3,700 matches
-
suplețea zborului ideatic,de puritatea stilului.Dar acum nu vroia să se gâdească la arta scrisului, căci îi sângerau penele și o usturau visele. Dădea timpul înapoi-în perioada liceului-și intra într-un spațiu tulburător și pur,singurul care era nemuritor și o înălțase până la cer,dar care o ținuse și încordată ca un arc.Era perioada când se îndragostise pentru prima dată, când totul era decarnalizat,lipsit de sex,când sufletele vibrau în trupuri de liceeni și liceene,fascinați de
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
mai sărută o dată și se aruncă în mare unde se transformă în spumă, dar datorită sacrificiului suprem pe care l-a înfăptuit, sufletul ei nu moare și împreună cu al fiicelor aerului se înalță pe cer având șansa de a deveni nemuritor dacă timp de trei sute de ani va săvârși fapte bune. Aceeași temă a incompatibilității dintre o sirenă și o ființă omenească este prezentă și în nuvela romantică germană Undine a lui Friedrich de la Motte-Fouque. Ca și mica sirenă a lui
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
Dragoste de copil. Emoții intense stinse în lacrimi de bucurie. Povești și povestiri din amintirile lui Nică, copilul năzdrăvan al Smarandei Creangă, oferite ca „mărțișoare” îndelung meșteșugite, în săptămâni de repetiții și perfecționare. Un concurs inedit țesut cu măiestrie din nemuritoarele „Amintiri din Copilărie” scrise de cel ce avea să se nască în Humulești, la 1 martie 1837, Ion Creangă - „Împăratul Poveștilor”. Cântece, poezii, momente de teatru-scurt asortate cu vibrațiile oratorice ale unui recital artistic „în cascadă”, toate adunate într-o
UN MĂRȚIȘOR DE LA ÎMPĂRATUL POVEȘTILOR de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367633_a_368962]
-
care au căzut în războaie pentru apărarea României. Prin îndemnul versurilor patrotice: „Presărați pe-a lor morminte, ale laurilor foi/ Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi./ Ridicați pe piramida nemuririi, faima lor,/ Scris în cărțile de aur, cântecul nemuritor.” - Oficiului Național pentru Cultul Eroilor le mulțumește tuturor participanților la activitățile de cinstire a memoriei eroilor neamului din orașul Nucet și din municipiul Salonta. Autoare: prof.înv.primar ILIE Adela Sofia (Surse completare text și foto: www.once.ro, facebook.com
CINSTE ȘI ONOARE EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367631_a_368960]
-
De-mi dai oceanul, nu-mi da marea, să pot să lupt, să completez De-mi dai căldură, nu-mi da rază să pot să-nvăț să luminez De-mi dai secunde, nu-mi da ore să nu mă cred nemuritor De-mi dai putere, nu-mi da arme, să nu devin un profitor De-mi iei culoarea, dă-mi nuanță să nu rămân în alb și negru De-mi dai pionul, ia-mi regina, să redevin deschis, integru De-mi
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
în lacrimi vii Se pot citi fragmente de viață, mii, Răsfrânte în tristeți și neîmpliniri, Printre file de pătimașe trăiri... O lume-n care se înalță ecouri Surprinse-n ale veșniciei tablouri, Prin efemeru-i mereu călătoare, Lasă-n urmă stele nemuritoare!... ~ Cristina P. Korys ~ (sursa foto: net) Referință Bibliografică: O lume-n care se înalță ecouri... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2145, Anul VI, 14 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina P. Korys : Toate Drepturile
O LUME-N CARE SE ÎNALŢĂ ECOURI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367723_a_369052]
-
Vă rog, pe cinstea mea, fiți oameni serioși! Pe Moș Crăciun îl știți că este-adevărat... E drept, bătrânul "Moș", care odinioară Venea prin nea în zbor, din nordul depărtat, Cu barbă, nasul roș', cu reni la sănioară, Chiar de-i nemuritor, a mai evoluat, E tuns, chiar mai mereu, și-i zilnic bărbierit, De sac a și uitat, cu VISA-n portofel, Iar nasu', v-o spun eu, mă mir cum n-ați ghicit! E roșu câteodat', de la un păhărel, Și
BĂTRÂNUL MOŞ CRĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367766_a_369095]
-
cei care se află în freamătul stupid al agoniei banilor, au răgazul de a se întreba ce înseamnă viața unui om de rând? În așezământul trupului lor, învelit cu o dermă groasă ca făpturile lipsite de griji, ei se cred nemuritori și așteaptă umilința semenilor lor? Ce este ziua care a trecut pentru un nevoiaș inițiat în drumul nevoilor vieții și cum trece ziua unui profan încolăcit în blănuri și huzur? Conștient de existența sa, se întreba: de ce sicriul are aceeași
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
ea își vede de drum, iar tu te auto-amăgești că trăiți împreună, ea și tu și tu și ea, sunteți chiar în același pat, iar când juisezi, ea râde și se gândește la apoliner, la andrebreton și la orânduiri sociale, nemuritoare, de beton. Pardon! Se gândește la vii, ba și la podgorii, și la șiruri de cimitire, ori chiar la maternități și la laptele praf, Materna. Viorile tac, două rațe, mac, mac, apoi două revolvere pac-pac, filmul de la televizor, prost, senzațional
CHESTIA CU PAC, MAC ŞI TAC! (DICTEU) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366981_a_368310]
-
de prizonierat, de acum aproape patru ani, de la Sibiu, mi-au căzut în mână lucrările lui Costin și, mai ales, traducerea după romanul lui Guavra. Un conducător trebuie să aibă multe calități. Dumneata, mare vornice, scrii cronici și eu voiesc nemuritoare perioada domniei mele. Dacă mă simpatizezi, mă vei lăuda... făcu o pauză ridicând din umeri, zâmbind: - Ispravnice Cristoroceanu, în clipa în care găsești pe cineva, care să plece în căutarea fiului dumitale anunță-mă. Te voi ajuta. Ești liber și
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
acestor basme. Nestemate presărate în marele univers al creațiilor epice narative, basmele ne-au mișcat existența interioară în copilărie, ni-l mai mișcă și acum, ori de câte ori deschidem aceste minunate creații literare populare. Cu adevărat, unele opere au în ele ceva nemuritor, care transcende timpul și spațiul. Ne naștem în urma unei dorințe, mai mult sau mai puțin acceptate, trăim ca robi ai caracterelor noastre și murim îngropând doar trupul. Moartea, în basm, reprezintă autoritatea sistării răului. Este singura formă prin care se
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
în zona de Nord a Ardealului. 21Fata uncheșului cea fără noroc, basm popular cules de Tudor Pamfile, volumul Basme populare, Editura Blassco, București, 2006. 22 Prâslea cel voinic și merele de aur, basm românesc cules de Petre Ispirescu, volumul Povești nemuritoare, Editura Tineretului, București, 1968. BIBLIOGRAFIE 1. Vladimir Iakovlevici Propp, Morfologia basmului, București, Editura Univers, 1970. 2. Orlando Balaș, Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval, Cluj Napoca, Editura Echinox, 2007; 3. Saga despre Njal, traducere Ioan Comșa, București, Editura pentru literatură
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
apei și pe tije cresc bobocii florilor imaculate. Nuferi galbeni în ghirlandă Prințul îi transformă-n salbă; cunună albă-mpletește pentru fata ce-o iubește. Nuferi albi și nuferi galbeni parcă ne cer îndurare să-i lăsăm să retrăiască povestea nemuritoare. ORHIDEEA ALBĂ Orhideea albă-i floarea ce-n buchete adunată, spre altar poartă mireasa, ca și ea - imaculată... Dup-o noapte înstelată, se trezește-nfiorată, și-și deschide lent corola-n ametiste irizată. Sub cupola de topaz, Soarele ochii-și mijește
SPLENDOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367044_a_368373]
-
o curteze, roua-i soarbe c-un sărut, savurând apoi nectarul dulce, fin, necunoscut. Orhideea-ndrăgostită îl răsfață iubitoare, cu miresme îl îmbie și-l cuprinde-ntre petale. Soarele-i scaldă în raze aurii, strălucitoare, poleindu-le-n carate dragostea nemuritoare. Referință Bibliografică: SPLENDOARE / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 186, Anul I, 05 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SPLENDOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367044_a_368373]
-
Starea de har a Sfântului constă în frumusețea darurilor spirituale ale Duhului: bucuria nelimitată și de negrăit, calmul, pacea; iar în exterior, întreaga sa ființă este transfigurată de frumusețea luminii dumnezeiești căreia el îi devine purtător. Frumusețea Sfântului este spirituală, nemuritoare căci ea îi vine din împărtășirea lui cu Duhul Frumuseții, care își face din trupul acestui om un templu viu al Său. Sfântul - creatura rațională în care odihnește Duhul - este împlinirea urcușului duhovnicesc al omului spre Frumusețea divină și, totodată
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
nu au aflat decât miere curată și sfântă, strălucind autenticitatea adevărului mântuitor. Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea că Părintele Dumitru Stăniloae avea un chip frumos și pașnic, asemeni crinului Bunei Vestiri. În fața lui senină și diafană întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu - Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Și m-am înclinat din nou spre tine Steluță de argint Regină a florilor! Floare a reginei! Cu bucurie și cu-ntristare Te-am revăzut acolo sus Pe colț, pe muchie de stâncă Învolburată de înstrăinare Stăpână a înălțimilor veșnic nemuritoare, Pe harta splendorilot Măriei Sale! N.B. Consider că de la Sfânta zi de Înălțare, Ziua Eroilor la care s-a gândit atât Regina Maria când a înălțat Crucea pe muntele Caraiman cât și C. Brâncuși când a conceput, creat și ridicat Coloana
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]
-
îngusta cu cât înainta, iar frumusețile ce te întâmpinau erau parcă de basm. Unui pictor talentat nu-i trebuia decât să-și așeze șevaletul și apoi să surprindă din culori, această magie a naturii verzi, pentru a lăsa lumii imagini nemuritoare ale frumuseții virgine din această parte a muntelui. Brazii falnici își scuturau cetina uscată în bătaia molcomă a vântului din după amiaza târzie a începutului de iunie. Ajunse la poalele satului Teșila, amplasat în Carpații de Curbură, pe cursul mijlociu
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
și valoare. „Rolul ritualurilor este să păstreze perfecțiunea inițială, a completat Margulia. Pentru misiunea noastră însă, este important să credem că hora s-a născut la noi. Ca și Sfinxul pe care egiptenii l-au copiat și l-au făcut nemuritor pe malul Nilului.” A venit vremea ca lumea să audă de noi Evoluăm într-o lume balcanică, în care motivul căutării, al împlinirii destinului colectiv și individual este magistral redat. Muzulie este exploratorul, cel care încearcă să lămurească sensurile prezentului
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
de "pomenire"a acestora. Pentru Petre Pandrea, “Masă tăcerii este un imn al căsătoriei, al iubirii familiale și fertile, așa cum se practică pe plaiurile noastre din timpuri imemoriabile”. Poartă Sărutului. Păstrând tema sculpturii "Sărutul", Poartă reprezintă bucuria că iubirea e nemuritoare, iar după spusele autorului, "misterul fecundității și al morții este însuși misterul iubirii, care va supraviețui dincolo de mormânt". Partea superioară a Porții, ar putea reprezintă hora țărăneasca, gorjeana. Petre Pandrea, în ideea că Brâncuși a costruit la Tg Jiu un
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
Crăciun”) redă spiritualitatea spațiului românesc, păstrând sobrietatea și simplitatea ritmului popular. Universul poetic al lui Petru Lascău este complex și metaforic și prin excelență, pacifist. „Să-nfrângem ura prin cântare/ s-aducem pacea sfântă pe pământ/ cântând din harfa ta nemuritoare/ să dezrobim popoarele prin cânt.” („Harfa lui David”) Asemenea lui Blaga, Petru Lascău este în același timp un autor modern, dar capabil de a păstra legătura cu fondul arhaic, ancestral. Aspirația sa spre absolut, reflexivitatea, condiția de exilat sunt admirabil
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
produc simplitate,/ sinceritate, cuvinte necenzurate/ de meticulozitatea mea specifică/ ce stă la pândă.../ Scriu și iubesc scriind,/ și mă împart inocent/ celor ce au nevoie,/ scăpând astfel de cifra 1 (numită “eu”),/ și mă înmulțesc apoi cu Tine,/ devenind astfel nemuritoare:/ rezultatul căutărilor mele/ operaționale și ecuaționale.” „Perpendiculară pe cer, din iubire” Comentând versurile Adinei Sas-Simoniak, Cristian Petru Balan spunea: „Dialogul cu Providența este amplificat de un amplu diapazon emotiv, a cărui esență este rugăciunea - mai exact, o rugăciune autocritică - lansată
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
neplimbate pe tine, o, Anne, nici nu știi că departe, în timpuri neapucate, o mână te caută, o mână ți-e strânsă, o mână ți-e sărutată cu patimă de un neștiut îndrăgostit ce te invită acum în dansul iubirii nemuritoare! Din timpuri, din sentimente făcute odată cenușă apoi flacără-rug, pe umbra ta se așterne căldura vremurilor netrăite. Un arc de cerc, un curcubeu pornește din tine, un curcubeu vine spre tine, întâlnindu-vă. Un feedback, o dublă ascendență te învie
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
-o carte aducându-te feminitate, aducându-te femeie, o, Anne, și-n ce dans! Și lasă-ți batista să-ți cadă că va fi ridicată, și lasă-ți privirea pecete ochilor de departe, și ridică-ți privirea spre cerul iubirilor nemuritoare, și nu-nchide ochii! Lasă-ți picuri de rouă să se stângă în lacrimi ce-ți brăzdează obrajii că știi... însetatul, poetul, te-așteaptă! Însetatul se face una cu tine, peste timpi întrupându-se! „Halucinant decor parcă din basme, De
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
Parcă mi-e și sete, și parcă mi-e și foame,Vanitate goală e-n piepturi de ... XIX. RECVIEM PENTRU ADRIAN PĂUNESCU, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1335 din 27 august 2014. Recviem pentru Adrian Păunescu Inegalabilului și nemuritorului poet național Adrian Păunescu Pari obosit și nici nu ești ca altădată Și încă mai aștept să te-nduri a povesti, Cum hotărâși să pleci la poeți deodată Și cum să dormi de-acuma în fiecare zi. Azi -noapte te-
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]