le știe pe de rost, ăsta-i bandit mare! a insistat șeful de la raion. Mare bandit, nu-i așa? — Da, am făcut eu măgulit. — Nu, el nu e bandit, a intervenit necăjit tata, cum ar putea să fie?! În aceeași seară, m-a luat deoparte cu vorbele: Să nu mai spui niciodată că ești bandit, asta nu-i o glumă bună, să nu mai spui, promiți? Am promis, neînțelegînd de ce tatii nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și ia-o pe strigă de unde nu-i! Nu o văzuse Floare nici pînă În acea clipă, o bănuise doar că-i dedesubt și știuse că de mînat cu atîta iuțeală numai dracul o mînă. A ieșit Îndată din șanț, necăjită mai mult pentru tutunul umezit decît pentru haine. S-a frecat la ochi și a Înțeles că se găsea taman la marginea satului căutat. Apropiindu-se de case, a adulmecat că, nu departe, se cocea pîine. A intrat, dînd binețe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
vara următoare, Floare primi trei scrisori de la Gyuri din garni zoanele pe unde se perinda. De fapt, Îi erau retrimise de părinți, numai prin ei puteau să țină legătura. Mai căpătă un plic după aprinderea războiului. Pomean se arăta tare necăjit, temător de viitor și cu Încrederea În soartă mult slă bită. Nu-și dădea seama Încotro Îl va mîna focul. Nădăjduia, ca toți ceilalți, că-i vor frînge iute pe sîrbi și pe muscali și că nenorocirea nu va ține
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
despre fratele tău? Nimic? Din părea să aibă mai multă răbdare, arăta mai Înțelegător și renunțase la insistențele de mai Înainte. Adam și-a scuturat capul. S-ar fi zis că așteaptă să fie mustrat. — Dac-ai ști cât de necăjit pot să fiu că nu izbutesc În nici un fel să-mi aduc aminte! Mi-e tare greu să suport așa ceva! — Hei, hei, nu-ți face singur rău! Nu-i vina ta. Din stradă s-a auzit o mașină, care s-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
apoi să fie din nou ireală și care, în cărți, se numea când așa, când așa. Odată, pe la mijlocul anilor ‘60, mi s-a părut că o văd în fața portalului principal al Domului din Köln, cu pălăria întoarsă, așezată în fața ei, necăjită. Cerșea. Când am intrat în vorbă, o femeie aproape lipsită de dinți a mormăit ceva în dialectul local... Iar atunci când, spre sfârșitul anilor ‘90, noi am mai vizitat o dată Gdańskul și, într-o locuință privată în mijlocul unui public restrâns, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]