992 matches
-
și la fumătorii hipertensivi sau normotensivi, unde nivelurile tromboxanului erau crescute anterior administrării de nicotină. Fumatul interacŃionează cu medicaŃia antihipertensivă: scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii fumători, de 2 ori la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe zi, de 3,1 ori la cei care
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a arătat că riscul relativ coronarian scade de la 3,5 la 1,5 pentru 42 bărbaŃi și de la 4,8 la 1,6 pentru femei după renunŃarea la fumat. După 4-6 ani de la oprirea fumatului, riscul devine comparabil cu al nefumătorilor. În plus, vârsta la care survine infarctul miocardic s-a demonstrat a fi mai redusă în medie cu 13,8 ani la bărbaŃi, respectiv 3,6 ani la femei, în cazul fumătorilor, faŃă de nefumători. La nivelul vaselor cerebrale fumatul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
riscul devine comparabil cu al nefumătorilor. În plus, vârsta la care survine infarctul miocardic s-a demonstrat a fi mai redusă în medie cu 13,8 ani la bărbaŃi, respectiv 3,6 ani la femei, în cazul fumătorilor, faŃă de nefumători. La nivelul vaselor cerebrale fumatul produce vasodilataŃie acută și creșterea fluxului sangvin la nivelul scoarŃei cerebrale cu aproximativ 15%. Aceste efecte acute ale expunerii la fumul de Ńigară sunt mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative la foștii sau
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la femei, în cazul fumătorilor, faŃă de nefumători. La nivelul vaselor cerebrale fumatul produce vasodilataŃie acută și creșterea fluxului sangvin la nivelul scoarŃei cerebrale cu aproximativ 15%. Aceste efecte acute ale expunerii la fumul de Ńigară sunt mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative la foștii sau actualii fumători. Există dovezi certe că fumatul cronic produce o scădere a fluxului sangvin cerebral la fumători în raport cu nefumătorii și potenŃează modificările aterosclerotice cu rol decisiv în patogenia accidentului vascular cerebral. Studiile au
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
15%. Aceste efecte acute ale expunerii la fumul de Ńigară sunt mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative la foștii sau actualii fumători. Există dovezi certe că fumatul cronic produce o scădere a fluxului sangvin cerebral la fumători în raport cu nefumătorii și potenŃează modificările aterosclerotice cu rol decisiv în patogenia accidentului vascular cerebral. Studiile au arătat că fumatul reprezintă un factor de risc independent pentru accidentul vascular cerebral, asociindu-se cu o mortalitate crescută prin boală cerebrovasculară, relaŃia fiind direct proporŃională
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prin boală cerebrovasculară, relaŃia fiind direct proporŃională cu numărul de pachete-an. Un studiu pe un număr de 118539 femei, urmărite pe o perioadă de 8 ani, a urmărit riscul relativ de apariŃie a accidentului vascular cerebral, la fumători comparativ cu nefumătorii, demonstrând următoarele: fumatul a 1-14 Ńigări pe zi a determinat o creștere a riscului relativ pentru accident vascular cerebral de 2,2 ori, iar fumatul a mai mult de 25 Ńigări pe zi o creștere de 3,7 ori. ApariŃia
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cerebral de 2,2 ori, iar fumatul a mai mult de 25 Ńigări pe zi o creștere de 3,7 ori. ApariŃia hemoragiilor subarahnoidiene a prezentat o creștere a riscului relativ de 9,8 ori, la subiecŃii fumători comparativ cu nefumătorii. Într-o metaanaliză realizată pe 32 studii, rata accidentului vascular cerebral a fost de 1,5 ori superioară la fumători faŃă de nefumători și a variat în funcŃie de tipul afectării cerebrale: 1,9 ori risc de infarct cerebral, 0
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
subarahnoidiene a prezentat o creștere a riscului relativ de 9,8 ori, la subiecŃii fumători comparativ cu nefumătorii. Într-o metaanaliză realizată pe 32 studii, rata accidentului vascular cerebral a fost de 1,5 ori superioară la fumători faŃă de nefumători și a variat în funcŃie de tipul afectării cerebrale: 1,9 ori risc de infarct cerebral, 0,7 risc de 43 hemoragie cerebrală și 2,9 risc de hemoragie subarahnoidiană. Studiul de cohortă Framingham Heart Study, cu o perioadă de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
semnificativ pentru accidentul vascular cerebral, iar riscul scade la 2 ani de la sistarea fumatului și atinge valori similare la 5 ani de abstinenŃă. Studiile au arătat că mortalitatea prin ruptura unui anevrism aortic abdominal este superioară la fumători faŃă de nefumători și se corelează cu numărul de Ńigări fumate (128Ă. În plus, s-a demonstrat că renunŃarea la fumat determină scăderea riscului de a dezvolta anevrism aortic abdominal. Anevrismul aortic a fost urmărit într-un studiu clinic pe 73451 subiecŃi. ApariŃia
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
mai mică de nicotină. Afectarea responsivităŃii vasculare este explicată prin scăderea producŃiei de oxid nitric la nivel endotelial și prin creșterea vâscozităŃii sângelui. Cercetările au arătat o creștere semnificativă a nivelului bazal al rezistenŃei microvasculare la fumători, în comparaŃie cu nefumătorii. S-a observat o destabilizare complexă a mecanismelor reglatorii ale microcirculaŃiei la fumători, anormalitatea vasodilataŃiei de repaus, afectarea mecanismelor vasodilatatoare endotelial dependente sau endotelial independente, restabilirea paradoxală a vasodilataŃiei endotelial dependente, ca răspuns la fumatul acut. 45 Aportul tisular de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
activarea acestora, aderarea la endoteliul vascular lezat și formarea trombusului. Evenimentele cardiovasculare acute datorate fumatului, au la bază în mare parte, mecanisme implicând participarea trombocitelor. Activarea plachetară ca răspuns la fumul de Ńigară a fost evaluată comparativ la fumători și nefumători. IniŃial, activarea plachetelor la fumători a fost superioară nefumătorilor. După expunerea la fumul de Ńigară timp de 20 minute, s-a constatat un nivel nemodificat al activării plachetare la fumători și o creștere semnificativă la nefumători. Timpul de sângerare, o
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
trombusului. Evenimentele cardiovasculare acute datorate fumatului, au la bază în mare parte, mecanisme implicând participarea trombocitelor. Activarea plachetară ca răspuns la fumul de Ńigară a fost evaluată comparativ la fumători și nefumători. IniŃial, activarea plachetelor la fumători a fost superioară nefumătorilor. După expunerea la fumul de Ńigară timp de 20 minute, s-a constatat un nivel nemodificat al activării plachetare la fumători și o creștere semnificativă la nefumători. Timpul de sângerare, o măsură a activării plachetare este crescut la animalele de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
comparativ la fumători și nefumători. IniŃial, activarea plachetelor la fumători a fost superioară nefumătorilor. După expunerea la fumul de Ńigară timp de 20 minute, s-a constatat un nivel nemodificat al activării plachetare la fumători și o creștere semnificativă la nefumători. Timpul de sângerare, o măsură a activării plachetare este crescut la animalele de laborator expuse la fumul de tutun. Experimentele in vitro au arătat că fumul de tutun, emis secundar în aerul ambiental, are efecte de activare plachetară mai puternice
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cu risc sporit de afecŃiuni cardiovasculare, este crescut la fumătorii pasivi (149Ă. Un studiu efectuat pe subiecŃi japonezi expuși la fumatul pasiv, arată că aceștia au un nivel al fibrinogenul seric cu 11,2+/4,1mg/dl mai mare decât nefumătorii neexpuși (150Ă. Nivelurile plasmatice ale fibrinogenului sunt crescute la fumători datorită activităŃii reduse a plasminogenului în sânge, în corelaŃie cu numărul Ńigărilor fumate (151Ă. Normalizarea nivelului fibrinogenului, după întreruperea fumatului poate dura luni sau chiar ani. Creșterea fibrinogenului este un
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prostaglandina F1α, factorul plachetar 4 și β-tromboglobulina. Tromboxanul, un alt marker al activării plachetare este, de asemenea, crescut la fumătorii activi și uneori poate atinge niveluri la fel de ridicate la fumătorii pasivi. S-au realizat studii în care fumătorii activi și nefumătorii au fost expuși o perioadă definită la fumul produs de un anumit număr de Ńigări. Înaintea expunerii, malondialdehida plachetară și TxB2 plasmatic [s-Tx B2 și p-Tx B2], mediatori ai activării trombocitare, prezentau niveluri superioare la fumători. După expunere pentru aproximativ
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și TxB2 plasmatic [s-Tx B2 și p-Tx B2], mediatori ai activării trombocitare, prezentau niveluri superioare la fumători. După expunere pentru aproximativ o oră, s-a constatat o creștere a factorilor de activare plachetară, cu excepŃia s-Tx B2, mai mult la nefumători decât la fumători, până la niveluri apropiate de ale fumătorilor. La 6 ore după expunere, markerii de activare plachetară rămân semnificativ crescuŃi și la nefumătorii expuși (malondialdehida, p-Tx B2Ă. Activarea plachetară nu este singurul mecanism implicat în formarea trombusului. Integritatea peretelui
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a constatat o creștere a factorilor de activare plachetară, cu excepŃia s-Tx B2, mai mult la nefumători decât la fumători, până la niveluri apropiate de ale fumătorilor. La 6 ore după expunere, markerii de activare plachetară rămân semnificativ crescuŃi și la nefumătorii expuși (malondialdehida, p-Tx B2Ă. Activarea plachetară nu este singurul mecanism implicat în formarea trombusului. Integritatea peretelui vascular este vitală pentru prevenirea formării trombusului. Trombocitele activate datorită expunerii la fumul de Ńigară, lezează endoteliul vascular. Ruptura unei placi de aterom determină
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
clearance-ului LDL colesterolului. Un studiu efectuat pe 205 femei și 141 bărbaŃi, fumători, a arătat un aport energetic rezultat din metabolizarea lipidelor superior celui rezultat din metabolizarea glucidelor, demonstrând totodată și un aport mai scăzut de vitamina C faŃă de nefumători. Nivelurile plasmatice de tiocianat măsurate ca indicator al expunerii la fumat se corelează semnificativ, invers proporŃional cu HDL colesterolul și direct proporŃional cu grosimea pliului cutanat, dar nu s-au constatat corelaŃii cu valorile plasmatice ale LDL colesterolului sau trigliceridelor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și după corecŃia altor factori de risc potenŃiali (171Ă. Într-un vast studiu populaŃional riscul de a dezvolta diabet zaharat a fost de 1,94 ori superior la bărbaŃii fumătorii a mai mult de 25 Ńigări pe zi comparativ cu nefumătorii (167Ă. Rezultatele unui studiu publicat în 2000, realizat pe o perioadă de urmărire de 12 ani, au arătat că riscul de a dezvolta diabet zaharat a fost superior cu 70% la bărbaŃii fumători faŃă de nefumători, risc obŃinut după ajustarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pe zi comparativ cu nefumătorii (167Ă. Rezultatele unui studiu publicat în 2000, realizat pe o perioadă de urmărire de 12 ani, au arătat că riscul de a dezvolta diabet zaharat a fost superior cu 70% la bărbaŃii fumători faŃă de nefumători, risc obŃinut după ajustarea pentru multiple variabile S-au obŃinut rezultate similare privind riscul de a dezvolta diabet zaharat și la femeile fumătoare. Un studiu care a inclus 114247 femei, cu o perioadă de urmărire de 16 ani a arătat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și la femeile fumătoare. Un studiu care a inclus 114247 femei, cu o perioadă de urmărire de 16 ani a arătat că rata de a dezvolta diabet zaharat a fost de 1,42 ori superioară la femeile fumătoare faŃă de nefumătoare, rezultat obŃinut după ajustarea altor factori de risc potenŃiali. Studiile au arătat că riscul se normalizează după 5 ani de la sistarea fumatului la femei, respectiv 10 ani în cazul bărbaŃilor. 3.3.2.1. Controlul metabolic Numeroase studii au evaluat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în cazul bărbaŃilor. 3.3.2.1. Controlul metabolic Numeroase studii au evaluat efectele fumatului asupra controlului metabolic la subiecŃii cu diabet zaharat. Dozele de insulină necesare pentru controlul metabolic al diabetului zaharat sunt mai mari la fumători, comparativ cu nefumătorii. Studiile au demonstrat că fumatul determină creșterea valorilor plasmatice ale hemoglobinei glicozilate (HbA1că la subiecŃii fumători fără diabet zaharat, comparativ cu nefumătorii, aceste date confirmând ipoteza că fumatul exercită efecte adverse asupra homeostaziei glucozei. Nivelurile HbA1c la pacienŃii cu diabet
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
zaharat. Dozele de insulină necesare pentru controlul metabolic al diabetului zaharat sunt mai mari la fumători, comparativ cu nefumătorii. Studiile au demonstrat că fumatul determină creșterea valorilor plasmatice ale hemoglobinei glicozilate (HbA1că la subiecŃii fumători fără diabet zaharat, comparativ cu nefumătorii, aceste date confirmând ipoteza că fumatul exercită efecte adverse asupra homeostaziei glucozei. Nivelurile HbA1c la pacienŃii cu diabet zaharat sunt, de asemenea, superioare la fumători comparativ cu nefumătorii, reflectând probabilitatea ca fumătorii să dezvolte precoce complicaŃii ale diabetului zaharat. Un
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ale hemoglobinei glicozilate (HbA1că la subiecŃii fumători fără diabet zaharat, comparativ cu nefumătorii, aceste date confirmând ipoteza că fumatul exercită efecte adverse asupra homeostaziei glucozei. Nivelurile HbA1c la pacienŃii cu diabet zaharat sunt, de asemenea, superioare la fumători comparativ cu nefumătorii, reflectând probabilitatea ca fumătorii să dezvolte precoce complicaŃii ale diabetului zaharat. Un studiu care a inclus 697 adolescenŃi cu diabet zaharat, fără complicaŃii macro și microangiopatice, cu o perioadă de urmărire de 6 ani, a arătat că nivelurile HbA1c au
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]