982 matches
-
oricărei armate. Această doctrină isterică și lipsită de unitate, era asemenea unui venin aducător de moarte și s-a răspândit din Persia în tot Imperiul roman, infiltrându-se în societate, îndeosebi în cea intelectuală și contaminând totul. În falsitatea și nelegiuirea sa, maniheismul asalta creștinismul, statul roman și mai ales armata imperială zguduită în stabilitatea și unitatea sa de omogeneitatea pietismului creștin. În cadrul acestor atacuri susținute, maniheii nu și-au dat pace niciodată: după persecuția violentă suferită sub domnia lui Dioclețian
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de alți împărați și au fost celebrate îndelung cu prilejul jocurilor de la Corint, după cum se poate citi în cartea a X-a a Metamorfozelor lui Apuleius (125-170). Din paginile autorilor păgâni și creștini cunoaștem și subiectele preferate în cadrul acestor celebrări: nelegiuirea Pasifaei care, în lascivitatea ei, s-a expus taurului; a lui Attis care și-a mutilat organele genitale; a Danaidelor și Dircelor care au fost mai întâi deflorate și apoi înjunghiate (mimări impudice); zborul lui Icar care a căzut din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prin excelență, tiran blestemat și ticălos (execrabilis ac nocens tyrannus) și chiar o personificare a Anticristului; l-au făcut precursorul diavolului, cel care la sfârșitul lumii va trebui să devasteze pământul și să răscoale neamul omenesc; l-au numit misterul nelegiuirii (mysterium iniquitatis); l-au crezut ridicat din infern (de infernu levatus)»; l-au considerat cel mai josnic dintre toți oamenii și chiar dintre fiarele sălbatice (omnium hominum et vel immanium bestiarum sordidissimus), cel mai crud dintre toți cei care au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pericolul pe care puteau să-l reprezinte verii lui Isus, văzând în exilul Apostolului Ioan (5-104), pe insula Patmos, un caz sporadic. Flavius Clement a fost condamnat la moarte împreună cu alți cetățeni romani care țineau practicile iudaice, fiind inculpați de nelegiuire sau de ateism, una dintre cele mai grave delicte împotriva religiei de stat. Cei doi termeni de impietate și practici iudaice nu ne clarifică cu nimic religia lui Clement; de impietate erau acuzați nu doar creștinii ci și iudeii, iar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și răzvrătirile lor împotriva ordinii constituite, este evocată chiar de către Dioclețian: Am auzit foarte de curând că ei sunt un fel de noutăți neașteptate în această lume, pornite sau născute din neamul persan, dușmanul nostru, și că săvârșesc acolo multe nelegiuiri; căci agită popoare liniștite: și trebuie să ne temem ca nu cumva, așa cum se întâmplă de obicei, când va sosi momentul, să încerce, prin blestematele obiceiuri și prin crudele legi ale perșilor, să umple cu veninul lor funest blândul și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
folosite de bagauzi. În final, masacrul tebanilor de la Agaun s-ar reduce la vreo o sută de soldați și subofițeri care au refuzat să-i ucidă cu armele pe creștinii locului, după cum ne mărturisesc Acta Eucherii, V: Maximian... își înarmase nelegiuirea pentru a distruge numele de creștinism. În timpul războaielor contra bagauzilor din Vallese elvețian comunitatea creștină era evanghelizată. După aproape un secol, la Octodurum era deja un sediu episcopal destul de important, iar episcopul său Teodor a participat la conciliul de la Aquilea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care se expuneau în mărturisirea și în răspândirea credinței mai mult decât în altele și cei care făceau parte din ierarhia ecleziastică. Aceasta se poate deduce și din sentința dată împotriva episcopului Ciprian din Cartagina: Ai trăit mult timp în nelegiuire și ai atras foarte mulți oameni în conspirația ta blestemată și te-ai făcut dușman al zeilor romani și credințelor sacre... De vreme ce ești autorul celor mai josnice crime și ai fost surprins făcându-ți semnul [crucii], tu însuți vei fi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Ctesiphon, în Persia. Împăratul combătea creștinismul cu mai multă liberalitate și cu mai multă imprudență decât predecesorii săi. Acum afișa o clemență cu specială, acum întindea curse și capcane prin care cei prinși în înșelăciunea sa erau târâți în ruina nelegiuirii (apostazie). Persecutând religia creștină mai mult cu artă decât cu autoritate, s-a îngrijit să influențeze negarea credinței în Cristos și acceptarea cinstirii idolilor mai mult prin răsplăți decât să silească prin torturi. Mai întâi a contaminat cu sacrificii abominabile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
i-au vorbit deschis spunându-i că: Noi suntem educați în adevărata religie, împărate, și suntem ascultători față de legile pe care Constantin și fiii săi le-au promulgat. Acum nu putem decât să plângem văzând că toate sunt pline de nelegiuirea ta, iar mâncărurile și băuturile sunt contaminate de sacrificii sacrilege. Aceste fapte le-am deplâns în privat, dar acum le deplorăm și înaintea ta: sub domnia ta suportăm cu tulburare numai acest lucru. Împăratul aflând ceea ce căuta de multă vreme, sub
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unui împărat apostat, cel mai nelegiuit dintre cei care ar putea să existe pe pământ“. Auzind acestea, acel om foarte blând și foarte înțelept, de fapt așa era numit de cei din jurul său, depunând aparenta clemență și-a arătat chipului nelegiuirii. Și după ce i-a supus la chinuri pe cei doi soldați, cu grave și crude suplicii, i-a eliberat de nefericirea acelui timp și i-a împodobit cu coroana victoriei, decapitându-i în toiul nopții la groapa celor fărădelege. Ca
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
asupra existenței noastre. Μ Dezvăluirea prin somn de către unii oameni a unui rău făcut dovedește prezența unui suflet pârjolit de mustrări În timpul zilei. Μ Ciudățenia firii unora Îi face să nu aibă mândria de a se abține să facă o nelegiuire, dar au În schimb orgoliul de a nu suporta situația unui acuzat care trebuie să fie supus umilinței de a se dezvinovăți. Μ „De ce mi se Întâmplă tocmai mie?” Poate că nu Întâmplător un fapt ni s-a Întâmplat tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la celălalt trezește răul din propriul suflet). Așadar pedepsirile individuale nu rezolvă problema, atât timp cât conștiința comunității nu are demnitatea de a resimți nevoia unei autoacuzații publice sau măcar a unei jene publice (În absența acesteia, terenul pentru comiterea unor noi nelegiuiri individuale sau În grup este păstrat În acea comunitate). Μ Normalitatea psihică nu exprimă altceva decât acea nevoie de coeziune, de coerență a sistemului personalității, care-l menține pe individ, pentru un timp mai Îndelungat, consecvent cu sine Însuși, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ia o decizie extremă: întemnițarea. În felul acesta, supravegheat clipă de clipă, fiul nu se va putea sustrage vigilenței gardienilor săi, iar accesul la Curte îi va fi cu desăvârșire interzis. Supravegherea operează aici în mod preventiv, pentru a evita nelegiuirile unui moștenitor cu rele predispoziții, sursă a unor tulburări primejdioase, criminal potențial. Închis în turn, Sigismondo nu va avea cum să scape de sub pază, va fi privat de orice contact cu lumea reală, de orice influență din afară. Nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acest motiv, trebuie analizate cu atenție În cadrul psihologiei morale. 1. Păcatul Termenul vine din latinescul peco, -avi, -atum, -are, care Înseamnă a nu face ce trebuie, a greși, a-și pierde cinstea. De aici termenul peccatum, -i = greșeală, faptă rea, nelegiuire. Păcatul este definit ca „transgresiunea voluntară a legii religioase” (A. LittréĂ. B. Pascal spune că „păcatele sunt păcate pentru că ele sunt contrarii voinței lui Dumnezeu”. Pentru P. Foulquié și R. Saint-Jean, păcatul este o „greșeală morală, ofensă adusă lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Monarhie și față de Biserică, francmasoneria fiind ea însăși condusă, într-o împrejurare sau alta, de o sectă, aceea a Iluminaților din Bavaria, care a ajuns s-o controleze. În această revoluție franceză, scrie Barruel, totul, pînă la cele mai înspăimîntătoare nelegiuiri, totul a fost anticipat, gîndit, pus la cale, deci statuat: totul a fost consecința celei mai cumplite mîrșăvii, pentru că totul a fost pregătit, provocat de oameni care numai ei trăgeau de acel fir al conspirațiilor îndelung urzite în societățile secrete
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este întotdeauna o chemare la o comuniune și relație, o atracție care are drept scop unirea, satisfacerea dorului existențial de comuniune." Luna nu are strălucirea Soarelui, pentru că acesta, îndrăgostindu-se de ea, Dumnezeu, "ca să nu se întâmple o astfel de nelegiuire, a pus pe unul să fugă ziua și pe altul noaptea. Iar pentru ca luna să nu vadă frumusețea fratelui ei și să se îndrăgostească, a orbit-o." Petele de pe chipul ei le-ar fi făcut într-o altă variantă, un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
leită-poleită mă-sa") și Fata din sfeșnic ("când te-i însura, să nu iei altă nevastă decât p-a de i-o veni în deget ineliu meu"), basmele nu relatează decât modul în care ambele fete au reușit să înlăture nelegiuirea. Același caz îl întâlnim în povestea Piele de măgar [Charles Perrault, Povești cu zâne]. Regina îi cere înainte de moarte regelui: "Statul are dreptul să pretindă moștenitori, și, cum eu nu ți-am dăruit decât o fată, trebuie să te grăbești
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în două - trei zile. - Dragul meu, îmi mărturisi el, aici suntem toți sortiți pieirii, cu singura deosebire că plecăm pe rând, nu toți odată. Suntem niște cobai nefericiți supuși la cele mai ticăloase experiențe. Aici se petrec cele mai odioase nelegiuiri. Fără să protestăm direct, spre a nu fi suprimați, noi, medicii deținuți încercăm prin mijloacele prea modeste ce ni se pun la dispoziție, simple paleative, să încetinim acest proces necruțător de exterminare, bine studiat, cel mai tipic exemplu este Mircea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Yhwh, la care slujea preotul Eli (ai cărui urmași vor fi mai apoi înlăturați în timpul lui Solomon (1Reg 2,26 ș.u.), fapt pe care Biblia ebraică îl interpretează ca un semn al judecății divine asupra casei lui Eli datorită nelegiuirii fiilor săi) împreună cu tânărul Samuel care îl asista. Despre edificiul sanctuarului nu se spune nici când a fost fondat, nici când a fost distrus; săpăturile arheologice arată că a fost distrus la sfârșitul secolului al VII-lea î.C., ceea ce
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
atît în Vechiul și Noul Testament cît și în manuscrisele descoperite la Marea Moartă unde ei clo- ceau conspirația împotriva romanilor și a întregului neam omenesc. Acest viespar iudeu care numai a blîndețe nu duhnea, a fost ațîțat de nebuniile și nelegiuirile rabinului eretic Filon pentru realizarea religiei universale. Toți susținătorii lui au fost iudei elenizați din Alexandria dar a găsit destui adepți și în Iudeea, pentru că trebuia anihilată religia crucii practicată de galii și geții din Galileea care au ajuns pî-nă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
gura ca să poată trăi bine prin minciună și viclenie: ,,23,15 De aceea așa vorbește Domnul oștirilor despre prooroci: iată, îi voi hrăni cu pelin, și le voi da să bea ape otrăvite, căci prin proorocii Ierusalimului s-a răspîndit nelegiuirea în toată țara... 23,26 Pînă cînd vor mai prooroci aceștia, să proorocească minciuni, să proorocească înșelătoriile inimi-lor lor?” O spune un iudeu fără a fi strîns cu ușa sau bătut la tălpi, proorocirea sau profeția este o minciună și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care Domnul Iisus îl va nimic cu suflarea gurii sale, și-l va prăpădi cu arătarea venirii sale. Arătarea lui se va face prin puterea Sa-tanei, cu tot felul de minuni, de semne și puteri miraculoase, și cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sînt pe Calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mîntuiți. Din această pricină Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună, pentru ca toți cei ce n-au crezut adevărul ci au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sînt pe Calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mîntuiți. Din această pricină Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună, pentru ca toți cei ce n-au crezut adevărul ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osîndiți.” Această ,,lucrare de rătăcire”, pe care a afurisit-o cu mare patimă și Tertulian după vrea 150 de ani, ne-o precizează ilustrul vedenist în scrisorelele pe care le dau mai jos pentru a potoli gustul lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulțumiri, pentru că este sfințit prin Cuvîntul lui Dumnezeu și prin rugăciune.” În scrierea lui Pavel sînt numiți indirect acești răi care îi acuză pe neprihăniții ivriți zeloți de mari mîrșăvii și nelegiuiri. Ne spune textul că acești acuzatori ai zeloților, opreau căsătoria și consumarea ,,bucatelor”, adică a cărnii sfințite adusă ca jertfă. Ori scrierile esene arată că numai membrii Frăției Celui Ales nu mîncau decît fructe, legume, cereale și miere, considerînd carnea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
recunoscut public în tot imperiul roman pentru că ei avea statutul de cult privat și nu-mai atît. Același episcop iudeo-creștin Meliton scrie înainte de anul 189, anul morții sale, o predică necruțătoare întitulată Împotriva iudeilor, la adresa mozaicilor unde îi acuză de multe nelegiuiri puse la cale împotriva filozofiei creștine venită de la barbari. Textul va fi tradus de episcopul Ciprian al Cartaginei în latină spre a fi de mărturie că minciuna nu poate dăinui o veșnicie. Chiar unul dintre cei mai citați istorici ai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]