4,648 matches
-
este tot nominalul, mai precis, trăsăturile semantice ale acestuia. În ceea ce privește adjectivul, acesta se poate acorda semantic în anumite contexte, când GD nu are trăsături specificate sau nu este lexicalizat (ca în (Tu) ești obosită). În altele, când GD prezintă o neconcordanță formă - sens, el este blocat: (23) a. *Ministrul a fost audiată în comisie. b. *Vedeta a fost zărit la Studiourile Buftea. Dacă adjectivul ar avea trăsături interpretabile, ar trebui ca forma sa să reflecte direct proprietățile referentului, deci ca acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
proiecție superioară phi, iar altele nu. De exemplu, substantivele colective din limbi ca engleza (government) sau ceha (deca "copii"), care se pot acorda "semantic", la plural, susțin ipoteza centrului phi. Pe de altă parte, faptul că în română substantivele cu neconcordanțe între genul sau numărul formal și genul sau numărul semantic (ordonanță, vedetă; guvern etc.) se acordă formal (în general) arată că acestea nu au un centru phi superior centrului Det. Dacă ar avea unul, acesta ar trebui să transmită prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grupului nominal, acordul este (mai degrabă) formal, iar în domeniul predicativ, acordul este referențial. Pronumele utilizate anaforic se acordă conform INDEX-ului. Ipoteza celor două seturi de trăsături poate explica diverse tipuri de acord: (i) acordul hibrid, al substantivelor cu neconcordanță între trăsăturile formale și cele referențiale. În multe limbi, acestea se pot acorda formal în interiorul GN, dar semantic în exteriorul GN. La fel ca în sârbo-croată, în engleză, o serie de substantive colective impun determinantului numărul singular, dar verbul și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
foarte clară între posibilitățile de acord CONCORD și posibilitățile de acord INDEX ale nominalelor, atât în cadrul aceleiași limbi, cât și la nivel tipologic, comparativ. Am văzut mai sus că distincția CONCORD - INDEX este mai ușor de observat atunci când substantivul prezintă neconcordanță între formă și sens (în acest caz, valorile CONCORD și INDEX fiind diferite, ca în cazul colectivului feminin singular deca din sârbo-croată. Ipoteza CONCORD - INDEX prezice că (i) toate substantivele care au astfel de neconcordanțe au valori CONCORD (formale) diferite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de observat atunci când substantivul prezintă neconcordanță între formă și sens (în acest caz, valorile CONCORD și INDEX fiind diferite, ca în cazul colectivului feminin singular deca din sârbo-croată. Ipoteza CONCORD - INDEX prezice că (i) toate substantivele care au astfel de neconcordanțe au valori CONCORD (formale) diferite de valorile INDEX (semantice, referențiale) și că (ii) acord intern grupului nominal se face pe baza trăsăturilor CONCORD, iar acordul extern grupului nominal (predicativ și anaforic), pe baza trăsăturilor INDEX. În română, acordul semantic și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tot în enunț (adjectival, predicativ, anaforic): (40) a. *acești guvern b. *Guvernul au decis. c. Guvernul s-a reunit ieri în ședință. Aceștia au avut pe ordinea de zi... (="Guvernanții au avut pe ordinea de zi...") - substantivele care au o neconcordanță între genul formal și cel referențial impun un acord formal atât adjectivului, cât și participiului: (41) a. Ordonanța a fost ucisă de inamici. b. Vedeta a fost asaltată de fani. c. Starul american a fost intervievat de reporterul nostru. În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acord formal atât adjectivului, cât și participiului: (41) a. Ordonanța a fost ucisă de inamici. b. Vedeta a fost asaltată de fani. c. Starul american a fost intervievat de reporterul nostru. În exemplele de mai sus (cu colective și cu neconcordanțe de gen), dacă vrem să păstrăm distincția CONCORD - INDEX și generalizarea că acordul predicativ se face pe baza trăsăturilor INDEX, trebuie să explicăm de ce acordul extern grupului nominal nu se face semantic, referențial. Pentru exemplele de la (41), se poate păstra
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
CONCORD - INDEX își pierde din puterea explicativă. Doar distincția între cele două seturi de trăsături și observația bazată pe câteva limbi că acordul predicativ este de tip referențial nu este suficientă pentru a explica acordul predominant formal al substantivelor cu neconcordanțe între formă și sens din limbi ca româna. Totuși, există și în română anumite substantive care admit un acord hibrid. Este vorba de anumite substantive cu sens cuantificator: (42) a. Propunerea a fost discutată în ședință de consilierii Primăriei Municipiului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o trăsătură pe substantiv. Printr-un acord intern, sub forma unei valuări bidirecționale nume - determinant, întregul grup determinant este marcat pentru gen și număr. În limba română, substantivul centru poate fi de orice tip semantic și formal. Unele substantive prezintă neconcordanțe între trăsăturile formale și cele referențiale, semantice. Neconcordanțe de număr prezintă substantivele colective, care la singular desemnează un ansamblu de entități, deci pot avea două lecturi: lectura +singular, de grup, în care este pertinent ansamblul, și lectura +plural, în care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sub forma unei valuări bidirecționale nume - determinant, întregul grup determinant este marcat pentru gen și număr. În limba română, substantivul centru poate fi de orice tip semantic și formal. Unele substantive prezintă neconcordanțe între trăsăturile formale și cele referențiale, semantice. Neconcordanțe de număr prezintă substantivele colective, care la singular desemnează un ansamblu de entități, deci pot avea două lecturi: lectura +singular, de grup, în care este pertinent ansamblul, și lectura +plural, în care sunt pertinente entitățile care compun ansamblu. Neconcordanțe de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
semantice. Neconcordanțe de număr prezintă substantivele colective, care la singular desemnează un ansamblu de entități, deci pot avea două lecturi: lectura +singular, de grup, în care este pertinent ansamblul, și lectura +plural, în care sunt pertinente entitățile care compun ansamblu. Neconcordanțe de gen prezintă o serie de substantive animate care au un anumit gen formal și referenți de alt gen natural: ordonanță (gen formal feminin, gen natural masculin), vedetă (gen formal feminin, referenți de ambele genuri), star (gen formal neutru, referenți
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
anumit gen formal și referenți de alt gen natural: ordonanță (gen formal feminin, gen natural masculin), vedetă (gen formal feminin, referenți de ambele genuri), star (gen formal neutru, referenți de ambele genuri) ș.a. Și substantivele proprii pot prezenta astfel de neconcordanțe. De exemplu, toponimele nu au un gen natural, iar acordul lor se poate face formal sau nu (Tulcea, întemeiat în anul...; Adunații Copăceni, vizitat de președintele țării...). Acordul intern grupului nominal reprezintă manifestarea formală a relației de dependență față de nominalul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în persoană. Este un argument în plus pentru a opta în favoarea analizării ca pronume a formelor de întărire, în toate contextele. 3. Acordul din perspectiva controlorului Din perspectiva controlorului, sunt interesante pentru acord situațiile în care nominalul centru prezintă o neconcordanță sau nepotrivire între trăsăturile formale și trăsăturile semantice sau referențiale. Neconcordanța poate privi doar una dintre trăsături (genul, numărul, persoana) sau mai multe. 3.1. Nominalele cu neconcordanță între genul formal și cel referențial Toate substantivele din limba română se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
analizării ca pronume a formelor de întărire, în toate contextele. 3. Acordul din perspectiva controlorului Din perspectiva controlorului, sunt interesante pentru acord situațiile în care nominalul centru prezintă o neconcordanță sau nepotrivire între trăsăturile formale și trăsăturile semantice sau referențiale. Neconcordanța poate privi doar una dintre trăsături (genul, numărul, persoana) sau mai multe. 3.1. Nominalele cu neconcordanță între genul formal și cel referențial Toate substantivele din limba română se încadrează formal într-un gen sau altul, indiferent dacă au referenți
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
controlorului, sunt interesante pentru acord situațiile în care nominalul centru prezintă o neconcordanță sau nepotrivire între trăsăturile formale și trăsăturile semantice sau referențiale. Neconcordanța poate privi doar una dintre trăsături (genul, numărul, persoana) sau mai multe. 3.1. Nominalele cu neconcordanță între genul formal și cel referențial Toate substantivele din limba română se încadrează formal într-un gen sau altul, indiferent dacă au referenți [+Animat] sau [-Animat]. La substantivele [+Animat], genul formal corespunde, de obicei, cu cel referențial (natural). Sunt câteva
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Toate substantivele din limba română se încadrează formal într-un gen sau altul, indiferent dacă au referenți [+Animat] sau [-Animat]. La substantivele [+Animat], genul formal corespunde, de obicei, cu cel referențial (natural). Sunt câteva categorii de substantive [+Animat] care prezintă neconcordanțe între formă și sens: (i) substantive cu genul formal feminin și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță, santinelă; (ii) substantive cu genul formal feminin și referent fie masculin, fie feminin, uman: călăuză, gazdă, rubedenie, rudă, slugă, urâciune, persoană, personalitate, vedetă, sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iv) substantive cu genul formal neutru și referent fie masculin, fie feminin: fotomodel, manechin, star; (v) substantive cu genul formal feminin sau neutru, care desemnează colectivități cu referenți feminini și masculini: populație, lume, colectiv, guvern etc. Aceste substantive prezintă și neconcordanță de număr (numărul formal: singular, numărul referențial: plural). Substantivele [-Animat] au un gen formal bazat pe caracteristicile fonologice (terminația substantivului), genul lor natural fiind neutrul (genul inanimatelor). În general, substantivele cu o neconcordanță între genul formal și cel referențial impun
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
colectiv, guvern etc. Aceste substantive prezintă și neconcordanță de număr (numărul formal: singular, numărul referențial: plural). Substantivele [-Animat] au un gen formal bazat pe caracteristicile fonologice (terminația substantivului), genul lor natural fiind neutrul (genul inanimatelor). În general, substantivele cu o neconcordanță între genul formal și cel referențial impun adjectivului acordul pe baza trăsăturilor formale. Acordul semantic, atât al determinanților, cât și al adjectivelor, este agramatical (cu unele excepții, discutate mai jos): (29) a. *acest slugă, *această decan, *această deputat, *această ministru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
masculin. Alte explicații pentru acordul semantic ar fi aceea că avem a face tot cu un fenomen de procesare sau că, fiind vorba de un text beletristic, este o construcție "nenaturală", cu o oarecare valoare stilistică. 3.2. Nominalele cu neconcordanță între numărul formal și cel referențial Din punctul de vedere al neconcordanțelor între trăsătura formală de număr și sens, în limba română se pot distinge următoarele categorii de substantive: (i) substantive colective, cu formă de singular, care denotă mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
face tot cu un fenomen de procesare sau că, fiind vorba de un text beletristic, este o construcție "nenaturală", cu o oarecare valoare stilistică. 3.2. Nominalele cu neconcordanță între numărul formal și cel referențial Din punctul de vedere al neconcordanțelor între trăsătura formală de număr și sens, în limba română se pot distinge următoarele categorii de substantive: (i) substantive colective, cu formă de singular, care denotă mai mulți referenți: guvern, echipă, grup, mulțime, serie, grămadă, armată, frunziș, studențime (vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acceptă acest acord) b. %Toată echipa au jucat bine. Astfel de sintagme cantitative cu colective acceptă și acordul semantic al adjectivului izolat: (45) a. O parte din guvern, îmbogățiți peste noapte... b. Toată echipa, testați antidoping... 3.3. Nominalele cu neconcordanță în ceea ce privește categoria persoanei Există o categorie restrânsă de substantive care prezintă o neconcordanță formă - sens în ceea ce privește categoria persoanei, fiind folosite de locutor pentru a se desemna pe sine, în anumite contexte. Cel mai frecvent folosit este subsemnatul, în anumite texte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu colective acceptă și acordul semantic al adjectivului izolat: (45) a. O parte din guvern, îmbogățiți peste noapte... b. Toată echipa, testați antidoping... 3.3. Nominalele cu neconcordanță în ceea ce privește categoria persoanei Există o categorie restrânsă de substantive care prezintă o neconcordanță formă - sens în ceea ce privește categoria persoanei, fiind folosite de locutor pentru a se desemna pe sine, în anumite contexte. Cel mai frecvent folosit este subsemnatul, în anumite texte administrative (cereri, contracte etc.). Acesta poate impune pronumelui de întărire acord semantic, la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
La toponime, numărul este o trăsătură fixă. Tulcea, Cipru, Retezat etc. sunt toponime +singular (cu formă de singular), iar Fetești, Carpați, Statele Unite ale Americii etc. sunt toponime +plural. Între numărul formal și cel referențial al unor nume proprii pot exista neconcordanțe: Rapid și Dinamo au formă de singular, dar denumesc echipe, deci au sens colectiv, plural. Fetești are formă de plural, dar se referentul este singular (un oraș). Statele Unite ale Americii are formă de plural, iar referentul său este singular (uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este blond. [referent masculin] b. Gabi este blondă. [referent feminin] În exemplele de la (1) și (2), adjectivul predicativ se acordă "referențial", întrucât pronumele-subiect tu și numele propriu Gabi nu au specificată o trăsătură de gen. Dacă nominalul subiect prezintă o neconcordanță între genul formal (gramatical) și cel referențial, acordul se face potrivit genului formal, însă nu este exclus nici acordul semantic: (3) a. Manechinul a fost fotografiat pe plajă. b. ??Manechinul a fost fotografiată pe plajă 41. [în afara unui context mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este implicat pragmatic în context, deoarece un miting implică multe persoane) 2.2. Numele proprii La fel ca substantivele comune, și numele proprii au trăsături de gen și număr, uneori marcate formal și transmise prin acord. Unele nume proprii prezintă neconcordanțe între trăsăturile formale, morfologice, și cele semantice, referențiale. De pildă, numele de familie Poalelungi are formă de plural, dar se poate referi la o singură persoană sau la mai multe; toponimul Tulcea are formă de feminin, dar nu desemnează o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]