1,823 matches
-
a priori originar și universal), dar are puterea de a-l institui, ca și cum ea ar lua locul "originii originare". Până la urmă, însă, ea nu are decât acest sens limitat, de instituire "natural-istorică" a unui act; totuși, ea nu poate fi nesocotită, tocmai pentru că are preeminență în sens istoric, fiind și mai vizibilă în orizontul existenței omenești. Prin evenimentul constituirii gândirii autonome s-a petrecut o formalizare a logos-ului, așa încât faptul de a gândi (în mod formal) a devenit preeminent; cumva
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
față. Dar nu va putea fi trecută cu vederea nici cunoașterea; însă a o avea în față pe aceasta din urmă nu înseamnă a o lua drept altceva, anume recunoaștere: dimpotrivă, re-cunoașterea îi adâncește "realitatea", prin diferențiere. Nu va fi nesocotit nici faptul că orice act de re-cunoaștere este, totuși, unul și de cunoaștere; ceea ce înseamnă că mai degrabă recunoașterea este cunoaștere, iar nu invers. De asemenea, "obiectul" vizat aici, anume reconstrucțiile filosofice aflate în "muzeul" istoriei filosofiei (ceea ce se va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la o parte istoria logicii, pentru a încerca dezvăluirea temeiului însuși al prezenței analiticii și dialecticii în orizontul logic ca atare, cel care se regenerează cu fiecare rostire a unui gând și cu fiecare făptuire. Face aceasta, însă, fără a nesocoti contextul-origine al acestui fenomen de instituire formală a unui model discursiv atât de puternic, așa cum a fost arătată până aici dictatura judicativului și cum a fost ea, de fapt, construită de Aristotel chiar prin constituirea analiticii și a dialecticii. Diferența
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și cea părelnică (doxa), nu mai este în modalitatea formală a raționamentului, ci în aceea a judecății. Revenim, cumva, la aceasta din urmă, fără a părăsi orizontul raționamentului (și, se înțelege, pe cel al argumentării). Revenind la judecată, fără a nesocoti ceea ce s-a arătat ca fiind semnificativ pentru analitică și dialectică la nivelul raționamentului, constatăm că nici nu mai putem înainta în sensul unui nou temei. Căutarea temeiului este ea însăși legitimată judicativ. Dar în orizontul judicativului, trebuie acceptat un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la convențiile judicative; de altfel, ele sunt rezultatul aplicării acestor reguli. Forma lor logică este raționamentul. Analiticele, Topica și, parțial, Respingerile sofistice stabilesc reguli de constituire a raționamentelor corecte. Aceste reguli au, înainte de toate, o natură formală; totuși, Aristotel nu nesocotește problema adevărului, așa încât judecata, cu tot ceea ce ea păstrează în sens formal și în sens alethic, participă ca atare, ca temă, la discurs. De fapt, toate regulile stabilite de Aristotel, reguli firești ale gândirii, pretinde el și, la fel, toți
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și P. Problema nu este atât de complicată: odată ce timpul a intervenit, tragerea lui S în orizontul ființării este un fapt firesc: sensul obiectual este covârșitor aici; de vreme ce S a căpătat acest statut, în-ființat fiind, el nu mai poate fi nesocotit în însăși ființarea sa; în plus, ceea ce i se întâmplă lui S, anume atemporalizarea sa, este posibil tot prin timp, dar care acum provoacă o pierdere. În fapt, ce va pierde S și de ce se întâmplă aceasta? Nu-i va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cercetările din filosofia limbajului și cele din semantica logică, teoriile semnificației, ale referinței, ale adevărului etc. din ultimele decenii, este clar că o "sintactică" pură este imposibilă. În ciuda ideii despre imposibilitatea unei sintactici pure, fenomenul autonomizării expresiei nu poate fi nesocotit. Așa încât, este firesc să ne întrebăm ce se întâmplă cu "gândul", odată autonomizată expresia, acestea două luate, deocamdată, strict formal, în analogie cu conceptele de "formă" (pentru expresie) și "conținut (pentru gând). S-ar putea spune, mai întâi, că gândul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este în curs de constituire factică. Transferul funcțional dinspre ființă către ființare, prin timporizare (dar prin acea timporizare, care, ca prezentuire, îngăduie și chemarea trecutului și survenirea viitorului, fiind valabilă pentru ființarea conștientă și pentru Celălaltul său) nu poate fi nesocotit, pentru că nu reprezintă un sens marginal pe care reducția judicativă îl formulează. Și, de altfel, el poate fi privit chiar dincolo de ființarea timporizată conștient, adică poate fi luat despre relația ființei cu ființarea (nu doar cu cea conștientă). Sensul în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gând, rostire, făptuire este reglat prin autoritate și autorizare. Cea dintâi autoritatea este copleșitoare și în sensul că însăși croirea, "formarea", educarea gândirii, rostirii și făptuirii urmează regulile sale, așa încât faptele din afara reglajului autoritar reprezintă un fenomen minor, de obicei nesocotit în spațiul public; totuși, este vorba despre un fenomen, adică despre un fapt intrat, din când în când, în sens. Dar care este sursa sa? De unde își trage el rostul, care îi este obârșia? Doar din spontaneitatea logos-ului, am
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este nevoie de mare lucru; însă când e vorba de comunicarea unei idei, este nevoie de artă adecvată. Aceasta rămâne totdeauna ceva esoteric"232. Să mizăm, pornind de la ceea ce am spus mai sus, pe faptul că ideologia și-ar putea nesocoti propriul rost (ea fiind discurs judicativ-constitutiv prin excelență), negându-se pe sine? Oricând o asemenea nesocotire ar deschide o cale către non-judicativ. Totuși, ideologia este astfel constituită încât niciodată să nu fie posibil faptul în discuție. Esoterismul poate fi una
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
anumite rezultate ale reducției judicative. Cele trei acte părtinirea, ordonarea și autorizarea survin prin prezentuirea timpului, ceea ce a însemnat, mai devreme, fenomenul celei de-a doua timporizări. Am observat că, deși atunci când avem de-a face cu timpul nu putem nesocoti nici una dintre "ecstazele" sale prezentuirea, chemarea trecutului și survenirea viitorului prin a doua timporizare timpul se prezentuiește, iar celelalte două momente ale sale "se concentrează" ele însele în fenomenul prezentuirii timpului. De aceea capătă preeminență, din perspectiva acestor fenomene, aspectul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
apropiate de argumentările și justificările filosofice. Toate au de-a face cu o situare nonconstitutivă a unor legi logice fundamentale (principii logice ale logicii clasice, îndeosebi cel al noncontradicției și al terțului exclus), în sensul că faptele exemplificate par a nesocoti aceste reguli. Dar, în fapt, este vorba despre o regulativitate judicativă, care doar măsoară prin proceduri speciale adecvarea acestor fapte la exigențele dicturii judicativului. Ele aparțin, astfel, mai degrabă judicativului regulativ, decât celui constitutiv. Fără îndoială, o cercetare propriu-zis logică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
treabă, altă viață, alte satisfacții decât zdrelirea portretului prezidențial, pornind de la orice. Cum arată viața lor de familie? Iubirile lor? Ficatul lor? Ce visează? Ce le face plăcere? Ce citesc? Dar încerc să mă pun și în pielea președintelui. Care nesocotește frecvent prestigiul suveran al pozi ției sale, pentru a se răfui, nervos, cu unii ziariști și doi-trei „moguli“. Îl văd irosindu-se în atac, distribuind, în toate direcțiile, epitete joase, supărat pe popor (după ce l-a idolatrizat) și păstrându-și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
-a cerut unor creștini să-l îngroape. Săpând groapa, au aflat trupul Sfintei Parascheva neputred și plin de mireasmă. Alături au îngropat trupul rău mirositor al corbierului. Unul dintre gropari a visat un înger care l-a certat că a nesocotit trupul Sfintei Parascheva, spunându-i să-l ia de-acolo. Aceeași vedenie ar fi avut-o și o femeie, Eftimia. Oamenii aflând acestea, cu lumini, cu tămâie și cu mare cinste au luat-o și au îngropat-o la biserica
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
mare sfiiciune îți cuprinde întreaga ființă. Măsurând distanța până la ei, un nod ți se pune în gât.. și-ți spui doar, în gând... „..Doamne !.. Cât de mari au fost !” Capitolul IV „ADEVĂRUL SE VA RĂZBUNA ÎMPOTRIVA CELOR CARE L-AU NESOCOTIT” Soarele toamnei se suise pe cer în cumpăna amiezii. În fața porții, foștii elevi, triști și abătuți.. ca niște cocori rămași de cârdul lor, care s-a călătorit... s-au mai oprit pentru câteva clipe.. Nu se îndurau să plece... Se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
că se abăteau asupra noastră tot felul de gânduri urâte... „Doamne, Dumnezeule, al Puterii și al dreptății !”, îmi trecu prin minte un gând ca o disperare. „Adevărul așteaptă, să se răzbune în cele din urmă, împotriva celor care l-au nesocotit !”. Un fior mi-a străbătut toată făptura. Dinspre Biserica ce strălucea albă, în razele soarelui amiezii venea speranța. Biserica strălucea tot mai tare.. parcă ar fi luat toată lumina soarelui. Pe cer, sus, sus de tot, norii pluteau ca niște
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
primului Seminar de preoți din țară. Regimul ateu, pentru a desființa Biserica, trebuia mai întâi să-i distrugă slujitorii... Așa e..! mormăirăm toți. Din nou tăcere... Adevărul așteaptă... și, se răzbună în cele din urmă, împotriva celor care l-au nesocotit... murmură cineva... „Nimic nu se întâmplă fară voia Domnului...” se auzi glasul de sub cornișă. „..Noi nu putem să-i judecăm.. Dumnezeu îi va judeca. Numai el poate s-o facă !”, îmi șopti rar un gând. Din nou tăcere. Vom ține
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
crima împotriva stirpei și a fratelui și a scăpa astfel de sentimentul acela de culpă care i-a devenit o obsesie. Ca să se justifice pentru că a săvârșit un gest atât de grav, ce a adus-o în stare să-și nesocotească propriul ei sânge, Medeea se întreabă dacă n-a fost victima vrăjilor lui Iason și a cântării lui Orfeu. Astfel, ea încearcă să transfere îngrozitoarea crimă asupra seducătorului ei. Dar oare Orfeu este chiar nevinovat? El a făcut parte dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de neconstituționalitate. În punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților se arată că excepția este inadmisibilă, deoarece autorul excepției nu precizează care este textul de lege considerat a fi neconstituțional și nici ce dispoziție constituțională a fost încălcată, fiind astfel nesocotite prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicata, potrivit cărora sesizările trebuie motivate. Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția ridicată este o excepție de procedură, iar nu de neconstituționalitate, pe care instanța judecătorească trebuia
DECIZIE nr. 183 din 16 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127001_a_128330]
-
1878 era departe de a corespunde principiilor de egalitate și echitate între state, normelor dreptului internațional. Prevederile Congresului de la Viena din 1815, referitoare la libertatea navigației pe fluviile declarate internaționale, se dovedeau, în cazul Dunării, literă moartă. Tratatul de la Berlin nesocotea cu bună știință suveranitatea statelor riverane mici și întărea poziția puterilor europene, care își asiguraseră astfel o bază juridică solidă pentru o intervenție directă în viața internă a acestor popoare. Putem astfel concluziona că reuniunea internațională a Marilor Puteri din
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
17 decembrie 1879)35. Faptul că în componența comitetului nu figurau cele trei state riverane - România, Serbia și Bulgaria - care erau cele mai îndreptățite a stabili jurisdicția în propriile lor teritorii demonstrează optica neschimbată a puterilor europene de a le nesocoti autoritatea legitimă. De altfel, înaintea acestei ședințe, la 27 octombrie, ministrul de externe al Franței, Francis Waddington, îi trimitea o notă însărcinatului cu afaceri la București, în care îi cerea ca în problema danubiană "să se pună de acord cu
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
acord ca reprezentantul său diplomatic în capitala britanică să întocmească documentul solicitat, dar a ținut să precizeze în mod expres ca în textul redactat să nu fie atacată o mare putere 59. Referirea la Austro-Ungaria era mai mult decât clară. Nesocotind instrucțiunile primite, ministrul plenipotențiar al României a înaintat memoriul cerut lordului Granville, atacând în mod direct planurile expansioniste ale Austro-Ungariei și argumentând dezavantajele care ar rezulta pentru toate puterile europene, nu numai pentru statele riverane, din punctul de vedere al
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
încoronarea reginei Victoria (1837-1901) că împărăteasa a Indiei (1 ianuarie 1877). Acest naționalism englez și protestant avea în componență ideologiei sale și puternice sentimente anti-irlandeze și anticatolice. Opinia publică engleză i-a sancționat cu multă promptitudine pe acei politicieni care nesocoteau această stare de spirit. Partidul Liberal a fost înlăturat de la putere și înlocuit cu cele două grupări care susțineau uniunea dintre cele două insule și primatul puterii protestante în Irlanda. Opinia publică britanică și-a consolidat susținerea pentru comunitatea protestanta
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
puterea unei ordini gândită mai degrabă din perspectivă logică, ce nu permite nici o abatere de la legile armonizării întregului. Tragedia greacă este cea care va exploata conflictul între încercările omului de a acționa potrivit voinței sale, să ocolească destinul și să nesocotească voința zeilor, cu toate că această atitudine este cu necesitate sortită eșecului, sfâr-șitul tragediei antice consemnând întotdeauna împlinirea necesității. Este vorba aici de ceea ce s-ar numi o „libertate limitată”, sintagmă ce reprezintă de fapt o contradicție logică. Important este că actorul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
accesul publicului la ședința de judecată, tinind seama de marimea sălii de ședință. ... (3) Părțile și persoanele care asistă la ședința de judecată sunt obligate să păstreze disciplină ședinței. (4) Când o parte sau oricare alta persoana tulbură ședința sau nesocotește măsurile luate, președintele îi atrage atenția să respecte disciplină, iar în caz de repetare ori de abateri grave, dispune îndepărtarea ei din sală. ... (5) Partea îndepărtată este chemată în sala înainte de începerea dezbaterilor. ... Președintele îi aduce la cunoștința actele esențiale
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106247_a_107576]