2,523 matches
-
Articolele Autorului pata de mucegai desenează o hartă ciudată un singur continent imens verde gri pe care sunt adunate toate națiile se întinde de la un etaj la altul jilavă scorojită ca un obraz de femeie tânără plesnit de un pumn nemilos o privesc îndelung încercând să deslușesc alte înțelesuri ca și cum aș fi ghicit în palma peretelui dramele ascunse între ziduri un gândac de bucătărie rătăcit printre ruine se chinuie să-și găsească drumul spre casă simt mucegaiul împăienjenindu-mi ochii îmi
BL.15, SC.A, ET3 de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359242_a_360571]
-
Acasa > Cultural > Artistic > PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 412 din 16 februarie 2012 Toate Articolele Autorului 15 ANOTIMPUL POAMELOR Cam pe la jumătatea lunii august, cînd aerul încă se zvîrcolește fierbînd sub dogoarea nemiloasă a soarelui și merele încep să cadă de pe crengi, deși nu le-a venit încă timpul să fie culese, încă nu s-au îndulcit și mai sînt acrișoare, sus, la mal, cum zic văgăunenii, prin poienițele binecuvîntate de Dumnezeu, încep
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
plebei, care asta și voia, panem et cicensis, de parcă astăzi ar fi altfel, nu s-a schimbat nimic, patricienii se preumblă cu Mercedesurile, Mercedes cu contele de Monte Cristo, bietele puștoaice, cu pîntecele inocente înfiorate de iubirea aia oarbă și nemiloasă, care își află împlinirea într-un viol, cel mai adesea, regretat mai tîrziu, încă mai visează la vreun Făt-Frumos generos și tandru, dar realitatea, mama ei!, gemea Vascodagama urinînd parcă la nesfîrșit, este după gard! Un cîine începuse să hămăie
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
zi, un bărbat se va bucura de truda ei de sclavă, îi înnobila simțurile și o trezea la viață, sporindu-i puterile. Dacă nu i-ar fi cedat vederea, înțepată de milioane de ori de sclipirea acului ce se înfigea nemilos în pînza molatecă a cămășilor, poate că ar fi trudit și acuma în fața acelei mașini de cusut, care parcă îi tivea simțurile. Un bărbat, într-o zi, o luase din fața fabricii, în mașina lui care uruia ca o rîșniță de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
celeilalte lumi, în care n-am putea respira, dar nici n-am putea trăi fără ea, dar lumea subacvatică se simte ocrotită de aerul nostru, pentru că altfel, fără această presiune formidabilă a atmosferei, pămîntul întreg s-ar pîrjolii sub razele nemiloase ale soarelui cel dătător de viață și de moarte. Dacă aș fi fost ecologist, aș fi putut trage un semnal de alarmă: oameni buni, nu stresați peștișorii cu discuțiile voastre despre sensul existenței și rostul podului de peste apă, peste care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
create de planul divin, dragostea îndreptată către Mântuitor și noua credință. Iar în ceea ce-l privește pe Iuda, cred că acestui personaj noutestamentar i s-a făcut și continuă să i se facă o mare nedreptate, el fiind constant și nemilos expus la stâlpul rușinii fără egal de către toate generațiile de creștini care ne-au precedat. Da, este adevărat că și-a vândut Învățătorul, faptă pentru care a primit de la preoții Templului 30 de arginți. Dar tot atât de adevărat este că, mustrat
NEDREPTĂŢIREA LUI IUDA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345218_a_346547]
-
Nu asculta! Se prăbușea alunecând. Ceva îl susținea,căderea era lină. Mai jos de iadul remușcărilor nu era nimic ... vid ... Vârtejul nebun îți scurmă creștetul, dangăt de clopot, bubuituri insuportabile Spirala a smuls în calea ei ultima rămășiță de viață. Nemiloasă sfâșie din carnea și spiritul tău ... cățeaua în doliu, nesătulă. Întuneric ... întuneric de smoală ... dens, gros, cu iz greu. Dezumanizare, nepăsare.. Dublă crimă cu premeditare, uciderea conștiinței, a spiritului. Te prinzi cu disperare de haina cernită, tragi cu ură viscerală
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
tot avut mereu motive întemeiate de plâns în raport cu propria condiție. Și, din nefericire, va mai avea multă vreme de aici înainte. Amurgul libertății de a fi avea drept semantică definitorie în infernul negru al terorii din România anilor '50 avalanșa nemiloasă a “Proceselor fără dreptate.” și a „Condamnărilor dictate.”. Pentru că, într-adevăr, din solul reavăn stalinist, „Timpul anchetelor prelungite fără termen.”, a supliciilor de orice fel, dar și „anotimpul automobilelor negre oprindu-se în plină noapte în fața caselor adormite.”, după cum nota
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DURERE ... Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului ...Iar, dacă viața-i grea și nemiloasă, Nu-i facem loc să intre-n casă, Prin harul ce ni-i dat și mândrul nume Vom cuceri tot binele din lume. Blestem? E un blestem peste a noastră țară, Să-și alunge fiii harnici peste hat... Și pleacă
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
în sufletul rănit. Rob român, crucea e-n tine, Crucea singuri ne-o suim Pe Golgota, ci mai bine Rob cu rob să ne urnim! Rob român pe drum de oase, Să ne strângem rob cu rob, Să fim fiare nemiloase Și să facem fiara zob! Referință Bibliografică: Rob cu rob... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 954, Anul III, 11 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ROB CU ROB... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340514_a_341843]
-
să imi taie fața. Am luat totul ca pe o glumă plus eternul „încă un chior" și am accelerat ușor mai violent. Aiurea. Mașina mică neagră s-a transformat în aspirator conectat la voltaj prea mare și s-a aruncat nemiloasă în urmărirea mea. Ajunge în lateral. Mă uit cu milă amestecată cu ușoară panică spre ghemotocul de tablă care vâjâia, se supraîncălzea, tușea și icnea, gata să mă scoată de pe bandă și caut personajul. Aș fi pariat după cum urmează: unu
Femeie la volan. Revoluția sexuală metalică () [Corola-blog/BlogPost/338360_a_339689]
-
mod artificial, iar supremația omului frumos și de succes e afirmată în toate ocaziile, filozofăreala pseudoștințifică a acestor mentori ai împlinirii personale găsește foarte ușor ecou în sufletele unei largi pături de indivizi maleabili, sugestibili, angoasați, supuși hazardului unei lumi nemiloase. Nu e greu să fii ucenicul unui asemenea mentor. Dacă ai niște bani puși deoparte, propovăduitorul reușitei vine în fața ta și, printr-o mimică Houdini style și câteva powerpoint-uri profunde, îți explică nonșalant ce trebuie să știi ca să îți meargă
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
care nu crede în libertatea presei, nu crede în democrația pe care o știm noi, are prizonieri politici”. Ziarista are șansa să reia tema libertății de exprimare și 25 de ani mai târziu în fața unui Castro peste care timpul trecuse nemilos, iar istoria și mai și, obligându-l să treacă la costum de business. (invidios, bătrânul observa că Varvara - Barbara pe spaniolă - înghețase timpul în ultimii 25 de ani. Iar aici chiar spune un adevăr, dar ca un făcut, tot cosmetizat
Cucerirea revoluționară a lui Fidel pe care toată lumea și-ar dori s-o păstreze: Cimavax, vaccinul cubanez pentru tratarea cancerului () [Corola-blog/BlogPost/338704_a_340033]
-
timpuri. Lăsăm în tăcerea amiezii bătrînul castru și ne îndreptăm spre ieșire, urmând conturul zidurilor castrului roman în piatra cărora, sunt zidite din loc în loc, spre neuitare și bună păstrare, fragmente de coloane și cărămizi în carnea cărora timpul sapă nemilos. Parcă dorind să ne arate că mai sunt multe întrebări rămase fără răspuns, câteva capiteluri, pietre de râșniță și fragmente de coloane bogat ornamentate, așteaptă cuminți sub umbra pomilor, mâinile pricepute ale arheologilor ce le vor găsi cândva locul din
Am intrat într-o cetate despre care nu știam mai nimic și un ghid extraordinar m-a făcut să mă îndrăgostesc de istoria ei () [Corola-blog/BlogPost/338600_a_339929]
-
CAPITOLUL VIII STOIAN BRĂILOIU: Legionarul român expulzat de Charles de Gaulle în Corsica Amintirile sunt dovezile vii ale neuitării din noi, sunt imaginile trecutului așternute în gânduri, îngrijite în taină cu puterea sufletului și ocrotite cu dragoste de-atingerea aripilor nemiloase ale timpului. Când ne desprindem de vâltoarea unui prezent ce sapă adânc în noi și dragostea de tot ce-i frumos și bun ne stăpânește viețile scurgându-se agale spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339932_a_341261]
-
opta să colaboreze doar cu politicieni nepătați el ar fi silit să se adreseze exclusiv sfinților și mucenicilor din Calendarul Ortodox... De fapt, SUA au colaborat perfect cu numeroase regimuri corupte (vezi nenumărate exemple din America latină și centrală), cu dictaturi nemiloase (vezi chiar Arabia Saudită, marele aliat arab al Vestului), și chiar cu regimuri de stânga (dacă acestea erau ascultătoare...) De ce, atunci, SUA și NATO refuză să facă din PSD aliatul lor principal în România? Oare nu s-a dovedit PSD-ul
Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România () [Corola-blog/BlogPost/339984_a_341313]
-
așternut peste toți și peste toate! Marele șef era un bărbat între două vârste neguros la față, care după ce a răsfoit nervos câteva hărți ce i s-au pus în față ne-a “evaluat” disprețuitor pe toți cu o privire nemiloasă. I-a retezat scurt cu un gest categoric intenția unui șefuleț de a face introducerea de care pomeneam... “Mda ...zice omul, o să trecem direct la partea negativă. Tovărășeilor situația este dezastruoasă!“ În liniștea mormântală din sală vorbele se rostogoleau periculos
Toate-s vechi și nouă toate! () [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]
-
Cum să mai cred în tine doamne până și tu te-ai lepădat de noi Ce har divin mai stăruie-n icoane când țara mea se năruie-n nevoi. . Cum să mai cred în tine doamne trăind în viața asta nemiloasă Aș vrea să pot din nou să cred în tine dar pân-atunci întoarce-te acasă. Cât mă cutremur când îți scriu și cât mă doare necredința-n tine Întoarce-ți fața până nu-i târziu căzut-am în păcat
SCRISOARE CĂTRE DUMNEZEU de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340121_a_341450]
-
anunțându-i finalul vieții...” Abia împlinise 75 de ani-rememorează ea- și fusese sărbătorit în revistele literare din România și din Statele Unite, unde era profesor la Universitatea din Bloomington (Indiana) când prietenul meu Matei Călinescu a pierdut lupta cu un cancer nemilos. L-am cunoscut pe Matei din adolescență, venea deseori la noi acasă, fiind bun prieten cu fratele meu. Cum am menționat și în alte evocări, eu eram „sora mai mică” așa că nu participam la conversațiile și dezbaterile literare ale lui
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
a iubit și nu judecă prea dur pe cei care au rănit-o, și nici nu încearcă să dea vina pe cineva pentru faptul că a pierdut fermă unde speră că-și va petrece tot restul vieții. E în schimb nemiloasa cu greșelile omului alb față de pământul african. Le reproșează că nu i-au învățat pe nativi mai nimic - poate doar să ucidă ca niște europeni și să servească aristocrația coloniala așa cum era obișnuită din Europa: “The people who expect the
Karen Blixen: Din inima Africii către Departe de Africa. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339320_a_340649]
-
urmărește, timp de doar câteva luni, prezența regizorului mutat împreună cu soția sa la Teatrul Național al orașului de pe Someș. Dar visul reunirii în Cluj a Cercului literar de la Sibiu n-a mai avut când să devină realitate, pentru că boala sapă nemilos, artistul murind prea devreme, la 26 decembrie 1962, când umbra doliului se întinde peste cetatea universitară de pe Someș, unde Anca Sîrghie tocmai își începuse studenția. Noul volum al Ancăi Sîrghie, intitulat “Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai”, configurează un
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
fosili aparțin unei alte epoci, o epoca în care dezvoltarea industriei petroliere și a celei miniere erau văzute ca esențiale pentru progresul economic, și nu ca o amenințare la adresa civilizatiei secolului douazeci și unu” (pag.79). Sisteme naturale sub presiune. Nemiloasele pretenții umane pun asupra pădurilor, asupra întinderilor de pământ și asupra surselor naturale de pește, o presiune căreia acestea nu îi pot rezista. Distrugem, de asemenea, multe dintre speciile de plante și animale cu care împărțim planeta. În întreaga lume
Lester R. Brown: PLANUL 2.0 – Salvarea unei planete… () [Corola-blog/BlogPost/339576_a_340905]
-
măcelarul va „supraviețui”, va ajunge un artist. Cultura măcelarului urmează „să-și zămislească propriul mozart” ( „deși, spune el, acesta este chiar sfârșitul”- „Unelte de dormit”). Ființa minimă trăiește într-o singurătate universală și perpetuă: „singurătatea la paris e amabilă și nemiloasă”,/(...)”la roma e atroce și pioasă”/(...)/cea de la viena seamănă cumva/cu singurătatea de la Cluj/(...)/cea de la stockholm e pusă ca gheața/(...)/singurătatea de acasă (...)/e tot cea care a fost”. Simțurile în atenuare, în anesteziere, în tocire vor conduce
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
fiu”). În raport cu muzicianul, măcelarul va „supraviețui”, va ajunge un artist. Cultura măcelarului urmează „să-și zămislească propriul mozart” ( „deși, spune el, acesta este chiar sfârșitul”). Ființa minimă trăiește într-o singurătate universală și perpetuă: „singurătatea la paris e amabilă și nemiloasă”,/(...)”la roma e atroce și pioasă”/(...)/cea de la viena seamănă cumva/cu singurătatea de la Cluj/(...)/cea de la stockholm e pusă ca gheața/(...)/singurătatea de acasă (...)/e tot cea care a fost”. Pentru ființa minimă, simțurile sunt în atenuare, în anesteziere
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
povestirea Necunoscutele: „Încă ești viu și zânele te pot găsi când vor ele”, deși în precedenta, Omul și nisipul, disperarea copleșește un suflet în avânt, care se adresează, cu vorbele lui E. A. Poe, Divinității: „Doamne! Unul nu pot să răpesc / Nemiloasele valuri ce cresc?”. Contrastul dintre aspirație și ceea ce (ți-e dat) dobândești este la fel de mare, precum diferența dintre apă și nisip. Este bine să urmărești în viață o singură idee pentru că altfel riști să spui, ca Rabelais în Pantagruel, „Am
Pan Izverna: Cartea unui romantic laborios () [Corola-blog/BlogPost/339684_a_341013]