971 matches
-
1997. 220 The Economist, 12 iulie 1997. 221 David Hoffman, "Rusia și Statele Unite arată cu degetul spre Iran", International Herald Tribune, 24 septembrie 1997. 222 Interviu cu Evgheni Primakov, Newsweek, 29 septembrie 1997. 223 Declarația directorului adjunct al Centrului pentru Neproliferare, A. Norman Schindler, cu privire la programele pentru armele de distrugere în masă ale Iranului, susținută în fața Subcomisiei pentru Securitate Internațională, Proliferare și Servicii Federale din cadrul Comisiei Senatoriale pentru Afaceri Guvernamentale, la data de 21. 09. 2000, http://www.cia.gov/5
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
17 septembrie 2009. 241 Agerpres, 28 septembrie 2009, 29 octombrie 2009, 6 noiembrie 2009, 6 decembrie 2009. 242 BBC World, 29 ianuarie 2010. 243 CNN International, 16 aprilie 2010. 244 Le Figaro, 17 aprilie 2010 . La conferința consacrată Tratatului de Neproliferare Nucleară de la New-York, Rusia a propus, printre altele, aderarea la tratatul de neproliferare nucleară a tuturor țărilor, între altele și a celor care nu posedă asemenea arme și realizarea zeroului nuclear global, cu menținerea stabilității strategice în lume. De asemenea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
2009, 6 decembrie 2009. 242 BBC World, 29 ianuarie 2010. 243 CNN International, 16 aprilie 2010. 244 Le Figaro, 17 aprilie 2010 . La conferința consacrată Tratatului de Neproliferare Nucleară de la New-York, Rusia a propus, printre altele, aderarea la tratatul de neproliferare nucleară a tuturor țărilor, între altele și a celor care nu posedă asemenea arme și realizarea zeroului nuclear global, cu menținerea stabilității strategice în lume. De asemenea, țările arabe au reiterat apelurile pentru un Orient Mijlociu fără arme nucleare, aducând
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
politcom.ru/27.09.2010. 253 Agerpres, 7 decembrie 2010, www.diplomatie.gouv.fr/13.12.2010. 254 Mediafax, 18 octombrie 2002, 16 decembrie 2002. În sensul că, dacă politică a dublei măsuri este considerată abordarea generată de Tratatul de Neproliferare, cu privire la puteri nucleare și puteri non nucleare, în cazul Iranului și Coreei de Nord, state din această din urmă categorie, se aplică, de către SUA, o nouă diferențiere, o nouă altă măsură. 255 www.compuserve.fr/15.11.2002. 256 Mediafax
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
americană", Antet, f.a., pp. 29-36). 405 În septembrie 2010, conform unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Israelul a respins propunerea AIEA de a permite inspectorilor internaționali accesul la programul său nuclear și de a se alătura Tratatului de Neproliferare Nucleară. 406 Foreign report, 23 mai1996, International Herald Tribune, 19 octombrie 1999, Il Messaggero, 29 aprilie 1996, Mediafax, 16 august 2006, The Jerusalem Post, 27 mai 2010, Frankfurter Allgemeine Zeitung, nr. 77, 1 aprilie 2010, Agerpres, 21 mai 2010, http
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
existența unor rezerve mari de arme nucleare ar face un război nuclear de neconceput, pentru că ar duce la Distrugere Reciprocă Asigurată. Acordurile internaționale încheiate ulterior au impus restricții asupra testelor nucleare și au încercat să implementeze un regim global de neproliferare a armelor nucleare. Chiar și așa, am fost aproape. Problema care a apărut după încheierea Războiului Rece este mult mai coplexă și nu se întrevede nici o soluție. Deși există tratate și alte înțelegeri care să împiedice creșterea numărului statelor care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
fie considerate puteri nucleare. Tuturor celorlalte le este interzis să producă arme nucleare, dar le este acordat „dreptul inalienabil” de a avea tehnologie nucleară benignă. în practică, cele trei state îIndia, Pakistan și Israel) care nu au semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară au ajuns să dețină un statut nuclear acceptat. India și Pakistanul au fost ostracizate o vreme, după care lumea a acceptat faptul împlinit. Același proces poate avea loc în cazul unor state care se retrag din grupul țărilor semnatare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
a lui A.Q. Khan - permite națiunilor să se sustragă prevederilor internaționale. De asemenea, lipsa unei decizii internaționale de a se mobiliza rapid pentru a împiedica activitățile de proliferare precum cele ale lui A.Q. Khan afectează regimul internațional de neproliferare. în aceste condiții, stimulii par să depășească restricțiile. Cu cât crește numărul țărilor care dețin arme nucleare, cu atât se accentuează și presiunea asupra altora de a proceda la fel. Din cauza tensiunilor regionale și a armanentului nuclear din Asia de Sud și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
pentru vecini. Eforturile de modernizare nucleară ale celor două mari puteri nucleare ale lumii amplifică importanța acestor arme pentru securitatea națională. Este posibil ca motivația să nu fie atât de puternică încât să determine statele chiar să încalce Tratatul de Neproliferare, dar au toate motivele să își dorească astfel de arme. Numeroase țări se află în situația respectivă. Pe lângă Coreea de Nord și Iran, se crede că țări precum Argentina, Brazilia și Japonia au capacitatea de a ultiliza tehnologia nucleară benignă pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
s-ar folosi de resursele necesare în acest scop. Doar tabuul din ce în ce mai fragil privind deținerea armelor nucleare întârzie trecerea de la capacitatea de a avea arme nucleară la faptul împlinit. Deși răspândirea armelor nucleare constituie un pericol la adresa umanității, argumentele în favoarea neproliferării sunt subminate de faptul că statele care posedă arme nucleare nu și-au îndeplinit obligațiile stipulate în tratat, ci au făcut puține eforturi în vederea dezarmării complete, după cum precizează art. VI al Tratatului de Neproliferare Nucleară. Mai mult, Statele Unite își păstrează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
un pericol la adresa umanității, argumentele în favoarea neproliferării sunt subminate de faptul că statele care posedă arme nucleare nu și-au îndeplinit obligațiile stipulate în tratat, ci au făcut puține eforturi în vederea dezarmării complete, după cum precizează art. VI al Tratatului de Neproliferare Nucleară. Mai mult, Statele Unite își păstrează opțiunea de a fabrica arme nucleare și le combină cu cele tradiționale în politica de apărare națională, Noua Triadă - noul concept al administrației Bush referitor la apărarea integrată -, reducând serios restricțiile legate de folosirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
primește suficientă atenție. Nu prea există speranțe în ceea ce privește găsirea unei soluții câtă vreme Statele Unite își modernizează arsenalul strategic și continuă să facă planuri de utilizare a armelor nucleare. O soluție poate exista doar dacă se negociază un nou acord de neproliferare nucleară - unul care să impună monitorizarea internațională a tuturor programelor nucleare. Acesta nu ar confisca armele nucleare ale Statelor Unite sau ale altor țări, ci le-ar pune sub monitorizare internațională pentru a asigura detectarea imediată a unei decizii de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
segmente ale structuii puterii s-ar opune poate unui nou război. Renunțarea la programul nuclear n-ar fi neapărat un sacrificiu atât de mare mai ales în condițiile în care comunitatea internațională ar accepta să semneze un nou acord de neproliferare care să pună toate armele de acest gen sub supraveghere internațională și să impună sistarea oricăror tentative de dezoltare a capacității nucleare. Dacă majoritatea statelor ar participa la o astfel de convenție, Iranului i-ar fi greu să reziste și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
viabilitatea și supreviețuirea ordinii mondiale. Definiția pe care o dăm securității naționale este prea restrictivă și perspectiva dominantă că ordinea mondială, ca și piața, nu necesită intervenție este total greșită. încălzirea globală, dependența de energie, blestemul resurselor și regimul de neproliferare a armelor nucleare prespun cooperare internațională. Deși criza globală de energie necesită cooperare internațională, trebuie să fim atenți să nu cădem în extrema cealaltă, neținând cont de interesele naționale ale statelor suverane. Indiferent de schimbările sistemice introduse, ele trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
atitudinea administrației Bush reprezintă un obstacol. în această privință, publicul american a făcut un pas înainte și este necesar să-și impună punctele de vedere asupra guvernului. Sarcina cea mai urgentă este aceea de a semna un nou tratat de neproliferare. Cel actual este pe cale de a se dizolva. Iranul este decis să-și consolideze capacitatea nucleară și, dacă nu e oprit, nimic nu poate împiedica alte țări să procedeze la fel. Bombardarea Iranului ar fi neproductivă în condițiile actuale. Ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
pune sub semnul întrebării poziția forțelor de ocupație din Irak și ar perturba economia mondială fără a împiedica, în cele din urmă, producerea bombelor nucleare în Iran. Ambele scenarii conduc la dezastru. Singura soluție este acordul cu privire la un regim de neproliferare mai echitabil care ar avea susținere aproape universală. Iranul fie ar adera la tratat, fie ar putea fi silit să adere, fără ca aceasta să aibă consecințele dezastruoase pe care le-ar presupune un atac aerian în condițiile de față. Criza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
apărare pentru această organizație și de a se conforma obiectivelor Alianței; Capacitatea Guvernului, inclusiv a serviciilor de securitate, de informații și militare, de a proteja informațiile clasificate ale Statelor Unite sau NATO. România și SUA: Cooperarea României cu Statele Unite în direcția neproliferării nucleare; traficul de arme de pe teritoriul României; Măsurile autorităților române privind combaterea terorismului; informații despre infrastructura de telecomunicații din România. Sperăm, ca să apară și telegramele trimise de Ambasada SUA din țara noastră, și de abia atunci vom vedea cam cum
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
prejudicieze condițiile de concurență în privința produselor care nu sunt destinate unor scopuri militare specifice și a unui asemenea trafic cu alte mărfuri, materiale sau servicii care se efectuează direct sau indirect în scopul aprovizionării unui complex militar; sau (îi) privind neproliferarea armelor biologice și chimice, armelor nucleare sau altor dispozitive explozive nucleare; sau (iii) luate în timp de război sau alte tensiuni internaționale serioase. Articolul 20 Monopolurile de stat 1. Părțile vor ajusta, progresiv, orice monopol de stat cu caracter comercial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139207_a_140536]
-
și al Uniunii Europene; - optimizarea capabilităților militare pentru îndeplinirea operațiilor multinaționale de stabilizare și reconstrucție în sprijinul luptei împotriva terorismului. Riscul achiziționării sau producerii de către grupuri teroriste a armelor de distrugere în masă necesită îmbunătățirea politicilor naționale de contraproliferare și neproliferare, perfecționarea sistemului național de control în concordanță cu mecanismele și procesele dezvoltate în cadrul NATO și al Uniunii Europene. România este stat neposesor de arme nucleare, care promovează activ în plan internațional principiile neproliferării și dezarmării nucleare, fiind stat-parte la toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]
-
necesită îmbunătățirea politicilor naționale de contraproliferare și neproliferare, perfecționarea sistemului național de control în concordanță cu mecanismele și procesele dezvoltate în cadrul NATO și al Uniunii Europene. România este stat neposesor de arme nucleare, care promovează activ în plan internațional principiile neproliferării și dezarmării nucleare, fiind stat-parte la toate documentele internaționale care reglementează acest domeniu. Conform prevederilor Tratatului de neproliferare nucleară, România se angajează să nu primească din partea nimănui arme nucleare sau dispozitive nucleare și să nu dețină controlul asupra unor asemenea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]
-
procesele dezvoltate în cadrul NATO și al Uniunii Europene. România este stat neposesor de arme nucleare, care promovează activ în plan internațional principiile neproliferării și dezarmării nucleare, fiind stat-parte la toate documentele internaționale care reglementează acest domeniu. Conform prevederilor Tratatului de neproliferare nucleară, România se angajează să nu primească din partea nimănui arme nucleare sau dispozitive nucleare și să nu dețină controlul asupra unor asemenea arme sau dispozitive, direct sau indirect. România susține includerea în acest regim a tuturor statelor care dețin arme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]
-
masă, în cooperare cu structuri similare din statele europene, aliate și partenere. România va urmări în continuare o cât mai bună integrare a activității desfășurate de țara noastră în forurile care discută subiecte de interes pentru agenda de dezarmare și neproliferare nucleară, precum și în cadrul reuniunilor prilejuite de alte forme de cooperare în domeniu. 2.4. Creșterea contribuției specifice la asigurarea securității și stabilității regionale România este implicată în securitatea și stabilitatea regională pe următoarele paliere complementare: - participarea la procesul de definire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]
-
internațională. Eficiența sistemului de apărare a țării este dată și de gradul de implicare în eforturile internaționale și regionale de diminuare a amenințărilor de această natură. Principalele direcții de acțiune vor viza: - participarea activă a României în cadrul regimurilor internaționale de neproliferare și control al exporturilor; - respectarea obligațiilor și a angajamentelor pe care România și le-a asumat prin tratate, convenții și aranjamente internaționale în domeniu; - creșterea eficienței privind controlul exporturilor și importurilor de produse militare și cu dublă utilizare în vederea combaterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]
-
Favorizate (GATT) MRS Mecanismul Ratelor de Schimb (UE) MST Tratatul privind Securitatea Reciprocă între SUA și Japonia MTCR Regimul de Control al Tehnologiilor pentru Rachete NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord NDPO Reperele Programului de Apărare Națională NPT Tratatul de Neproliferare ODA Asistență pentru Dezvoltarea peste Hotare OECD Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OMC Organizația Mondială a Comerțului ONU Organizația Națiunilor Unite OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa PAC Politica Agricolă Comună (UE) PLD Partidul Liberal Democrat (Japonia
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
1993, p. 49). Germania a semnat Tratatul privind Armele Convenționale în Europa (CFE) din 1990, prin care limita mărimea Bundeswehr la 370 000 (Linnenkamp, 1993, p. 95). Kohl a parcurs etapa următoare, de reînnoire a angajamentului Germaniei față de Tratatul de Neproliferare (NPT). De asemenea, se poate ca interpretarea neorealistă a incidentului referitor la granița poloneză să nu fie corectă. Muller sugerează că ezitarea lui Kohl nu a avut legătură cu poziționarea strategică, ci a reflectat considerații electorale interne (Muller, 1993, pp.
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]