1,077 matches
-
din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză; 4 - evrei sudiți; total general: 62. Catagrafia din 1824-1825 (Anexa II
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
intrare în cartierul copilăriei și tinereții mele fiind marcată de prezența, pe partea dreaptă, a cimitirului ortodox „Sfântul Mina”. Ușor flancat, în fața celui ortodox, apare cimitirul musulman cu însemnele semilunii turcești, iar lateral, alte două cimitire la fel de vechi: cel evanghelic - nemțesc și cimitirul eroilor din primele două războaie mondiale. O lume de cruci, o lume amestecată care de când mă știu a făcut parte din existența mea și care prin oamenii ce odinioară ne-au conturat parcursul existențial, a rămas să vegheze
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Izvorâtorul de Mir, zugrăvit În platoșă și cu sulița În mână pe „tombărăurile“ și cotiugele de gunoi, cu sacalele și stro pitorile primăriei trase de cai uriași de povară aduși din Pomerania, că rora vizitiii noștri le vorbeau Într-o nemțească de nuanță valahă: „țuri“ În loc de zurück. Oameni Într-adevăr de treabă, fiindcă nu știau Încă ce Înseamnă goana nebună după afaceri rapide și pricopseli de la o zi la alta și nici nu cunoșteau dis tracțiile noastre mecanice, atroce, trăind, amuzându
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În multe privinți și apărut concomitent În Colecția Cărților Galbene editată de mine: Ce vrem. Catehism pentru suflete nehotărâte. [...] ...Lichidându-se războiul nostru În felul cunoscut, după pacea strâmbă de la Buftea, ne-am Întors cu toții, nedu meriți, În Bucureștiul ocupației nemțești din vara lui 1918, zeloși fie care după rosturi noi, parcă altele decât cele avute - dar mai ales cu ambițiuni adânc reformatoare pentru biata țară și pentru viitoarele generații. Printre acești reformatori trebuie să amintesc aci - ca pe un pescuitor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noastre - și cu care rătăceam nopțile până În ziuă, pe străzi, sub focul juvenil al exaltărilor mele. Casa lui M.B. ne fusese pusă grațios la dispoziție de acest fugar din partidul liberal, venit cu intenții clandestine, de la Iași, În Bucureștiul ocupației nemțești, ungurești, turcești și bul gărești, convins că partida liberală este definitiv pierdută politicește și Încercând acum să-și croiască, ca tot românul, o „altă soartă“ sub regimurile de ocupație și cu aportul său politic, al cărui sâmbure de clientelă electorală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Paris, Joseph Bédier și Emile Gebhart. Cea mai de seamă ispravă a lui Ramiro Ortiz, care-i va păstra numele În cultura românească, a fost colaborarea intimă cu poetul Gheorghe Coșbuc, care Încă din tinerețile lui, și mai mult cu nemțeasca decât cu italieneasca lui, dar și cu marea lui divinație artistică, se Încumetase să traducă, pentru sine deo camdată și cu goluri mari sau simple Însăilări cu creionul, „Infernul“, „Purgatoriul“ și „Paradisul“ lui Dante. Profesorul Ortiz era un savant Într-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
saraș malfug), din carne de purcel cu carne de vacă și cu șorici deasupra sau bucă țelușe de slănină râncedă, din pod, sau cu jumări din slănină topită presărate printre sarmalele mici și rumenite frumos În cuptor; sau varza creață „nemțească“ umplută, cu smântână deasupra; după care urmau, la rând, tocana „națională“, din mușchi de văcuță sau piept de purcel, cum și tocana sârbească de berbec, cu roșii și cu ardei grași; sau cea de rinichi și cu mămă liguță alături
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor - sau, poate, au fost toată viața lor bolnavi fiindcă au băut numai apă, despre care, adaugă românul, că nu-i bună nici În cizme. Aș așeza vinul și pâinea - pâinea caldă „coltuc“ a brutarilor mai de la margine, sau cea „nemțească“ a lui Gagel și Müller, cum și de secară cu boabe de chimen, sau franzelele, jimblele, cor nurile și „kaiserele“ lui Matache Theodorescu - printre cele mai generoase descoperiri, devenite, de aceea, simboluri crești nești, ale celei mai generoase dintre credințele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pată mare de fard gros cu două adâncituri mari, ochii, ochii ei aprinși și cercuiți, efect al drogurilor blestemate. M-a târât după ea, ca pe o victimă proastă și ușoară, până Într-o uliță sinistră ca În filmele criminale nemțești din acea vreme; a scos din poșetă o cheie care nu se mai sfârșea și a des chis o poartă la fel de nesfârșită, făcând să răsune cu scârțâitul ei un gang care nu se vedea unde duce, dar unde femeia m-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se putea închipui, însă interesul lor pentru șapcă era sincer. Vasile B. le-a dat telefonul lui Gomoiu și, după câteva zile, toți aveau șepci de pâslă cu urechi. „Să mor eu - a zis contabilul șef - dacă nu-s șepci nemțești. Ce poloneze, ce ucrainene! Uitați-vă la un film cu fasciști și o să vedeți că e uniforma Gestapo-ului. Mă rog, ale nemților erau mai negre, dar ce, culoarea contează? Modelul!“ În scurt timp, tot Institutul arăta ca o cazarmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
legende populare, locale, după preț: „Io cumpăr din alelante de triejdă mii - zice moșul, ca și cum toată lumea a auzit de virtuțile hapurilor de treizeci de mii de lei cutia -, că mă păcălii și luai o vreme mai scumpe. Știți de care, nemțești sau ungurești, dracu’ știe! Dai o sută de mii și nu te faci bine“. Farmacistele se uită una la alta, caută în rafturi, îi aduc moșului o cutiuță, însă el e nemulțumit. „Alea de triejdă mii îs în cutii mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
eficiența scontată. Alexandru Hurmuzaki se întreba: „Ce folos ne-ar aduce studiul istoriei și unde să o Suceava, limba învățământului nu e cea neamului ci învățăm dacă în școlile noastre mijlocii , în școala reală din Cernăuți, în gimnaziul din cea nemțească? Sau poate că și istoria se învață în limba străină ? Atunci [...] ne confundăm și mai adânc în întunericul neștiinței!” Trecutul istoric devenea în concepția Hurmuzăkeștilor o forță morală care stimula mândria națională a bucovinenilor și dădea conținut năzuințelor lor de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
pus la cale de Alecu Hurmuzaki, care avea mare trecere în cercurile boierești. Prima trupă venită în Cernăuți a fost cea a Ștefaniei Tardini, în primăvara anului 1861. Aceasta a fost întâmpinată cu bucurie de români, care mai văzuseră teatrul nemțesc, polonez și italienesc, dar limba românească nu mai răsunase pe scenele locale. Alexandru Hurmuzaki era sufletul întregii acțiuni; el scria elogioasele dări de seamă despre teatrul românesc în „Foaia Societății”, îndemna publicul la participare, alcătuia repertoriul potrivit având corespondență cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
74 de familii alcătuite în majoritate din câte o persoană sau două persoane. Am căutat să-i atrag la biserică. În 9 mai 1949 mi-au dat numirea de administrator parohial în parohia Piatra Neamț. Localnicii ortodocși numeau biserica noastră: biserica nemțească, ungurească, „catolnică”, fără a intra într-însa. Dezvoltând cultul sfântului Anton, au început să spună: biserica sfântului Anton. Vechiul locaș fusese ridicat prin 1885 sub forma unei capele. Bunicul meu Gianbattista Antonio Celante a fost constructorul ei. Mai târziu, prin
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pasaje subterane ori în tramvaiele din orașe, sau la lumina zilei, în stațiile de benzină, în munți ori pe malul lacurilor și în orice alt loc unde un indian riscă să ajungă vânatul liber al unei bande de „capete rase“ nemțești. Rima domnului Rüttgers ia drept țintă cântecul de sirenă al domnului Schröder, care caută să atragă lucrători străini în țară. Domnul Rüttgers face rime măcar că domnul Schröder i-a explicat cât se poate de precis când anume vom ridicala loc
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
spre marea mea mirare) care nu vor ști niciodată să manevreze cum trebuie un cuțit și o furculiță de argint. De data aceasta este vorba de promotori imobiliari. Parcarea acoperită de fin pietriș calcaros a casei este plină de mașini nemțești de mare litraj. Într-un fel, Madame De Launay își vinde scump rafinamentul produs de decadență, boală, degenerare biologică (arăta într-adevăr groaznic, părea să aibă sângele subțiat, iar soțul nu avea snagă.) Primesc bacșiș, o nimica toată... Nimic neobișnuit
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Wolff. Sașii cu care am discutat spuneau firesc, atunci când îi întrebam ce anume au lucrat înainte să fie deportați în Rusia, într-o limbă româno-transilvană cu accent fermecător: apoi ce să lucrăm noi domnule, plugari am fost, plugari rămânem. "Beruf" nemțesc. Nici urmă de jena celor din Bărăgan). 27 noiembrie 2004 Livada cu vișini (La Cerisaie) de Cehov văzută în Québec, în campus. Coproducție a unui teatru studențesc cu nume studențesc, La Troupe des Treize și Grand Théatre du Québec, una
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
plecau spre lagăre și doamna Agarici, binecuvântată să-i fie memoria, o boieroaică, mama unui mare pilot... R.P. Horia Agarici, supranumit „salvatorul Constanței“, aviatorul care a doborât trei bombardiere sovietice... A.R. ...exact ...doamna Agarici, care, sfidând autoritățile și patrulele nemțești, venea în numele Crucii Roșii la gară, le dădea apă nenorociților din trenuri și-i stropea cu un furtun. Bombardamentele, în fricoșătoarele sirene și alergarea în adăposturi, bufniturile bombelor care cădeau peste oraș, întunericul pricinuit de camuflaje, Radio Londra, ascultat în
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Fa verde și cât mai multe pungi de plastic colorate. Abia după ce au început să apară și pungile românești, albe, albastre sau gri, cu modele simple, din câteva linii și cu un scris urât, s-a văzut clar că pungile nemțești nu mai puteau fi detronate: erau reginele absolute, de care aveam grijă ca de ochii din cap. După orice purtat, băbuța le ștergea cu grijă, le netezea și le împătura meticulos în sertar, obicei la care mama n-a renunțat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o iau prin parcul Crucii spre Turgheniev, la Anda, pe partea opusă casei lor, fără să înțeleg nici până azi de ce fac așa. Recapitulez: în mâna stângă abia duc cele două plase, una cu mere, alta cu borcanul și cadourile nemțești, iar ]n dreapta țin cofrajul de ouă. E noapte-noapte și, pentru cine a uitat, nici un bec aprins pe stradă. Merg tropotind prin beznă cu cizmulițele gri de la Modern refuzate de la export, dar calde și comode, fără nici o grijă, fără să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în picioare, pentru că nopțile erau deja geroase, dar căldură nu se furniza decât două ore pe noapte. Departe de a se lăsa descurajat, admiratorul (cred că-l chema Daniel) a continuat să-și manifeste pasiunea complet nonverbal, lipindu-mi abțibilduri nemțești cu formațiile lui preferate pe carnetul de bilete de voie lăsat la semnat pe caloriferul pedagogei și cadorisindu-mă cu ciocolată pe căi dintre cele mai complicate. Mie îmi plăcea însă un coleg de-al lui, cu care nu vorbisem decât
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
șuștac, chiar și dacă au stat numai un ceas. Beau și mânâncă pe cheltuiala iobagilor fără nici o măsură, ca niște porci. Într-o jumătate de an Arpașul de Jos a cheltuit cu întreținerea acestor executori cel puțin 80 de fl. nemțești. Solgăbirăul dă peste măsură libertate executorilor să ne chinuiască, să ne închidă iarna în cotețul porcilor, cum ne-au închis în câteva rânduri și acolo ne stropesc cu apă rece și nici aceia n-au permis, să ne aducă de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ne-a dat numai pielea. Acest ofițer ne mâna iarna la pescuit cât ne înghețau picioarele în apa rece. Când mergeau la vânătoare ne duceau pe câte 15 oameni la gonit, iar bucătarului trebuia să-i plătim căte 2-3 florini nemțești». Iobagii din Porumbacul de Jos a cheltuit cu întreținerea colonelului Lochstet peste 300 de florini, «iar acum are locuința la noi Măria Sa baronul Riedt, plutonier, căruia am fost siliți săi dăm următoarele, toate cumpărate cu bani: 6 porci grași, condimente
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe soldați în alte sate ale sale, îndeosebi către cele două Arpașe, noi trebuie să ducem acolo naturalele.... 5. Înainte de asta cu câțiva ani, am ținut cireada de vite a împăratului, cu care ni s-a socotit cheltuială 20 florini nemțești, dar nu știm, ne-au bonificat sau nu, căci noi nu am primit un ban. 6. Când vin din Făgăraș dela scaun pentru cercetări sau pentru alte lucruri, le dăm întreținere cât putem.... 7. În afară de dare și încasările executorilor apasă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
omenirea cu mult mai credincioasă ca acuma, n-ar fi intrat cineva în biserică să fure ceva sau cel puțin să aibă un gând rău față de biserică. Știu când am fost în primul război mondial, deși am fost sub comandă nemțească, căci noi până în 1918 am fost sub stăpânire austroungară, când înaintam ne sta-n poruncă să ne purtăm foarte bine cu țivilii (pe) care-i ocupam, de orice nație ar fi ei, bun înțeles dacă și ei îs oameni pașnici
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]