987 matches
-
nu-i putea oferi defel acel loc de muncă. Asta îl făcu să fie un funcționar prost. Astfel, pe de o parte, scârbit, iar, pe de altă parte, de-a dreptul plictisit, acesta, intuind bine nepotrivirea sa cu slujba aceea nesuferită, își înaintase, după numai trei luni de zile, demisia. Și așa, se văzu din nou fără slujbă. Adevărul este că acest tânăr nici nu prea știa să împlinească multe treburi, iar, dacă se apuca, totuși, de vreuna, era aproape sigur
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
vedea cum lucrurile merg aici, din rău, în mai rău. În legătură cu asta, însă, răspunsul medicului său curant și recomandările lui erau, bineînțeles, aceleași întotdeauna. Aceasta este scăparea doctorilor mereu: își ascund nepriceperea în spatele limbajului medical de lemn și atât de nesuferit de către toți bieții pacienți, dar, la suprafață, o fac solemn pe deștepții! Ei bine, în așa fel procedându-se, situația lui Osvald, nu după mult timp, se agravă vizibil. Istorisiri nesănătoase fericirii 107 Cu toții știm că o cangrenă reprezintă o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
uitat. 15. Casnicii mei și slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sunt un necunoscut. 16. Chem pe robul meu, și nu răspunde; Îl rog cu gura mea, și nu răspunde. 17. Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, și duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele. 18. Pînă și copiii mă disprețuiesc dacă mă scol, ei mă ocărăsc. 19. Aceia în care mă încredeam, aceia pe care îi iubeam s-au întors împotriva mea. 20
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
privesc ca pe un străin, în ochii lor sunt un necunoscut. 16. Chem pe robul meu, și nu răspunde; Îl rog cu gura mea, și nu răspunde. 17. Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, și duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele. 18. Pînă și copiii mă disprețuiesc dacă mă scol, ei mă ocărăsc. 19. Aceia în care mă încredeam, aceia pe care îi iubeam s-au întors împotriva mea. 20. Oasele mi se țin de piele și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
iar? Uite, sînt mai mare cu cinci ani ca tine și, după cum arătăm, ar trebui să-ți spun nene. Așa crezi tu. Dacă stai culcat și mai pui mîinile pe piept, zău, aș putea aprinde o lumînare. Ce ai? Devii nesuferit, îmi stă berea în gît. Dacă ai ști cîte îmi stau mie în gît! Dar n-am încotro, împing sîrguincios la căruță. Moș Pantalon tace un timp și, cum și eu tac puțin ostentativ, după ce oftează, intervine: Se întîmplă uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
aud ce crai era prin Rusia? Numai minciuni îndrugă. N-ai dreptate, Ionele. Nici eu nu l-am vrut la început. Și cine te-a obligat? Ionele, nu pot spune tot. De ce, mamă? Poate învăț ceva de la mata. Îmi era nesuferit, dar m-a prins singură acasă și cînd m-a strîns odată, am leșinat. Chiar ai leșinat? Așa credem, cel puțin. A făcut ce-a vrut cu mine... Și? Păi, după aceea, nu l-am mai vrut pe bicisnicul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
îl atenționează că chestia cu pensia lungă nu-i tocmai OK. Și Mitocaru ăsta, ce nesimțit este! Dacă aș putea să ies basma curată luna asta... De luna viitoare m-aș descurca. Pandele gesticulează, vorbește singur și acasă a devenit nesuferit. Familia îl tachinează și cam rîde de orice soluție născocită ca să salveze fabrica. Ieși la pensie, omule, că te dilești, se zborșește și nevasta la el. Să tai frunze la cîini, asta vrei, nu? Crezi că mai poți învia mortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a pus banii la teșcherea. Într-o zi, la o bere cu cîțiva amici, Ionel află niște lucruri la care niciodată nu s-a gîndit. Tot se ține de capul tău măgarul de șef? îl întreabă amicii de pahar. Da. Nesuferitul ăsta, de cînd am vîndut terenul nu mă mai lasă în pace. Poate vrea să-i dai și lui ceva? Cred. Și? I-am făcut mici cadouri, dar nu l-am îmbunat. Dacă aș fi în locul tău, i-aș face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
judecător este un om bun, un om drept și o să-l pedepsesască pe cel care a batjocorit-o, a bătut-o și a umilit-o în propria casă. Pe cît de omul lui Dumnezeu era dom' judecător, pe atît de nesuferit era avocatul bestiei cu chip de om. Îi venea să țipe de durere cînd auzea cioclul ăla în negru: Onorată instanță, partea vătămată îl provoca adesea pe clientul meu... Bătu-te-ar Dumnezeu să te bată, vocifera Liana. Domnul judecător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
aparențele, stimată Doamnă. țiar bate cîmpii Înțelepciunea lui vocația lui morală dacă ar ști cît mă Îndepărtează cu aceste scrisori pe care și le ascunde tocmai acolo unde știe că le voi găsi e dezgustător cu orgoliul lui lecțiile lui nesuferite prin care Încearcă să mă facă să-i recunosc superioritatea nu a Înțeles niciodată că nu pot trăi fără să fiu Îndrăgostită mă Încăpățînez cred utopic că Îmbătrînirea și moartea Încep cînd privirile celorlalți nu ne mai caută mîinile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
13 În aceeași vară a lui 1974, Într-o discotecă din Saint-Palais, Kathmandou, Annabelle s-a lăsat sărutată de un băiat. Tocmai citise În Stéphanie un dosar despre prietenia băieți-fete. Abordând chestiunea prietenului din copilărie, revista dezvolta o teză extrem de nesuferită: foarte rar se Întâmplă ca prietenul din copilărie să se transforme În iubit; destinul lui firesc e mai curând să devină un camarad, un camarad fidel; ba chiar, adesea, poate servi drept confident și sprijin cu ocazia tulburărilor emoționale provocate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
caloriferului. Victor dormea pe canapeaua din salon; se uita la televizor cincisprezece ore pe zi. Dimineața, când Bruno se trezea, televizorul era deschis la desenele animate de pe M6. Victor asculta sonorul la căști. Nu era violent, nu Încerca să fie nesuferit; dar el și tatăl său nu aveau să-și spună absolut nimic. De două ori pe zi, Bruno punea la Încălzit o mâncare gătită; mâncau așezați față În față, aproape fără să scoată o vorbă. Cum se ajunsese aici? Victor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de altfel, ceea ce a provocat în sufletul gemenilor o fisură care cu greu se va mai putea lipi sau chitui. Durerea se umflă la capacitate maximă și dă pe dinafară, în momentul în care tramvaiul mirosind a oameni mediocri și nesuferiți îi primește din nou pe cei doi în trupul său care e asemenea pântecului matern, din care sugarul vrea întotdeauna să iasă cât mai repede. Un Porsche ar trebui să ai, dar nu ai, chiar dacă povestești la școală că nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cenușie, subțiată. Trecuse, poate, nu-și dădea seama, mult timp. Fragilul bărbat își regăsi cu greu și după multe chinuri suflul. Pierduse însă, s-ar fi crezut, interesul, chiar și puterea de a-și susține până la capăt rolurile ? Partitura devenise nesuferită, nu-l mai captiva ? Ca și cum s-ar fi săturat să mai poarte măștile prea complicate ale inteligenței. Totul se năruia în zădărnicie și caraghioslâc... Îi era lene, probabil, nimic nu mai conta, nimic nu putea fi mai adânc, mai ispititor
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
oraș, cei care se ocupă cu pictura, literatura, teatrul, tinerii moderni din generația de după război - Îl priveau cu curiozitatea, dar nu cu aceeași milă, cu care privești un animal muribund și rîdeau, vorbeau, glumeau Între ei cu o duritate Îngrozitoare, nesuferită și vrednică de dispreț, care-mi trezea dorința să-i pălmuiesc. Băuseră, dar nu erau beți: ardea În ei În chip fățiș ceva aspru și urît - și totuși nu era ceva forțat sau căutat, era numai o atitudine rece, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cealaltă. Imediat! Hai mai repede! zise femeia pe-un ton de dojană și dădu să plece. Toată lumea e gata. Vă așteptăm! — Haide! zise domnișoara Turner cu glas scăzut, Întorcîndu-se spre domnișoara Blake. Ar trebui să mergem. Știi cît sînt ele nesuferite cînd trebuie să aștepte. — Bine, du-te, zise domnișoara Blake calm. Eu nu vin. Domnișoara Turner o privi cam uimită. M-am hotărît să trag chiulul de data asta. Am de scris cîteva scrisori și dacă n-o fac acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
numai la coasă se bea un pahar de rachiu, mă face să cred că, exceptând două-trei cazuri, nu erau bețivi. Alcoolul reprezenta, mai degrabă, un viciu de duminică. Tot ce se lega de el, însă, certurile, încăierările mi-l făceau nesuferit. Nu-mi convenea deloc când mama mă trimitea să-l chem pe tata acasă, știind că numai cu mine accepta să plece din cârciumă. Încercam, cât puteam, să mă eschivez. Dar, până la urmă, n-aveam încotro. Cu inima îndoită, mă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
școlit. Cum petrecusem multe nopți pe munte, nu mă speria perspectiva de a dormi în vreo colibă părăsită sau chiar pe un maldăr de iarbă sub cerul liber. Vremea era blândă în septembrie, abia prin octombrie se răcea, aducând ploi nesuferite, iar în privința mâncării nu aveam motive să-mi fac griji. Pădurea era plină de alune, de mure, de zmeură sau de ciuperci pe care le puteam frige pe jar. Cu o seară înainte de ziua fatală, mi-am pus în buzunarul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
grele materii pentru el rămâneau rusa și franceza, restul fiind mai plăcute sau mai plictisitoare, dar fără să-i ridice mari probleme. Probabil creierul în general este conceput pentru diferite discipline și activități pe care le realizează cu plăcere... iar nesuferitele rămân pe ultimul plan. Oamenii au anumite preferințe, fac motivat unele lucruri iar pe celelalte le evită pe cât posibil. La chimie trebuia să învețe multe substanțe, tabelul lui Mendeleev îl știa din ciclul primar însă nu îi plăcea materia și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
rural, într-un fund de țară respectabil, ceva mai distins și mai modernizat decât și-ar fi putut permite tata și în fiecare weekend, de obicei duminică după-amiaza, porneam toți trei spre această pădure într-una din acele plimbări cam nesuferite, dar care au devenit după aceea nucleul celor mai vechi și mai dragi amintiri ale mele. Existau mai multe trasee, fiecare primind o denumire practică (dar pe atunci foarte romantică și revelatoare): „poiana“; „iazurile“; „cărarea periculoasă“. Dar eu aveam unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nu era nici măcar mahmur (în ultimul timp nu mai era mahmur), dar simțea o apăsare ciudată, parcă avea o presimițire rea. Ca de obicei, revederea cu soția lui îl înspăimânta; și mai grav era că îi aveau ca oaspeți pe nesuferiții veri Thomas și Henry în seara următoare, plus doi directori de la Nutrilite, furnizorul de hrană animală al grupului Brunwin. Se presupunea că discutase un meniu provizoriu cu bucătăreasa, dar el uitase complet de asta. Probabil că Dorothy se va înfuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
trei se îmbarcă, Plainjones în față, Harry Kerch și Naomi Ruth Fisher în spate, agenții F.B.I. și pușcașii marini, câte patru, se îmbarcă și ei, și alaiul pornește. Naomi Ruth privește cu dezgust străzile înguste, prost pavate, țipătoare. Ce oraș nesuferit, ce murdar, se gândește. Ce lume străină. Cu doar câteva zile în urmă, vineri mai exact, drept în fața bisericii Batiște, un vagabond murdar și beat își scosese din pantaloni membrul viril care-i apăruse dintr-o dată pasagerei înrămat în pătratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
-i ghicească dorința „din prima”. Și este la fel de cald și apropiat când, comentând, analizând, disecând fapte și întâmplări, se străduiește să afle linia dreaptă, echilibrul în judecăți și corectitudinea aprecierilor făcute „la rece”. Chiar și trimiterile erudite nu-l fac „nesuferit” pentru că știe să le lege de lucruri obișnuite, să le topească în adevărul unor fapte trăite de ea, de el sau de alții. Dacă se întâmplă să se înflăcăreze pledând pentru vreo idee anume, ca „un intelectual care se respectă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
l-ar primi. Ce porți i s-ar putea închide oare? Ce popoare i-ar refuza ascultarea? Ce invidie i s-ar împotrivi? Care italian i-ar refuza cinstea ce i se cuvine? Fiecăruia dintre noi, stăpînirea barbară îi este nesuferită. Ilustra dumneavoastră familie să-și ia, așadar, această menire, cu nădejdea și curajul cu care încep toate faptele mari și drepte pentru ca sub stindardul ei patria noastră să fie înălțată și să se adeverească, sub auspiciile ei, cuvintele cunoscute ale
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de șobolan mare (doar că nu iese nimic bun de acolo ci se tot învârt niște chestii, pe care, la ieșire, nu le poți apuca de nicăieri pentru că sunt ude și reci). Mărturisesc, calculatorul e mai atrăgător, dar și mai nesuferit. Pentru că PAM se ocupă de el mai mult decât de mine. Trec repede peste întâmplarea cu scumpa ei draperie pe care PAM nu pricepe de ce am dat-o jos. Nu știe că reporterii ca mine iubesc transparența, vor să vadă
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]