2,311 matches
-
încordată ștergându-și lacrimile, ca și cum mai spera într-o minune. Cei care îl însoțeau pe pelerinul acela, așteptau nemișcați și ei fără să zică un cuvânt, dorind și ei să vadă ceea ce se va întâmpla și fiind și ei la fel de nedumeriți. Și după o mică așteptare, tânărul înfășurat între giulgiuri s-a mișcat dintr-o dată ascultând de vorbele acelui străin. Bătrâna lui mamă a căzut cu genunchii în țărână și cu greu au putut s-o ridice de jos fiindcă îl
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
bisturiul cu laser și ne taie neuronul. Și apoi când te-ntorci la el să-ți mai coase odată celulă, că te dor toate astrocitele care leagă neuronii în scoarța cerebrală, te trimite la psihologul de serviciu, zău așa! Zise nedumerita tânăra blondă. - Lăsați chirurgul și psihologul de serviciu în pace, ca ăștia nu știu decât să taie în carne vie și să facă frecții la piciorul de lemn. Vă sfătuiesc să mergeți la un duhovnic, dacă n-aveți, vă recomand
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
Pot spune doar colegi care comunică între ei mai bine decât cu ceilalți, nimic mai mult. - Lăsați domule profesor, am văzut că într-o zi chiar a fost în vizită la dumneavoastră... - La mine! Când asta! o făcu el pe nedumeritul. A... Știu când. Da, avea o problemă personală pe care dorea s-o discutăm, o neînțelegere cu o elevă și cum nu puteam să discutăm pe stradă pe o asemenea vreme, am preferat s-o invit la o cafea, dar
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
clădirea oficială a unui sediu județean al P.C.R., nu din avânt revoluționar, ci urmare a beției momentului. Am văzut acolo fel de fel de (ne)oameni, pe unii pentru prima dată în viață și după cum se manifestau, m-am întrebat nedumerit: ce Dumnezeu caut eu aici? Am făcut fotografii, multe... unele pot face istorie. Asta a fost revoluția. Ascultăm „știrile” dezinformării, iar după trei zile, ca sfidare creștină, le-au pus în față o mascaradă de „proces”, apoi, de teamă, i-au
DUPA DOUAZECI DE ANI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344855_a_346184]
-
ferestre numai de Anul Nou. Așadar, Moș Crăciun trebuia uitat. În consecință, doamna m-a luat de dupa umeri, m-a condus înapoi în bancă și mi-a spus că mă roagă să mă gândesc la alta poezie.M-am așezat nedumerita. Vedeam cum părinții celorlalți copii se întorc spre mine și-mi zâmbesc cu simpatie. Mama îmi ținea mânuța între palmele ei moi și calde, linistindu-ma. După câteva minute, învățătoarea m-a chemat din nou, să recit poezia la care
CRACIUNUL COPIILOR de RODICA-ELENA LUPU în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344923_a_346252]
-
într-un lagăr german! Directorului îi sclipiră ochii. Se ridică de la birou și-și trase un scaun aproape. La vreo oră după aceea, directorul îi strângea mâna musafirului și-l conducea până la căsuța portarului, unde elevul de serviciu se întreba nedumerit: - Omul acesta pleacă cu valiza tot goală, fără sa-și fi văzut fiul! Ciudat.... *** Timpul trecea repede la școală. Sâmbăta după amiaza, se plimba pe străzile bătrâne ale Iașului care păstrau memoria oamenilor de cultură trecători sau adoptați de oraș
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
Dar când ajungi la șef, i-amar și vai Intri și tu in pielea de găină, Că nu știi de e Petre... sau Mihai. Și dupa ce concursul s-a sfârșit Câștigători au fost niște caței. Eu, totuși, am rămas nedumerit... Nu de talent... erau români și ei ? Referință Bibliografică: Românii au talent / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 895, Anul III, 13 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ROMÂNII AU TALENT de MARIN BUNGET în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346028_a_347357]
-
ploi ani de-a rândul. Prelata din dreapta zidurilor rezista eroic rafalelor de vânt însă erau uzi, flămânzi și obosiți. Salteaua era răvășită, iar câinii nu veniseră să-l întâmpine. - Oare unde or fi? se întrebă cu voce tare. - Cine? zise, nedumerită, femeia. - Câinii mei. Singurii tovarăși care au străbătut alături de mine deșertul vieții. I-am lăsat aici, n-am avut încotro. Poate or fi plecat după vreo sălbăticiune! S-au îmbrățișat cu sete, speriați de tot ceea ce le-a fost dat
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
dar și internaționali. Puțini reușesc aceasta! Fără Pepino Popescu, mulți artiști foarte iubiți de români ar rămâne numai cu numele scris în presa de altădată, sau cu imaginea cunoscută de pe micul ecran, afară de câțiva pe care-i pot vedea românii nedumeriți, peste hotare - dacă mai au timp și putere să se distreze pe unde se sacrifică fiecare, spre a-și asigura traiul pentru ei și pentru familie, ca muncitori sub stăpânirea patronilor Europei! Bravo lui Pepino Popescu! Nu este un mult
PEPINO POPESCU. SUSURUL MUZICII CU MIREILLE MATHIEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347766_a_349095]
-
binelea primăvara. Era o zi liniștită, caldă și îmbietoare la drum. Pretutindeni domnea tăcerea, o liniște apăsătoare, ce prevestea un eveniment mare. Dar nimeni nu putea desluși care era acel eveniment măreț la care unii aveau să participe neputincioși și nedumeriți și de care majoritatea aveau să se bucure mai târziu. Doi buni prieteni, Luca și Cleopa, mergeau împreună pe cale spre Emaus, un sat din Ierusalim. Și mergând obosiți pe calea plină de praf, vorbeau între ei cu smerenie și umilință
DRUMUL SPRE EMAUS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347864_a_349193]
-
cu atenție discuția lor și care li s‑a adresat la un moment dat: ─ Despre ce anume vorbiți voi, căci nu înțeleg mare lucru? Cum, nu vii și tu tot de la Ierusalim? N‑ai auzit despre cele întâmplate acolo? întrebă nedumerit Cleopa. ─ Nu, ce s‑a întâmplat? Cei doi au început a‑i vorbi despre învățăturile și patimile lui Iisus din Nazaret. Și‑i arătau cât au nădăjduit în El și cum va scăpa pe Israel și va aduce lumină nouă
DRUMUL SPRE EMAUS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347864_a_349193]
-
M-a întrebat ce am uitat de m-am întors din drumul spre casă și eu i-am răspuns că m-ai chemat tu. Cum știa că trebuia să fii la întâlnirea de afaceri din Mamaia, era desigur și el nedumerit că ești acasă. A intrat în tura de după amiază și așa a fost informat, de colega pe care a schimbat-o, că ești la Mamaia și restul ordinelor date de tine. - Ok! Bine! Tu ce faci? continuă el, pe același
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
fericite care a putut face dragoste cu bărbatul pe care-l iubea atât de mult încât îi suporta toate capriciile. Se aplecă peste el și-l sărută cu plăcere. - Îmo, te țuc cu drag și-ți mulțumesc. - Pentru ce? răspunse nedumerit bărbatul. - Cum pentru ce? Pentru partea a doua a nopții. Prima nu a fost chiar așa de plăcută ca cea de a doua. - Da, dar dacă nu era prima, nu exista nici cea de a doua, răspunse ca de obicei
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
și rămase uimit. Calul îi tot sufla în ceafă să-și revină odată din situația în care se afla. Stăpânul îl privi cu nedumerire. Animalul se ridică în două picioare și necheză de răsună codrul. Stăpânul continuă să-l privească nedumerit. Animalul bătu nervos pământul cu copitele și necheză din nou și mai furios de parcă vroia să-i spună ceva. Pătru de această dată își scutură capul, se frecă la ochi și în cele din urmă înțelese mesajul. Roibul era salvarea
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
și rămase uimit. Calul îi tot sufla în ceafă să-și revină odată din situația în care se afla. Stăpânul îl privi cu nedumerire. Animalul se ridică în două picioare și necheză de răsună codrul. Stăpânul continuă să-l privească nedumerit. Animalul bătu nervos pământul cu copitele și necheză din nou și mai furios de parcă vroia să-i spună ceva. Pătru de această dată își scutură capul, se frecă la ochi și în cele din urmă înțelese mesajul. Roibul era salvarea
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
tine. - Nu știu ce voi face! Desigur, că este o oportunitate care ți se ivește o singură dată în viață. Nu poți rata asemenea oferte decât dacă te bazezi pe altceva care să o compenseze. - Și care ar fi aceea? se declară nedumerit Sebastian. Ce ar putea contrabalansa un asemenea progres în cariera ta? - Poate fi legat și de ceva sentimental. - Adică? Fă-te înțeleasă, că nu pricep! - Ți-am spus, sunt îndrăgostită de tine. - Și ce are aceasta cu tot ce ți
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347268_a_348597]
-
trenul ce avea în componența sa, doar trei vagoane. Își găsi locul și se așeză urmărind din priviri agitația creată de pasagerii care încă se mai aflau în explorare, ținând în mână ca pe o hartă indescifrabilă, biletele. Printre acești nedumeriți, se strecurau pe rând tot felul de vânzători ambulanți ce-și îmbiau insistent potențialii clienți să le cumpere marfa. “Lumeaaa”, “Femeiaaa”, “Tabuu”, “Reeebus”, încercau în zadar vocile lor să-i ispitească. Slăbuți, tuciurii...Abia dispărea din raza vizuală unul, strecurându
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
asupra modului în care s-a întâmplat accidentul. Doar ce se despărțise de ea și cum putea să se împiedice așa din senin? A mers și ea la magaziner să afle mai multe de la el, însă se întoarse și mai nedumerită. Cum de nea Ion a plecat subit la moară lăsând magazia deschisă să intre Săndica în ea? Ceva nu se potrivea cu realitatea. Cum de tocmai atunci a apărut soțul său la magazie să o salveze? Toate aceste semne de
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
-ți place acum, dar mai târziu ai să te dai în vânt după ele, chiar ai să te cauți singură. - Nu ești sănătoasă. Cum să mă caut eu? - Mai vorbim noi mai târziu, peste un an - doi. Ana a rămas nedumerită de ce a spus soră-sa. Era la prima ei lecție de viață, când începea să-și descopere sexualitatea. Încă nu se considera pregătită pentru asemenea relații și nici nu era supărată sau deranjată de faptul că sora geamăna i-o
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
ești, domnia ta? CONTELE DRACULA: Omul nopții! BABA:(naivă) N-am auzit de el! CONTELE DRACULA:Vreau să văd pruncul! Cei doi se privesc cu neîncredere în necunoscut și ezită. CONTELE DRACULA: Nu vă intru în casă. Aduceți-l aici! Țăranii nedumeriți se privesc unul pe altul întrebători ce să facă. CONTELE DRACULA: (răstit) Sunteți surzi? Înspăimântată, femeia merge și aduce copilul până în prag, de unde îl preia soțul și-l dă „omului nopții”. Acesta îl cuprinde cu palmele-i puternice și cu
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
și un domn supus. CĂPITANUL SASU: Nu-l interesează treburile interne ci doar aurul, cât mai mulți galbeni! BOIER CIOCOIU: Ar fi unul din neamul lui Papură Vodă! BOIER CONACU: Ăștia totdeauna au mers cum a bătut vântul. CĂPITANUL SASU:(nedumerit) Dar eu n-am înțeles ce dorește vampirul? BOIER CONACU: Să domnească noaptea, iar „Papură Vodă” să i se închine la picioare! BOIER CIOCOIU:(plin de sine) Tronul domnesc e la cheremul nostru! BOIER CONACU: Papură Vodă va juca cum
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
NOAPTE Prințesa și Paloș privesc de pe o stâncă peste întinderile muntoase. Vampirica tresare și-l cuprinde în brațe. PRINȚESA:(cu îngrijorare) Iubitule, am o presimțire rea... PALOȘ: De ce iubita mea? PRINȚESA: Cerul dă semne că vor urma vremuri tulburi. PALOȘ: (nedumerit) Dușmanul va năvăli din nou peste meleagurile noastre? PRINȚESA: (cu tristețe) O senzație stranie îmi prevestește că Împărăția Contelui este amenințată. Din nou este prezentată o imagine de ansamblu a munților în noapte. INT. / CAMEARA DE COMPLOT / NOAPTE La masă
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
glume. Mi-l închipui în vârful cocotierului cu un nod făcut de mine și râd. Mă privește mirat neînțelegând ce mă distrează, așa, dintr-o dată. Iar eu îl întreb cu o figură serioasă: - Ai chiloți sub sarongul tău? Mă privește nedumerit în timp ce își duce mâinile la șolduri și văd că sub pielea lui neagră a apărut roșeața. Îmi răspunde bâlbâit: - Sigur că am. Știu că mă minte și rămân în minte cu imaginea lui în vârful cocotierului. Dar să las glumași
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
după ce a rostit aceste vorbe bătrânul cu turban, belgianul cu un singur ochi și-a arătat spatele și s-a făcut nevăzut în stuful mlaștinii. Cei din grupul bătrânului au stat câteva clipe și s-au uitat unul la altul nedumeriți, după care au izbucnit într-un râs zgomotos de se țineau de pântece. Până și sclavii râdeau. După ce s-au potolit, unul dintre ei, mai tânăr și mai sprinten, a coborât de pe elefant, apoi și-a dat drumul pe spate
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
cenușiul cotidianului și de aceea atât de avid de o stimulare cât mai virulentă, picturile Mariei Pelmuș, pot părea la prima vedere închise într-o tăcere ermetică. Totuși privirea, după o primă și rapidă explorare a tablourilor, se reântoarce cu nedumerită insistență asupra lor, ca și cum ar sesiza că dintr-o dată invizibilul devine vizibil, anorganicul devine organic, nemișcarea se transformă imperceptibil dar sigur, în mișcare, iar tăcerea devine șoaptă. Și în miracolul ce se petrece chiar sub ochii privitorului, carapacea de mineral
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]