1,749 matches
-
Galați, Miorcani, Târgșoru -Vechi, jud. Prahova. După cum se poate observa, repartiția acestui tip de inventar în necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani, este foarte inegală. În doar trei puncte se semnalează prezența mărgelelor, în marginea de nord-est, la mijlocul necropolei și în partea nord-vestică. În rest, doar două morminte mai izolate, care au avut ca inventar mărgele - unul în centrul necropolei (M. 48) cu un singur tip, respectiv mărgele bitronconice simple și mormântul nr. 57, din marginea estică, cu două
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Chr. de la Săbăoani, este foarte inegală. În doar trei puncte se semnalează prezența mărgelelor, în marginea de nord-est, la mijlocul necropolei și în partea nord-vestică. În rest, doar două morminte mai izolate, care au avut ca inventar mărgele - unul în centrul necropolei (M. 48) cu un singur tip, respectiv mărgele bitronconice simple și mormântul nr. 57, din marginea estică, cu două tipuri de mărgele - sferoidale și inelare. Cel mai bogat mormânt, în ceea ce privește numărul de mărgele este mormântul nr. 74, în care s-
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au fost găsite dispersat, dar tot în zona pieptului, respectiv 6 de chihlimbar și sticlă albastră, într-o zonă spre bazin, 5 bucăți portocalii în zona cotului stâng, 5 buc. din sticlă gălbuie în zona palmei de la aceeași mână. În necropola de la Săbăoani din sec. IV d. Chr. nu s-a descoperit niciun cercel sau inel din metal. Singurul obiect de metal din această categorie este reprezentat de o veriguță din bronz, formată dintr-o bucată de sârmă îndoită, care nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
brățara din os, o rozetă din corn de cerb, destul de mare, având la exterior diametrul de 8,8 cm și la interior de 5,6 cm, descoperită în mormântul nr. 74 (Pl. 146/8; 221/1). Piese asemănătoare descoperite în necropola de la Mihălășeni sunt trecute la pandantive, la fel și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, dar aici autorul deosebește, totuși, unele exemplare din os, cu un orificiu destul de mic, pe care le numește pandantive, iar altele, cu un diametru mai mare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
având la exterior diametrul de 8,8 cm și la interior de 5,6 cm, descoperită în mormântul nr. 74 (Pl. 146/8; 221/1). Piese asemănătoare descoperite în necropola de la Mihălășeni sunt trecute la pandantive, la fel și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, dar aici autorul deosebește, totuși, unele exemplare din os, cu un orificiu destul de mic, pe care le numește pandantive, iar altele, cu un diametru mai mare, le include în categoria brățărilor. Un alt fragment din aceeași categorie
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
numește pandantive, iar altele, cu un diametru mai mare, le include în categoria brățărilor. Un alt fragment din aceeași categorie autorul îl trece ca instrument pentru trasat mânerul la piepteni din os. Asemenea piese au fost descoperite și în alte necropole și așezări din sec. IV d. Chr. incluse, de asemenea, în categoria pandantivelor, deoarece dimensiunile prea mici ale orificiului nu permiteau să fie folosite drept brățări. I. T. Dragomir numește piesa descoperită în localitatea Lunca, jud. Galați, inel. Aceeași situație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormântul nr. 61 în zona gâtului, pe piept, s-a descoperit un pandantiv realizat din scoică marină din specia Murex, care avea la partea cea mai îngustă o gaură pentru agățat (Pl. 208/2). Exemplare asemănătoare au fost descoperite în necropolele de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni. Singura piesă din această specie de scoică descoperită la Săbăoani nu are niciun semn că ar fi fost echipată cu o verigă din fier sau bronz, așa cum s-a întâmplat la Mihălășeni sau la Bârlad-Valea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în zona pieptului, fiind agățate la gât. Fiecare din ele era prevăzută cu gaură de agâțat, fără alte urme metalice care să provină de la unele verigi (Pl. 146/4-6). Asemenea pandantive, din specia Cypraeea, au fost descoperite și în alte necropole, cum sunt cea de la Lunca-Galați, Barcea, Bârlad-Valea Seacă sau Mihălășeni. Observăm, așadar, că necropola de la Săbăoani este lipsită de numeroasele tipuri de pandantive din metal, os, ceramică descoperite în celelalte necropole din sec. IV d. Chr. din zona Moldovei, Munteniei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de agâțat, fără alte urme metalice care să provină de la unele verigi (Pl. 146/4-6). Asemenea pandantive, din specia Cypraeea, au fost descoperite și în alte necropole, cum sunt cea de la Lunca-Galați, Barcea, Bârlad-Valea Seacă sau Mihălășeni. Observăm, așadar, că necropola de la Săbăoani este lipsită de numeroasele tipuri de pandantive din metal, os, ceramică descoperite în celelalte necropole din sec. IV d. Chr. din zona Moldovei, Munteniei sau Transilvaniei. d6 - Obiecte de uz casnic În această categorie am inclus obiectele sau
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din specia Cypraeea, au fost descoperite și în alte necropole, cum sunt cea de la Lunca-Galați, Barcea, Bârlad-Valea Seacă sau Mihălășeni. Observăm, așadar, că necropola de la Săbăoani este lipsită de numeroasele tipuri de pandantive din metal, os, ceramică descoperite în celelalte necropole din sec. IV d. Chr. din zona Moldovei, Munteniei sau Transilvaniei. d6 - Obiecte de uz casnic În această categorie am inclus obiectele sau uneltele prezente în inventarul mormintelor, aduse ca ofrandă, fiind legate de activitățile specifice ale defuncților sau ca
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumație s-a generalizat în întreaga arie a culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Numărul lor devine atât de mare, încât putem spune că țesutul era una din principalele activități umane în această perioadă, ilustrată cel mai bine prin descoperirile din marile necropole cercetate din Moldova. Așa, de pildă, în necropola de la Mihălășeni au fost descoperite nu mai puțin de 84 de fusaiole, iar în marea necropolă de la Bârlad-Valea Seacă, peste 60 de asemenea piese, atât în mormintele de incinerație, cât și în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Numărul lor devine atât de mare, încât putem spune că țesutul era una din principalele activități umane în această perioadă, ilustrată cel mai bine prin descoperirile din marile necropole cercetate din Moldova. Așa, de pildă, în necropola de la Mihălășeni au fost descoperite nu mai puțin de 84 de fusaiole, iar în marea necropolă de la Bârlad-Valea Seacă, peste 60 de asemenea piese, atât în mormintele de incinerație, cât și în cele de înhumație. Piese asemănătoare au fost descoperite
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
una din principalele activități umane în această perioadă, ilustrată cel mai bine prin descoperirile din marile necropole cercetate din Moldova. Așa, de pildă, în necropola de la Mihălășeni au fost descoperite nu mai puțin de 84 de fusaiole, iar în marea necropolă de la Bârlad-Valea Seacă, peste 60 de asemenea piese, atât în mormintele de incinerație, cât și în cele de înhumație. Piese asemănătoare au fost descoperite și în alte necropole mai mici ca număr de morminte cum sunt în cimitirul de la Lunca
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost descoperite nu mai puțin de 84 de fusaiole, iar în marea necropolă de la Bârlad-Valea Seacă, peste 60 de asemenea piese, atât în mormintele de incinerație, cât și în cele de înhumație. Piese asemănătoare au fost descoperite și în alte necropole mai mici ca număr de morminte cum sunt în cimitirul de la Lunca - Galați, Izvoare-Neamț, Târgșor, Cozia sau Miorcani. În necropola din sec. IV de la Săbăoani au fost descoperite trei cuțite din fier. Unul din ele, de dimensiuni mai mici (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
piese, atât în mormintele de incinerație, cât și în cele de înhumație. Piese asemănătoare au fost descoperite și în alte necropole mai mici ca număr de morminte cum sunt în cimitirul de la Lunca - Galați, Izvoare-Neamț, Târgșor, Cozia sau Miorcani. În necropola din sec. IV de la Săbăoani au fost descoperite trei cuțite din fier. Unul din ele, de dimensiuni mai mici (Pl. 137/2) a fost prezentat ca făcând parte din categoria obiectelor de toaletă, alături de un lot de obiecte de aceeași
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din capătul în care trebuia să se introducă pedunculul cuțitului, de 1,5 cm. Deși a fost prelucrat destul de bine nu a fost folosit (Pl. 148/4). Obiceiul de a se pune cuțite la morminte este destul de vechi. Multe din necropolele din sec. II-III d. Chr. au avut în inventarul mormintelor asemenea piese. Același lucru se întâmplă și în perioada următoare, descoperindu-se în aproape toate necropolele cercetate, la unele din ele, cum sunt cea de la Bârlad-Valea Seacă peste 75 de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
4). Obiceiul de a se pune cuțite la morminte este destul de vechi. Multe din necropolele din sec. II-III d. Chr. au avut în inventarul mormintelor asemenea piese. Același lucru se întâmplă și în perioada următoare, descoperindu-se în aproape toate necropolele cercetate, la unele din ele, cum sunt cea de la Bârlad-Valea Seacă peste 75 de cuțite, atât în mormintele de înhumație, cât și în cele de incinerație, iar la Mihălășeni peste 45 de exemplare. Nu lipsesc nici în necropolele mai mici
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aproape toate necropolele cercetate, la unele din ele, cum sunt cea de la Bârlad-Valea Seacă peste 75 de cuțite, atât în mormintele de înhumație, cât și în cele de incinerație, iar la Mihălășeni peste 45 de exemplare. Nu lipsesc nici în necropolele mai mici, cum sunt la Lunca-Galați sau Târgșor. În mormântul nr. 62, de înhumație s-a descoperit o scoabă din fier, realizată dintr-o bară metalică, dreptunghiulară în secțiune, îndoită oval, cu capetele ascuțite și rotunjite prin forjare. Diametrul lung
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
exterior, iar cel scurt de 1, 4 cm. Lungimea celor două capete ascuțite este de 2,6 cm. (Pl. 140/2). Asemenea piese nu au fost descoperite în mormintele din sec. IV d. Chr. Două piese mai rar întâlnite în necropolele din sec. IV d. Chr. au fost descoperite în mormântul de înhumație nr. 53, de altfel unul din cele mai bogate morminte din cimitir. Este vorba de doi pinteni din bronz, formați dintr-o bară metalică, dreptunghiulară în secțiune, prevăzută
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
spinului de 3,4 cm la unul și 3,7 cm la celălalt. Diametrul capului de nit este de 1 cm, iar lățimea piesei este de 1 cm și grosimea de 2 mm. Piese asemănătoare au mai fost descoperite în necropolele de la Târgșor, Barcea și Bârlad-Valea Seacă, atât în mormintele de înhumație, cât și în cele de incinerație. La un singur pinten descoperit la Bârlad-Valea Seacă se mai păstrează cea de a doua lamă de bronz curbată de care se prindea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care putea servi ca răzuitor. Putea să fie întâmplător în zonă, provenit din așezările eneolitice din această parte a terasei superioare a Siretului (Pl. 116/3). Un obicei care pare a se generaliza, observat pentru prima dată la Miorcani, în necropola din sec. IV d. Chr., este prezent și în necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani, prin descoperirea unui număr de 10 pietricele, dispuse grămadă, în zona bazinului drept, în mormântul de înhumație nr. 44. Deși nu cunoaștem semnificația
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
zonă, provenit din așezările eneolitice din această parte a terasei superioare a Siretului (Pl. 116/3). Un obicei care pare a se generaliza, observat pentru prima dată la Miorcani, în necropola din sec. IV d. Chr., este prezent și în necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani, prin descoperirea unui număr de 10 pietricele, dispuse grămadă, în zona bazinului drept, în mormântul de înhumație nr. 44. Deși nu cunoaștem semnificația lor și nici a locului în care au fost așezate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
192/5), trebuie să considerăm a face parte dintr-un ritual anume, având în vedere că la Miorcani ele se aflau în zona centrală a mormântului, alături de urme de arsură și cenușă. Situație asemănătoare a fost semnalată și în marea necropolă din această vreme, de la Mihălășeni, unde apar în două morminte, în unul M. 127, opt pietricele și în celălalt, M. 306, cinci, ambele morminte fiind de înhumație. În mormântul nr. 60, câteva fragmente de pietricele în vas. d7 - Ceramica Pe
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vreme, de la Mihălășeni, unde apar în două morminte, în unul M. 127, opt pietricele și în celălalt, M. 306, cinci, ambele morminte fiind de înhumație. În mormântul nr. 60, câteva fragmente de pietricele în vas. d7 - Ceramica Pe tot cuprinsul necropolei din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani au fost descoperite mai multe vase ceramice, întregi sau fragmentare, care au făcut parte din inventarul mormintelor de înhumație și de incinerație, și o mică parte din ele ca urne unde s-au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Cele mai numeroase sunt oalele sau vasele borcan, lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă. Din punct de vedere al formei, deosebim mai multe tipuri, destul de asemănătoare între ele, care se încadrează, în general, în schemele tipologice complete, realizate în marile necropole, cum sunt cele de la Mihălășeni sau Bârlad-Valea Seacă. Cele 31 de exemplare descoperite în necropola din sec. IV de la Săbăoani, în mare parte întregi sau întregite, au fost împărțite în mai multe tipuri: Tipul 1, piriformă, cu corpul ușor bombat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]