1,154 matches
-
spectacol pitoresc. Mihail Crama îl evocă într-o frumoasă poezie mai degrabă melancolică, nostalgică, intitulată „Liceu“, pe care mi-a făcut cândva bucuria să mi-o dedice. A inclus-o în volumul Treceri (1981), de unde o reproduc: În fața librăriei, fiecare negoț făceam cu cărțile școlare. Dactili suiau, îmbietorii ritmi, pe Cicero-l schimbam pe logaritmi. Dădeam o vârstă pe-alta mai de fală, fără să știm că vârstele înșală. Și-așa treceam și fluieram destine ca verbele prin iuxtele latine, în timp ce
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
din Constantinopol, datând din 1874, poiesis-ului i se atașează "o natură de adaos", arta poetică transformându-se "într-o fabulă a tejghelei dintr-un bazar oriental". Pentru Eminescu, zice Călin Teutișan, "ideea de discurs poetic" este văzută ca "obiect de negoț" și "vine, firesc, din propensiunea către ironie și ludic". Un amplu capitol este consacrat universurilor descentrate, "Lumea pierdută". Aici se vorbește despre "fascinația oglinzii negre" în care "spații ale imaginarului sunt echivalente, ca funcționare, fenomenului astronomic al găurii negre", dând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
afle mai degrabă un supus de-al lor decît venețienii. Dubrovnikul avea o poziție care îi permitea să se folosească din plin de privilegiile de care beneficia. Negustorii lui au primit din partea Porții scutiri speciale de impozite și înlesniri privind negoțul lor. Lor li se permitea de asemenea să întemeieze colonii în marile orașe otomane, care se bucurau de drepturi extrateritoriale, adică membrii lor se guvernau potrivit propriilor lor legi și nu conform celor ale localității respective. Fiind un oraș catolic
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
situa mai jos decît cei care dețineau efectiv puterea în stat. Din rîndul negustorilor, cei care se ocupau de comerțul internațional beneficiau de anumite avantaje care nu erau acordate celor a căror activitate se limita doar la teritoriul Imperiului Otoman. Negoțul local și aprovizionarea pieței interne cu bunuri manufacturiere erau în foarte mare parte dirijate de micii neguțători și meșteșugari concentrați în orașe, ale căror activități erau strict reglementate de sistemul breslelor. Controlul sever în vigoare aici nu se aplica totuși
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vorba cuiva. Iar lucrul acesta nu prea-mi surâdea, mai ales în situația în care eram io. Mai ales că ei, cum deschideam o discuție politică, așa debutează orice conversație între oameni care au prea puține în comun pentru un negoț verbal acceptabil, cum debuta discuția zic, cum începeau să-l plângă pe Ceaușescu și ce bine era p-atuncea. Ea, cel puțin, s-ar fi putut să aibă dreptate, pentru că pe vremea ailaltă fusese laborantă într-un institut care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a atrage potențiali clienți: „păcură, vând păcură, veniți de luați păcură”. Emisia sa vocală era atât de puternică și ochii reliefau siguranță, răceală, detașare, încât eu, copil fiind, „înghețam” și mă înfricoșa insistența cu care ne privea și îndemna la negoț. De cum îi auzeam vocea pe stradă, lăsam orice provocare a jocului nostru stradal, intram în curte, trăgeam cheia în broasca porții de două ori și m-ascundeam sub pătuțul meu cu tăbliile metalice, trăgând bine cearceaful dantelat așezat cu mare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
români din țară“. În jurul plitei mele de bun gospodar, cât și În intimitatea prietenoasă a negustorilor și a celor din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria lor, am primit, pot spune, primele noțiuni dintr-un capitol de frunte al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau cronicarii noștri bă trâni) al vieții noastre, adică primele noțiuni, sensibile, inteligi bile mai Întâi cu buzele, cu limba
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lucrau femei de la Crucea Roșie, iar abonații erau oa meni nevoiași. Imediat ce au ocupat Bucureștii, nemții i-au luat cantina. Dumitru și-a adunat familia și În 1917 s-a mutat la Stroești. Cât timp a durat războiul a făcut negoț; adu cea de la București gaz roșu, produse de băcănie, păcură etc., pe care le vindea În Stroești. Aici cumpăra prune, făcea magiun și țuică, pe care le vindea la București; și așa a reușit să asigure hrana familiei. Încă din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Parohia număra, după cum țin minte, cam 170 de familii, mai toate alcătuite din naționalități străine: nemți, italieni, polonezi, unguri, cehi, francezi și alții. Bărbații erau meseriași, tehnicieni, constructori, completați de nenumărați evrei, meseriași și ei, și care aveau în mână negoțul de tot felul. Comunitatea lor era impresionantă. Cel puțin jumătate din ei alcătuiau populația orașului. Românii dețineau funcții administrative și se ocupau cu lucrarea pământului. Se iviseră primele mișcări antisemite. Pr. Paul Mosel s-a retras din activitate prin 1923
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
împotriva blănurilor, în fața grupului de modă german ESCADA, ținta acțiunii noastre. Manifestările vor continua până în momentul în care Escada va înceta să vândă blănuri și accesorii din blănuri. Alte mărci, precum Guess sau Zara, au abandonat deja acest tip de negoț. Cu toții în fața buticului Escada cu ocazia weekendului internațional de acțiune împotriva blănurilor". Afișul în sine reprezintă un pui de vulpe cu ochi mari și albaștri închis într-o cușcă de sârmă, impact vizual extrem de puternic, emoție maximă. De regulă, astfel
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fiind consemnați și Iuon Grosul din Oprea-Cârțișoara precum și Todor Ciuciul din Streza Cârțișoara. Valorile de care aceștia dispuneau proveneau din muncile executate la câmp, din deținerea și folosirea acelor așa zise moșii iobăgești, din exercitarea a diverse meșteșuguri sau din negoțul cu ceea ce le prisosea din activitățile lor de tot felul. Tot Ștefan Meteș ne informează despre tarifele cu care se plătea ziua de lucru într-un sat făgărășean, Veneția de Sus în anul 1789. Dăm numai prețurile medii practicate, în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
două sute persoane. Dela înființare, gestiunea vaselor a fost preluată de preoteasa Silvia Budac, iar după dispariția acesteia, sarcina aceasta a fost preluată de gospodina Felicia, iar societatea se poate mândri că funcționează de șase decenii fără vreo sincopă. CAPITOLUL XII Negoț și meșteșuguri Motto: Ca să schimbăm acum, întâia oară Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite, Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagăne urmașilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
materie primă găsindu-se în de ajuns, a început să dea din produsele sale și altora, de regulă în schimbul unor alte bunuri pe care el nu avea condiții să le realizeze în mica lui industrie casnică. Și așa a apărut negoțul în forma lui patriarhală, pe care l-a practicat veacuri, poate milenii de-a rândul și la care n-a renunțat nici după ce s-a inventat moneda. După cum ne arată cercetătorul Ștefan Meteș în lucrarea sa « Situația Economică a românilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
septembrie, după cum la Șomartin în 3 octombrie. Mai târziu în aceste localități se organizează târgurile pe profile de produse, în anumite zile se țin târguri de produse agricole și eventual industriale, după cum în alte zile se țin târguri special pentru negoțul de vite. Tradiția acestor târguri a durat multe sute de ani, până după cel de-al doilea război mondial. Mai apoi lucrurile au luat imprevizibile întorsături ce au fâcut să se piardă tradiția, în paralel cu dezvoltarea ne mai întâlnită
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
folositor sau cu intenția de a aduce folos sufletului propriu sau al altuia, trupului sau bunurilor vremelnice, nu este niciodată de prisos; nici a vorbi despre lucruri străine stării proprii, ca de pildă, atunci când un călugăr vorbește despre războaie sau negoț 1. Însă, în tot ceea ce s-a spus, meritul stă în buna orânduire, iar păcatul în cea strâmbă și în vorbirea în zadar. 41. Să nu se vorbească nimic defăimător sau de rău; pentru că, dacă dau în vileag un păcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
bici făcut din funii. 2. A răsturnat tarabele și banii zarafilor bogați care erau în templu. 3. Săracilor, care vindeau porumbei, le-a spus cu blândețe 2: („Luați acestea de aici, și să nu faceți din Casa Mea casă de negoț!”). 278. DESPRE PREDICA LUI CRISTOS DE PE MUNTE, SCRIE SFÂNTUL MATEI ÎN 5,1-48. 1. Primul. Ucenicilor Săi iubiți le vorbește deoparte despre cele opt fericiri (Fericiți cei săraci cu duhul, cei blânzi, cei milostivi, cei ce plâng, cei care flămânzesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ea venise la soțul ei și nicidecum să meargă la munte. Nemaiavând altă alternativă acceptase cu gândul să se întoarcă în țară în cel mai scurt timp, hotărâtă să lase în urmă totul. Nicky pretindea că muncea foarte mult făcând negoț pe scară largă și era foarte mândru zicând: Dacă nu ar exista negustorii, oamenii ar trăi mult mai greu. Cu siguranță voi câștiga și eu. Numai el știa de ce se distanțase de Carmen. Inima lui parcă îi spunea: îmi pare
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
creștin și un negustor evreu, ambii din nordul Moldovei. Preotul trece În revistă, jenat („iartă-mă dacă zic așa, căci nu vorbesc În numele meu”), o parte dintre viciile pe care românii le pun pe seama evreilor : că se ocupă „numai cu negoț și ghișefturi”, că trăiesc din Înșelăciune și din „paguba altora”, că „Talmudul are legi În contra cristianis mului”, că „ovreii sunt răi”, dar și „fricoși și lași”, că sunt paraziți („nefolositori societăței”), lipsiți de loialitate și de patriotism, că sunt Împotriva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
usturoi” <endnote id="(649, p. 16)"/>. „Săracii jidanii noștri”, zice un cântecel popular moldovenesc, au „gura plină de usturoi” <endnote id="(491, p. 384)"/>. Într-o „satiră bucovineană”, publicată de Sim. Fl. Marian În 1871, usturoiul este o marfă de negoț, iar „jidovii” călătoresc „Cu rabinu’ Între noi,/ Cu trei care d’usturoi” <endnote id="(2)"/>. Într-o pretinsă „anecdotă populară”, culeasă, chipurile, „din gura țăranului nostru român” și publicată de Theodor Vartic În 1883, usturoiul devine pentru evrei un aliment
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a poporului [român], că evreul ar fi de felul său prefăcut și șiret și deci predispus spre Înșelăciune, ci și Într-un motiv istoric, Într-o erezie a veacurilor trecute, ce mai are răsunet puternic În prezent, adică : În considerarea negoțului ca o hoție patentă” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Cu un alt prilej, același autor scria despre „prejudețele românilor contra comerciului”, ocupație „pe care o consideră ca o hoție” <endnote id="(109, p. 46)"/>. Un vechi proverb românesc confirmă existența
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
patentă” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Cu un alt prilej, același autor scria despre „prejudețele românilor contra comerciului”, ocupație „pe care o consideră ca o hoție” <endnote id="(109, p. 46)"/>. Un vechi proverb românesc confirmă existența acestei mentalități : „Tot negoțul neguțătorului de Înșelăciune spânzură” <endnote id="(796, VIII, p. 403)"/>. Pentru Adolphe Stern, evreii au dominat „de veacuri” comerțul și meseriile pentru că „românii erau prea fuduli pentru negoț și disprețuiau meșteșugul” <endnote id="(754, II, p. 144)"/>. De altfel, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
109, p. 46)"/>. Un vechi proverb românesc confirmă existența acestei mentalități : „Tot negoțul neguțătorului de Înșelăciune spânzură” <endnote id="(796, VIII, p. 403)"/>. Pentru Adolphe Stern, evreii au dominat „de veacuri” comerțul și meseriile pentru că „românii erau prea fuduli pentru negoț și disprețuiau meșteșugul” <endnote id="(754, II, p. 144)"/>. De altfel, În Evul Mediu european, situația nu a fost radical diferită. Imaginarul colectiv al Europei prerenascentiste a generat un portret „esențial negativ” al negustorului <endnote id=" (515, p. 188)"/>. Pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de țăranii din Maramureș - susține Gail Kligman - „pentru priceperea de a Întoarce orice târg În favoarea lor, de a nu se lăsa trași pe sfoară de nimeni, pe scurt, fiindcă sunt isteți” <endnote id="(206, p. 259)"/>. „Nu se Încheie un negoț mai Însemnat - scrie folcloristul D. Dan În 1899 -, ba nu se vinde nici o coadă de vițel sau de cal fără de Întrevenirea dorită sau nedorită a unui evreu” <endnote id="(126, p. 9)"/>. „Evreul - bun afacerist” este un clișeu, de regulă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt, prin natura lor, negustori, li se interzice exercitarea tuturor celorlalte profesiuni”, sună articolul 59 din Judenordnung, ordonanță emisă În 1776 la Timișoara și valabilă până În 1778. După această dată a intervenit o oarecare ameliorare În situația evreilor, care, pe lângă negoț, au putut practica și unele meserii (croitorie, cizmărie și giuvaergerie) <endnote id="(124, p. 165)"/>. Totuși, pe la jumătatea secolului următor, situația era departe de a fi rezolvată. „Evreii au practicat comerțul - scria În 1840 politicianul ungur József Eötvös, un militant
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei (85%), din 18 fierari, 12 erau evrei (67%), din 19 tâmplari, 12 erau evrei (63%) etc. <endnote id=" (752, p. 35)"/>. Tot la Începutul secolului XX, și Nicolae Iorga observa că, spre deosebire de alte părți, „În Moldova noastră” evreii „țin negoțul”, dar și „meșteșugurile” <endnote id="(428, p. 198)"/>. Și În marile orașe ale Transilvaniei (Arad și Timișoara, de exemplu), la Începutul secolului XX, tot circa 40% dintre evrei erau meșteșugari <endnote id="(557, p. 125)"/>. Situația era și mai elocventă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]