1,052 matches
-
Dezintegrarea alfa este un tip de dezintegrare radioactivă în care un nucleu atomic emite o particulă alfa (doi protoni și doi neutroni legați între ei într-o particulă identică cu un nucleu de heliu) și se trasformă (se dezintegrează) într-un atom cu un număr de masă cu 4 mai mic și cu un număr atomic cu 2 mai mic. De exemplu
Dezintegrare alfa () [Corola-website/Science/310877_a_312206]
-
materie (în acest caz electronul incident) poate fi descrisă ca o undă. Din acest motiv, un electron poate fi văzut ca o undă, ca sunetul sau undele de pe suprafața apei. Această tehnică este similară cu difracția razelor X și difracția neutronilor. este cel mai adesea folosită în fizica semiconductorilor și în chimie pentru a studia structura cristalină a solidelor. Aceste experimente sunt de regulă efectuate într-un microscop electronic cu transmisie (MET), sau cu scanare (MES). În aceste instrumente, electronii sunt
Difracția electronilor () [Corola-website/Science/310989_a_312318]
-
și-au trecut fluxul de electroni printr-o rețea cristalină. Thomson și Davisson au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1937 pentru aceste experimente. Spre deosebire de alte tipuri de radiație utilizate în studiile de difracție, cum ar fi razele X și neutronii, electronii sunt particule încărcate electric și interacționează cu materia conform legii lui Coulomb. Aceasta înseamnă că electronii incidenți simt influența atât a nucleilor atomici, încărcați pozitiv, cât și a electronilor care înconjoară nucleii. Prin comparație, razele X interacționează cu distribuția
Difracția electronilor () [Corola-website/Science/310989_a_312318]
-
interacționează cu materia conform legii lui Coulomb. Aceasta înseamnă că electronii incidenți simt influența atât a nucleilor atomici, încărcați pozitiv, cât și a electronilor care înconjoară nucleii. Prin comparație, razele X interacționează cu distribuția spațială a electronilor de valență, iar neutronii sunt împrăștiați de nucleii atomici prin intermediul forțelor tari. În plus, momentul magnetic al neutronilor este nenul, și deci ei sunt împrăștiați și de câmpurile magnetice. Din cauza acestor forme diferite de interacțiune, cele trei tipuri de radiație sunt potrivite pentru diferite
Difracția electronilor () [Corola-website/Science/310989_a_312318]
-
atât a nucleilor atomici, încărcați pozitiv, cât și a electronilor care înconjoară nucleii. Prin comparație, razele X interacționează cu distribuția spațială a electronilor de valență, iar neutronii sunt împrăștiați de nucleii atomici prin intermediul forțelor tari. În plus, momentul magnetic al neutronilor este nenul, și deci ei sunt împrăștiați și de câmpurile magnetice. Din cauza acestor forme diferite de interacțiune, cele trei tipuri de radiație sunt potrivite pentru diferite tipuri de studii. În aproximarea cinematică a difracției electronilor, intensitatea unei raze difractate este
Difracția electronilor () [Corola-website/Science/310989_a_312318]
-
1912. Legea pe care a descoperit-o, și care va purta numele său, a făcut posibil calculul poziției relative a atomilor în cadrul unui cristal prin analiza modului în care acesta difractă fasciculele de raze X (și mai târziu fasciculele de neutroni sau electroni). În urma discuțiilor cu tatăl său, acesta a construit la Universitatea din Leeds (Anglia) primul spectrometru cu raze X. ""Pentru serviciul lor în analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X."" Lawrence era cel mai mare dintre copii lui William și
William Lawrence Bragg () [Corola-website/Science/310248_a_311577]
-
măsură cu distribuția materiei întunecate. Explicația constă în faptul că materia întunecată atrage materia obișnuită (galaxii, stele, planete, gaze, radiații, în total 5 % din materia universului) prin intermediul câmpului gravitațional. Particulele constitutive ale materiei întunecate nu pot fi nici protoni, nici neutroni, nici electroni și nici neutrinii obișnuiți; cosmologii, care până acum nu le-au detectat experimental, le numesc de exemplu axioni și neutrini sterili. Câteva date sumare despre neutrini ne pot pregăti pentru ce ar putea fi materia întunecată. Neutrinul este
Materia întunecată () [Corola-website/Science/309172_a_310501]
-
dacă este cazul, masele de repaus ale particulelor rezultate) este mai mică (în cazul unei reacții exoterme) decât suma maselor atomice ale atomilor intrați în reacție. Urmarea este că masa unui atom este puțin mai mică decât suma maselor protonilor, neutronilor și electronilor componenți. Este adesea afirmat în mod eronat că relația E=mc² exprimă transformarea (conversia) masei în energie în diverse reacții nucleare. În realitate, energia este prezentă în cantitate egală înainte și după transformare, doar sub forme diferite (energia
Echivalență masă–energie () [Corola-website/Science/310672_a_312001]
-
Sir (n. 20 octombrie 1891 - d. 24 iulie 1974) a fost un fizician englez și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, celebru pentru descoperirea neutronului. s-a născut la Bollington, Cheshire, Anglia pe 20 octombrie 1891, în familia lui John Joseph Chadwick și Anne Mary Knowles. A făcut școala primară în Bollington, apoi liceul la Manchester High School, și apoi a făcut facultatea la Manchester
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
perioada războiului și-a petrecut-o la Ruhleben, până când laboratorul lui Geiger a intervenit pentru eliberarea lui. În 1932, Chadwick a făcut o descoperire fundamentală în domeniul fizicii nucleare: a descoperit particula din nucleul atomului cunoscută astăzi sub numele de neutron, datorită lipsei sarcinii electrice. Spre deosebire de nucleii de heliu (particulele alfa) care sunt încărcate pozitiv, și deci sunt respinse de forțele electrice mari prezente în nucleii atomilor grei, această nouă particulă ce poate genera dezintegrare atomică nu trebuie să depășească nicio
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
în 1935. Descoperirea lui Chadwick a făcut posibilă crearea elementelor mai grele decât uraniul în laborator. Descoperirea sa l-a inspirat în mod deosebit pe Enrico Fermi, fizician italian și laureat al premiului Nobel, să descopere reacțiile nucleare aduse de neutronii încetiniți, și i-a condus pe Otto Hahn și Fritz Strassmann, radiochimiști germani din Berlin, spre revoluționara descoperire a "fisiunii nucleare", care a declanșat procesul de dezvoltare a bombei atomice. Chadwick a devenit profesor de fizică la Universitatea Liverpool în
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
radioactivității atomilor, aprofundat de Marie Curie și Ernest Rutherford, a determinat descoperirea faptului că aceștia au o structură internă, că sunt compuși din ceva. În 1919, Rutherford descoperă prezența protonilor, iar în anul 1939, James Chadwick descoperă și dovedește existența neutronilor în atom. În aceeași perioadă, Werner Heisenberg, fondatorul mecanicii cuantice, avansează ipoteza conform căreia atomii sunt constituiți din protoni și neutroni. Structura unui atom este formată din: Protonii sunt particule încărcate cu energie elementară pozitivă și sunt compuși din două
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
compuși din ceva. În 1919, Rutherford descoperă prezența protonilor, iar în anul 1939, James Chadwick descoperă și dovedește existența neutronilor în atom. În aceeași perioadă, Werner Heisenberg, fondatorul mecanicii cuantice, avansează ipoteza conform căreia atomii sunt constituiți din protoni și neutroni. Structura unui atom este formată din: Protonii sunt particule încărcate cu energie elementară pozitivă și sunt compuși din două up quarkuri și un down quark. Numărul acestora în atom determină elementul chimic. Masa protonului este de 938 MeV. Sarcina electrica
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
din: Protonii sunt particule încărcate cu energie elementară pozitivă și sunt compuși din două up quarkuri și un down quark. Numărul acestora în atom determină elementul chimic. Masa protonului este de 938 MeV. Sarcina electrica este 1,60x10 culombi (C). Neutronii nu au valență energetică, valență nulă și sunt compuși dintr-un up quark și două down quarkuri. Numărul de neutroni, determină izotopul elementului chimic. Masa neutronului este de 940 MeV. În interiorul atomului există un câmp electric în jurul nucleului. Protonii și
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
Numărul acestora în atom determină elementul chimic. Masa protonului este de 938 MeV. Sarcina electrica este 1,60x10 culombi (C). Neutronii nu au valență energetică, valență nulă și sunt compuși dintr-un up quark și două down quarkuri. Numărul de neutroni, determină izotopul elementului chimic. Masa neutronului este de 940 MeV. În interiorul atomului există un câmp electric în jurul nucleului. Protonii și neutronii (nucleoni) se află în interioriul nucleului. În câmpul electromagnetic se gaseste un număr Z de electroni pentru a se
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
chimic. Masa protonului este de 938 MeV. Sarcina electrica este 1,60x10 culombi (C). Neutronii nu au valență energetică, valență nulă și sunt compuși dintr-un up quark și două down quarkuri. Numărul de neutroni, determină izotopul elementului chimic. Masa neutronului este de 940 MeV. În interiorul atomului există un câmp electric în jurul nucleului. Protonii și neutronii (nucleoni) se află în interioriul nucleului. În câmpul electromagnetic se gaseste un număr Z de electroni pentru a se asigura neutralitatea electrică a nucleului. Dacă
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
nu au valență energetică, valență nulă și sunt compuși dintr-un up quark și două down quarkuri. Numărul de neutroni, determină izotopul elementului chimic. Masa neutronului este de 940 MeV. În interiorul atomului există un câmp electric în jurul nucleului. Protonii și neutronii (nucleoni) se află în interioriul nucleului. În câmpul electromagnetic se gaseste un număr Z de electroni pentru a se asigura neutralitatea electrică a nucleului. Dacă numărul electronilor nu este egal cu cel al protonilor, atunci este un ion, pozitiv sau
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
de electroni pentru a se asigura neutralitatea electrică a nucleului. Dacă numărul electronilor nu este egal cu cel al protonilor, atunci este un ion, pozitiv sau negativ. Numărul nucleelor în atom determină masa atomică a acestuia, notată cu A. Protonii, neutronii șl electronii fac parte din clasa de fermioni, având spin semiîntreg. Interacțiunea nucleară forte / tare, cea mai puternică din cele patru forțe naturale ale fizicii, are rolul de a menține o coeziune în interiorul nucleului. Cromodinamica cuantică se ocupă cu studiul
Fizică nucleară () [Corola-website/Science/308913_a_310242]
-
l este un element chimic sintetic din categoria actinidelor, care are numărul atomic 100 și simbolul chimic Fm. Este cel mai greu element ce se poate obține prin bombardarea cu neutroni ai elementelor ușoare și ultimul element ce se poate obține în cantități macroscopice, dar nu s-a reușit încă obținerea de fermiu metalic pur. Se cunosc 19 izotopi, din care Fm este cel mai stabil, având timp de înjumătățire de
Fermiu () [Corola-website/Science/305094_a_306423]
-
în Belgia, Germania, Iran, Israel, Italia, Olanda și Regatul Unit. În 1977, din capul de luptă nuclear W-70 a fost derivat capul de luptă W-70 Mod 3, de tip "cu radiație intensificată" ER ("Enhanced Radiation") cunoscută și ca "Bomba cu neutroni", care avea scopul de a mite o cantitate mult mai mare de neutroni, capabili să ucidă militarii inamici (de fapt orice ființă) la distanță mai mare, chiar și adăpostită în adăposturi mai performante. Efectele de suflu și emisiune termică erau
MGM-52 Lance () [Corola-website/Science/306028_a_307357]
-
capul de luptă nuclear W-70 a fost derivat capul de luptă W-70 Mod 3, de tip "cu radiație intensificată" ER ("Enhanced Radiation") cunoscută și ca "Bomba cu neutroni", care avea scopul de a mite o cantitate mult mai mare de neutroni, capabili să ucidă militarii inamici (de fapt orice ființă) la distanță mai mare, chiar și adăpostită în adăposturi mai performante. Efectele de suflu și emisiune termică erau semnificativ mai reduse decât la capetele de luptă termonucleare "obișnuite" (cu scopul declarat
MGM-52 Lance () [Corola-website/Science/306028_a_307357]
-
metalurgice, si Sondajul Geologic al Statelor Unite încă numesc elementul după numele original, "columbiu". Structura atomului de niobiu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Nb, niobiul are 41 de protoni și 52 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Rază atomică medie este de 1.47Å, rază ionică e de 0.07Å, iar volumul molar al niobiului este de 10.84./mol Rază covalenta este de 1.34Å. Configurația electronică a niobiului este
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Sondajul Geologic al Statelor Unite încă numesc elementul după numele original, "columbiu". Structura atomului de niobiu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Nb, niobiul are 41 de protoni și 52 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Rază atomică medie este de 1.47Å, rază ionică e de 0.07Å, iar volumul molar al niobiului este de 10.84./mol Rază covalenta este de 1.34Å. Configurația electronică a niobiului este 4d5s, iar
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
din cei trei supraconductori elementali de tip ÎI, împruenă cu vanadiul și technețiul. Proprietățile supraconductive depind mult de puritatea niobiului. Când e foarte pur, e moale și ductil, impuritățile făcând-ul mai rigid. Metalul are o captură pe secțiune pentru neutronii termali mică; de aceea e folosit în industria nucleară. Niobiul prezintă un caracter chimic extrem de complex: elementul în sine prezintă proprietăți metalice, pentoxidul sau este acid, în timp ce alți compuși de valentă mai scăzută prezintă, de regulă, un caracter bazic. Metalul
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
formă de cub cu latura de aproximativ 7 metri, traversat de 1369 de canale de combustibil. Pe latura estică și vestică există câte 30 de orificii care corespund câte unui canal în grafit. Aceste orificii erau utilizate pentru a permite neutronilor să iasă afară din reactor, putând fii utilizați în experimente(exemplu: activare cu neutroni). Controlul reactorului era realizat cu ajutorul tijelor de control din oțel-bor introduse în miezul reactorului prin colțurile sudice.În total existau 16 tije de control, câte 8
BGRR () [Corola-website/Science/305630_a_306959]