1,761 matches
-
și Spremberg și de la pierderea ceasului de mână marca Kienzle, nu mai purtam pe mine nimic care să indice, cu mai multă sau mai puțină precizie, timpul, m-am trezit stând prea devreme sub ceasul gării, o vreme am umblat nehotărât în sus și-n jos, am fost încercat de ispită, am rezistat o vreme dar apoi am băut totuși două țuici la tejgheaua uneia din dughenele înșirate una lângă alta vizavi, motiv pentru care respirația mea mirosea atunci când Anna a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de balenă Între dinți, iar acum - costum de haine alb și canotier moale - dăduse buzna Înăuntru. De la mesure avant toute chose. Eu chiar că nu Întrec măsura: nu am dat Încă de sălașul asasinului, dar mă lovesc În schimb de nehotărâtul ăsta venit să ceară sfaturi. Îmbărbătează-l, dragă Parodi, dă-i curaj: dezvăluie-i, cu autoritatea pe care sunt primul În a ți-o recunoaște, că eu Însumi, numitul Gervasio Montenegro, care mă pretind detectiv, am salvat odată Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
prin absență nici oglinda concavă. Într-un prim acces de entuziasm, revista The Tattler l-a salutat drept primul exemplu concret al noii conștiințe arhitectonice. Cine ar fi spus atunci că În viitorul apropiat haoticul avea să fie etichetat drept nehotărât și defetist?! Nu vom irosi, desigur, nici o singură picătură de cerneală, nici un singur minut pentru a scrie și a face de două parale grosolanele imitații care au fost deschise publicului (!) Într-un Luna Park din Orașul Etern și În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
i-am zis atins În amoru propiu și privat. Or Îmi aloci o cotă babană dă marafeți peșin, or reputațea damei care ambâțu meu se refuză să-i zică pă nume rămâne, si você m’entende, pătată. Voința lu bietu nehotărât părea să tremure Între pofta să mă pedepsească și greață. Io tomna asudam rece după niște ensaimadas asumate vizavi dă Zoologică, ca să nu mai vorbesc dă fideaua fină care dăduse prestigiu la masa dă prânz când - să-mi trăiesc! - a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ajută la nimic, Norman. Se afla În afara astronavei, lângă sas. Explozibilele TEVAC, șiruri de puncte roșii, strălucitoare, se Întindeau neregulat, ca pe o pistă de decolare proiectată de un inginer dement. Norman! De ce nu-mi răspunzi, Norman? Beth era instabilă, nehotărâtă. Se simțea asta În vocea ei. Trebuia să Încerce, pe cât posibil, s-o deposedeze de arma pe care o deținea, să deconecteze explozibilele. „Să le deconectăm“, Își zise el. „Hai să deconectăm explozibilele și să le dezamorsăm.“ Numaidecât, toate becurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să mă salveze din propria-mi moarte... De aceea încă îmi mai salvez viața somnambulă de liniști unde mă străduiesc să mai răspund la toate întrebările puse într-o frumoasă Spărtură a privirilor mele, Scăldate mereu într-o albă și nehotărâtă alinare... LA MARGINEA AMURGULUI Cine ar putea să priceapă? Deasupra tuturor muribunzilor pluteau stelele tulburi ale sufletului... M-a dezbrăcat tăcerea și nu puteam să strig. Nu se poate, mi-e țărmul pustiu, iartă-mă în jumătatea desnădejdii locuită de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
teritoriul, oricum mai inofensiv decît cel marcat de sniper, al mitului eroului pozitiv pînă la sincopă În parametri clasici (el singur, ceilalți mai mulți, el slăbuț Înarmat, ceilalți foarte bine, el cinstit și viteaz și blînd și categoric, ceilalți mai nehotărîți, fură, ucid copii, violează mame, surori și bunicuțe care se mențin vioaie prin operații estetice și uite ce li se-ntîmplă, sparg bănci de fier, federale, În funcție de vîrstă și tonus muscular, sînt lași, urîți la chip, cu negi și traume În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fusese niciodată, frumoasă, poate chiar foarte frumoasă, atât de independentă, că o înecau uneori temerile, studentă care știa să se zbată pentru drepturile ei, dar care avea nevoie și de rochii, și de bani; băiatul ei, abia intrat în liceu, nehotărât încă dacă să continue să deseneze, ea zicea că nu prea îl sugrumă talentul, sau să facă alte proiecte, cum ar fi case, parcuri, grădini și magazine, sau să se avânte și mai mult în activitatea de tânăr utemist, grozăvindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
O să mă ajuți, nu-i așa? Michael luă seringa din mâna întinsă și privi în timp ce Mortimer își sufleca mâneca. — Nu cred că mai am putere în degete, din păcate. Adoarme-mă, atâta te rog, Michael. Michael se uită la el, nehotărât. — Din bunătatea inimii. Te rog. Michael apucă mâna lui Mortimer. Pielea îi atârna. Avea ochii rugători ai unui spaniel. Pic. Pic. — Câinii sunt adormiți, nu? Când îmbătrânesc și se îmbolnăvesc... Și presupuse că exprimat astfel, nu suna prea rău. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
vârfuri și-l sărută pe gură. El o strânse la piept. A fost un sărut lung, care după un început lacom, a continuat mai degajat, cu tandrețe. Michael îi simțea părul suflându-i în față și obrazul rece. Se urcă nehotărât, în cabină. — Deci asta e... Te sun diseară. O să ne facem planuri. Era gata să închidă ușa, dar ezită. Părea să-l preocupe ceva. O privi o clipă, apoi spuse: Știi, mi-a venit o idee cu tabloul tău. Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
trase ultimul fum din țigară, apoi strivi flacăra Între degetul arătător și cel mare. Stătuse În fața ferestrei mai bine de o oră. Era marți - văzuse cînd sosise bărbatul cîrn cu un braț schilod, și acum aștepta, cu un aer oarecum nehotărît, cuplul Stanley Spencer. În cele din urmă, se hotărî să renunțe. Se decise să iasă. Era o zi minunată, la urma urmei, o zi de la mijlocul unui septembrie cald, al treilea de la terminarea războiului. Intră În camera alăturată, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
care o tulburase. Taci, Vivien. Făcu un pas, apoi Înclină capul auzind larmă pe deasupra hîrÎitului Înăbușit al radioului, gîndindu-se că poate e Pamela sau unul dintre băieți În hol. Dar se dovedi că larma nu avea un motiv anume. Rămase nehotărîtă un minut, mușcîndu-și mîna. Apoi se duse la garderob și deschise ușa. Garderobul era plin cu tot felul de prostioare. Erau cîteva haine vechi de-ale lui Duncan, de cînd era școlar, care atîrnau lîngă rochiile ei; mai erau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nu-i așa? Nu s-ar uita și-ar ști despre ce-i vorba? Nu-mi pasă, răspunse ea. — Ar putea aduce poliția, Viv. O să ne ceară numele. O să vrea să știe totul despre noi. Avea vocea tensionată. Rămase așa, nehotărît, Încercînd să găsească o altă cale. Apoi o cuprinse din nou panica și gîfÎi, strîngîndu-și stomacul. Bine, zise el repede. Bine. Se răsuci și plecă. Auzi ușa apartamentului trîntindu-se și, după aceea, nimic. Avea fruntea și buza superioară ude de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Meniul e cât se poate de puțin pe placul meu: cotlete pentru băieți fără concesii pentru papilele feminine. Când Îl Întreb pe chelner dacă au salate, Îmi răspunde, „Mais oui, Madame“, și-mi oferă ceva cu gésiers. Dau din cap nehotărâtă, iar Robin tușește ușor și spune: —Gât fript, cred. Cum poate cineva să Înghită o beregată? Spun că aș dori salata, dar că-i rog frumos să păstreze gâturile. Pe buzele lui Robin plutește un surâs à la Alec Guinness
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fi mai bine să fac: să arunc jurnalul la coș, pur și simplu, așa cum am aruncat casetele? Să-i rup foile, una câte una? Să-i dau foc și să-l văd mistuindu-se în fața mea? Mă uit la el nehotărâtă. Zace acolo tăcut și pânditor. Deschid fereastra larg și mă las adulmecată de aerul rece, care parcă așteaptă ceva de la mine. Știu ce așteaptă. Răsuflu adânc, din rărunchi. La ce mi-a folosit nelipsita mea emoție interioară, de care eram
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
accept ideea că e atât de mărginit. Oricum, e limpede! Se potrivește perfect în tiparul meu existențial! Și o rupsese la fugă, înainte ca el să-și revină din uimire și să poată țâșni după ea. Bobo privise în urma ei nehotărât și o por nise spre casă întrebându-se dacă nu greșise cumva transmițându-i Clarei un mesaj prea dur. Un mesaj mincinos, de veridicitatea căruia el aproape că ajunsese să se convingă. Peste o oră, Clara îl sunase acasă. Am
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vânt, dar nu se lasă. O ia de la capăt cu o încredere nestrămutată în viitor. Chiar dacă unele dintre cazurile povestite de domnul Scarlat se repetau și multe dintre ele eșuau, el mergea înainte, neabătut. Se ridică de pe canapea, uitându-se nehotărât la bagaj. Ce rost avea să meargă la mare cu gașca? Nu-i era dor de Edi, dimpotrivă, se simțea mult mai bine de când rămăsese singur cu ta tăl lor. Nu-l atrăgea marea, așa cum nu-l atrăgea nici muntele
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și cu ăstălaltul, ce umblă în straie din foaie de cort kaki, și cu cel din mașina albă? se întrebă Vartolomei. Vai de capul meu și câtă treabă am și tocmai acum, vin și ăștia... Cât s-a foit el nehotărât, lângă motopompă, flăcăul cu jiletcă și pantalonii ca măslina nemurată a și deschis larg poarta de la intrarea în ogradă. Se întoarse, rotindu-se pe călcâie, către Vartolomei și descoperindu-și buzele vineții de pe carnasierii prelungi, a amiciție și a pașnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fină și subțire. Suvenir din partea săbiei ascuțite a unui cazac. Moartea se întorsese din drum, dar nu înainte să-i lase un semn al treceri ei. Brusc, aproape palpabil, în fața ochilor lui se formează diferite imagini ce se amestecă vălmășit, nehotărâte. Călăreți ce atacă sălbatec, scoțând chiote ascuțite, neomenești, taigaua pârjolită, răvășită, bombardată, întinsă până dincolo de zarea înlănțuită în flăcări, roiuri de muște mari, verzi, cu aripi cenușii, ce roiesc haotic deasupra morților, invadând cu larvele lor carnea putredă, un camarad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să șteargă orice urmă a imaginilor terifiante. Respiră adânc și regulat de câteva ori apoi își croiește cu un pieptene de os o cărare dreaptă în părul lins, îmbibat cu apă. Trece în dormitor, deschide dulapul și aruncă o privire nehotărâtă cămășilor, frumos împăturite, curate și bine călcate. Un miros puternic de levănțică înțeapă în mod plăcut nările lui Marius. Optează pentru un costum gris închis, cămașă albă, la care asortează o cravată bleumarin de mătase. Despovărat de greutatea hainelor militare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
vreau să fac cu adevărat?". Se întoarce și redescoperă dintr-o dată amănuntele neschimbate ale dormitorului, inclusiv patul acoperit cu pledul moale și pernele pufoase, cu broderii din dantelă, care făceau din el o încăpere plăcută și confortabilă. Face câțiva pași nehotărâți către Smaranda. Să-i spună că o iubește nu are sens. Ar fi prea banal. Sau poate nu? Oh, Doamne! Pare că nici un cuvânt sau gest la care se gândește nu este cel potrivit. Frământarea aduce și îndoiala de sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fardate eforturi de Înșelare a vîrstei, În timp ce soțul Anei părea croit dintr-o materie aparte, indiferentă la timp. Ana, neschimbată, pentru că aparținea visului. Erau de față, veniți anume, sora Anei cu soțul, amîndoi Încă tineri sau părînd astfel la puntea nehotărîtă a anilor, surprinzător pentru mine fu prezența neașteptată a lui Lung și soției; toți stîlpii de care se rezema amintirea timpului de tinerețe petrecut la Începutul profesiunii mele În acele locuri erau acolo. Fiica Anei și cu soția lui Lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
vreunui pantof din următorul sezon. Aceeași turiști, răspîndiți, însă, pe străzile orașului vechi, în piețele lui care și-au pierdut forfota de-odinioară, rămînînd, din bastioane ale funcționalității, monumente. Prin care te plimbi și din care trimiți vederi, colorate și nehotărîte ca Rinul.
Vedere din Köln by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8690_a_10015]
-
se cere să evalueze fostul regimul comunist, populația fiecărei țări se divizează. În cele nouă țări BND, o medie de 45% au privit în mod pozitiv vechiul regim, iar 44% în mod negativ. Cele 11 procente mediane erau compuse din nehotărîți sau ambivalenți, plasînd regimul la punctul zero pe o scară care variază de la "rai" (+100) la "iad" (-100). Deoarece rezultatele sînt dintr-un singur sondaj, se poate spune că oamenii din țările post-comuniste și-au "rescris" de multe ori părerile
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
29 18 46 44 40 -10 -2 Sursa: Societatea Paul Lazarsfeld, Viena, Barometrul Noilor Democrații III. La întrebarea despre regimul actual, societățile au rămas divizate, dar în proporții diferite. În cele nouă țări BND, 53% au răspuns pozitiv, 12% erau nehotărîți, iar 35% au răspuns negativ un sprijin substanțial, dar nu masiv, acordat noului regim (figura 5.2). În Republica Cehă există un mare consens în favoarea sa: 78% îl cotează pozitiv, mai mult decît triplul celor care apreciază vechiul regim. În
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]