1,775 matches
-
distanța dintre ele. Deci orice corp intră în relație gravitațională cu un altul în funcție de mărimea și distanța dintre ele. Gravitația devine o forță universală care domină universul si care constituie suportul pentru ordinea din lume. După imaginea universului oferită de Newton schimbările, până la începutul secolului al XX-lea, nu mai sunt de fond ci doar aprofundează pas cu pas această imagine. Sunt descoperite planete noi, corpuri inedite, fenomene mai mult sau mai puțin explicabile. La acestea este adusă o imagine nouă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dacă pragmatismul cartezian poate fi urmărit doar în mod implicit, deoarece acesta urmărea doar o cunoaștere mai bună, în cazul științelor practice el este explicit. Lucrările lui Galilei urmăresc partea pragmatică a științei și la fel și cele ale lui Newton. Dincolo de aceste principii imaginarul modern s-a dezvoltat într-un mod specific. S-a realizat o trecere la o uniformizare a științei la o diversificare a acesteia. Știința modernă s-a dezvoltat în direcții diferite în funcție de viziunea asupra materiei. Clasificarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca fiind primul care a încercat să găsească o lege unică a universului în mod practic, folosind metode științifice. Se pare însă că drumul urmat de el nu l-a dus la rezultatul scontat. Numai peste o jumătate de secol Newton, care deținea instrumentul matematic necesar identificării gravitației ca lege a universului, a reușit să găsească o "formă" a universului. Deci științele naturii trebuie să identifice legile specifice fiecăreia. Știința naturii este cea care studiază cauzele naturale. Acestea din urmă sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
influența atât filosofia, dar și matematica vremii. În continuarea metodei sale se află atât lucrare lui Spinoza Etica, dar și lucrări ale unor autori ca Jean de Reay, Jacques Rohault, Antoine Arnauld, Pierre Nicole, Nicolas Malebranche. 3.4.3. Isaac Newton și metoda la începuturile fizicii Sfârșitul secolului al XVII-lea era pregătit pentru schimbarea totală de imagine în ceea ce privește metodologia științifică. Introducerea matematicii în relație cu dezvoltarea mecanicii sub impactul unor gânditori cum au fost Galileo Galilei și René Descartes, regândirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
gânditori cum au fost Galileo Galilei și René Descartes, regândirea empirismului și a științelor experimentale sub influența lui Francis Bacon au pregătit universul științific pentru un pas radical în modificarea imaginii. Acest pas s-a concretizat în gândirea lui Isaac Newton. Dincolo de dezvoltarea metodică care are drept punct de pornire filosofia, s-a dezvoltat și o metodologie științifică. Aceasta s-a construit în contact direct cu dezvoltarea științei, a imaginii asupra lumii. Relația cu i-mediatul a determinat o predominantă a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dezvoltat și o metodologie științifică. Aceasta s-a construit în contact direct cu dezvoltarea științei, a imaginii asupra lumii. Relația cu i-mediatul a determinat o predominantă a practicului, iar teoria în aceste cazuri a fost doar adiacentă. Regulile lui Newton constituie modelul unei construcții științifice la început de modernitate. Creatorul fizicii mecanice și cel care a constituit o imaginea asupra lumii care va domina timp de trei secole imaginarul științific încearcă într-un număr de trei reguli să indice drumul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fizicii mecanice și cel care a constituit o imaginea asupra lumii care va domina timp de trei secole imaginarul științific încearcă într-un număr de trei reguli să indice drumul ce trebuie parcurs pentru a cunoaște realitatea. Regulile dezvoltate de Newton sunt o combinație esențializată între regulile carteziene și ideile metodice ale empirismului englez. Astfel prima dintre reguli ne amintește de regula simplității enunțată de Descartes: "Nu trebuie să admitem mai multe cauze pentru lucrurile naturale, decât atâtea câte sunt și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adevărate, chiar dacă le stau împotrivă ipoteze contrare, până ce se vor ivi alte fenomene prin care devin sau mai precise sau supuse excepțiilor"101. Precizia pe care a făcut-o subliniază imposibilitatea de a se ajunge la o metodă inductivă certă. Newton în acest caz consideră că visul lui Bacon este un miraj și nu trebuie să se bazeze pe inducție întreaga știință. Dar în același timp și inducția își are rolul său, acela de a construi imaginile de bază ale științei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
știință. Dar în același timp și inducția își are rolul său, acela de a construi imaginile de bază ale științei: Acestea trebuie să aibă loc pentru ca nu cumva argumentul inducției să fie nimicit prin ipoteze"102. Aceste reguli dezvoltate de către Newton reprezintă o sinteză a metodicii secolului al XVII-lea. Datorită legăturii directe cu fizica aceste metode sunt mult mai apropiate de procesul descoperirii științifice și de modul în care această imagine este alcătuită. Acest gest nu este singular, el fiind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
București. Merlo, Grando Giovanni, Eretici ed eresie medievali, Edizione il Mulino, Bologna 1989. Minois, Georges, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998. Morus,Thomas, Utopia, Editura Incitatus, București, 2000. Negulescu, P.P., "Bacon", în Scrieri inedite, vol. III, Editura Academiei, București, 1969, Newton, Isaac, Principiile matematice ale filosofiei naturale, Editura Academiei, București, 1956. Nistor, Octavian, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984. Nistor, Octavian, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. I, Editura Minerva, București, 1984
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două sisteme ale lumii, Editura Științifică, București, 1962. 141 Galileo Galilei, Scrisori copernicane, Editura Humanitas, București, 2010. 142 Legile au fost preluate din lucrarea lui Ioan Todoran, Cât mai aproapa de stele, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, pp. 33-35. 143 Isaac, Newton, Principiile matematice ale filosofiei naturale, Editura Academiei, București, 1956. 1 René Descartes, "Reguli despre îndrumare a minții", în Două tratate filosofice, Editura Humanitas, București, 1992, p. 142, 2 Ibidem, p. 146. 3 Francis Bacon, "De Dignitate et Augmentis scientiorum", în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
p. 145. 90 Ibidem, p. 141. 91 Ibidem, p. 177. 92 René Descartes, Expunere despre metodă, Editura Paideia, București, 1995, p. 27. 93 Ibidem, p. 27. 94 Ibidem, p. 27. 95 Ibidem, p. 28. 96 Ibidem, p. 28. 97 Isaac Newton, Principiile matematice ale filosofiei naturale, Editura Academiei, București, 1956, p. 314. 98 Ibidem, p. 314. 99 Ibidem, p. 314. 100 Ibidem, p. 314. 101 Ibidem, p. 315. 102 Ibidem, p. 315. 103 Acest capitol este o dezvoltare a articolelor: Rolul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
proces de selecție, exclusiv pe criterii profesionale de valoare, calitate și excelență [6]. Chirurgia cardiovasculară a ajuns la dezvoltarea și performanțele actuale prin temeritatea și spiritul inovator al înaintașilor „giganți de pe umerii cărora vedem azi atât de departe” cum spunea Newton. Pentru a face față provocărilor ridicate de patologia cardiovasculară actuală și evoluția tehnologiei moderne în general, chirurgia cardiovasculară trebuie să accepte necesitatea unor schimbări radicale [17]. Nu este suficient să reformăm domeniul, specialitatea de chirurgie cardiovasculară sau medicina cardiovasculară. Este
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
urmare nivelului înalt de legitimitate, vor apărea forme diverse de interes și participare politică. Fără îndoială, analizele de acest gen au anumite limitări. Sfârșitul secolului XX a fost martorul unui număr de provocări pentru legitimitate, ceea ce îi determina pe Kaase, Newton și Scarbrough să vorbeasca de o "criză a democrației" (1995: 150 urm.), referindu-se, în special, la distanțarea cetățenilor de partidele politice, la apariția unor atitudini anti-partizane, și, în general, a unor atitudini de nemulțumire și anti-establishment. Pharr și Putnam
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
subliniază declinul "capacității actorilor politici de a acționa în conformitate cu interesele și dorințele cetățenilor", ceea ce nu reprezintă altceva decât declinul receptivității (responsiveness), așa cum sugerează analiza propusă aici. Împreună, cei trei autori observă un declin al încrederii în instituțiile publice (confirmat de Newton și Norris, 2000), manifestat față de parlament, de sistemul juridic, de forțele armate, de poliție și de administrație. Această neîncredere în guvern este examinată de către Della Porta (2000)82 vizavi de corupție, cu aplicarea deficitară a legii și cu receptivitate (responsiveness
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
O., și McGowan, P., 1984, "Explaining African military coups d'etat, 1960-1982", în The American Political Science Review, 78. Jones, M.P., 1995, "A guide to the electoral systems of the Americas", în Electoral Studies, 14 (1), pp. 5-21. Kaase, M., Newton, K. și Scarbrough, E., 1995, Belief in Government, Oxford, Oxford University Press. Karatnycky, A. (ed.), 1998, Freedom in the World. The Annual Survey of Political Rights & Civil Liberties 1996-97, New Brunswick, N.J., Transaction Pub. Karatnycky, A., Motyl, A. și Graybow
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Munck, G. și Skalnik Leff, C., 1997, "Modes of transition and democratization: South America and Eastern Europe in comparative perspective", în Comparative Politics, 29 (3), pp. 343-362. Neubauer, D.E., 1967, "Some conditions of democracy", în American Political Science Review, 61. Newton, K. și Norris, P., 2000, Confidence in Public Institutions: Fate, Culture, or Performance?, în Pharr și Putnam [2000]. Nordlinger, E.A., 1978, I nuovi pretoriani: l'intervento dei militari in politica, Milano, Etas libri. Nun, J., 1968, "A Latin American Phenomenon
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
într-un cadru omogen și general. După cum o teorema de geometrie elementară îmi dezvăluie din acest moment al devenirii, din complexul calitativ care se chema Euclid, tot așa de puțin că legile atracției, de pildă, din turburea conștiința a lui Newton, comentatorul cornului lui David ; la fel poezia engleză răsfrânge din variația timpului uman doar acea limfatica permanentă, botezata pe nedrept "spiritualitate"82. Gândirea reflexiva (intuiția bergsoniana are această calitate 83), atentă la ea însăși, si epifania, care iluminează un moment
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
legea formală și cea temporală. Știință, pe care o prețuiește Poe, este știința ce avansează prin salturi intuitive. Așa cum Kepler "a ghicit" ("guessed") celei "trei legi omni-prevalente ale mișcării de revoluție" al căror adevăr a fost ulterior demonstrat de "matematicul" Newton, tot așa cosmogonia să (din Eureka) este adevărată, pentru că el însuși dovedește adevărul ei, prin recurs la fizică newtoniana 96. Atât poetul, cât și omul de știință, pornesc de la date empirice, într-o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
atitudine privată și consideră convingerile, cunoștințele, sistemele de valori, religia și preocupările culturii (artă, știință, filosofie) ca "vocabulare", consistența lor fiind doar una la nivelul limbajului. Trecerea de la unul la altul, de la cele ale lui Galilei la cele ale lui Newton sau de la artă la știință nu echivalează cu progresul, ci cu schimbarea, în sensul schimbărilor de paradigmă descrise de Kuhn16, iar aceste vocabulare nu au o legătură privilegiată cu realitatea, nu există un adevăr unic sau un criteriu pe baza
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
17, 50, 63, 74, 100-101, 135, 179, 189, 195 Munteanu, E., 17, 25 Munteanu, I., 26 Munteanu, S., 26 Murguía, A., 20 Müller, E., 171 Müller, F., 133 Müller, J., 146, 148 Müller, M., 65, 122, 147, 148, 180 N Newton, I., 148 Nisard, 155, 156 Nodier, 167 Novakovič, St., 127, 146, 161 O Ogden, C.K., 92 p Pagliaro, A., 198 Panitz, 151 Pantin, C.F.A., 215 Paris, G., 128 Paul, H., 208 Peile, 149 Petriceicu Vodă, 30 Pezzi, D., 127-128 Philippide
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
0,88. Studiile, în care s-au realizat teste izocinetice, au arătat că îmbunătățirea forței este specifică vitezei la care s-a efectuat antrenementul. Ideea aparține lui K. Adeyanju, T. Crews, I.Meadors, 1993. W.J. Kraemer și R.U. Newton, 1994, care consideră că antrenamentele cu rezistențe ar trebui realizate cu viteză mare, dacă se urmărește dezvoltarea forței explosive. În acest caz, puterea este afectată de interacțiunea dintre musculatura agonistă, antagonistă și sinergică implicată în mișcările articulațiilor. Pentru a realiza
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Ibidem, p. xvi. 7 Victor Nuovo, "Locke's Christology as a key to understanding his philosophy", în The Philosophy of John Locke: New Perspectives, Peter R. Anstey (ed.), pp. 129-154, Routledge, New York, 2003, p. 140. 8 "La Cambridge, tânărul Isaac Newton citea De Corpore la mijlocul anilor 1660. În 1669 matematicianul William Neile a prezentat Societății Regale o teorie cauzală a mișcării, folosind idei pe care, scria el, " Recunosc bucuros că le-am luat din cărțile domnului Hobbes". Alții au trebuit să
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
care, scria el, " Recunosc bucuros că le-am luat din cărțile domnului Hobbes". Alții au trebuit să fie mult mai circumspecți în legătură cu folosirea ideilor lui Hobbes, contribuind ei înșiși [mai înainte] în mod public la criticarea lui Hobbes. Colegul lui Newton de la Trinity, matematicianul Isaac Barrow, fusese ostil în mod deschis față de poziția politică și teologică a lui Hobbes, dar în Lectiones opticae din 1668 a propus o descriere a refracției care provenea dintr-o teorie mecanică a mișcării limitate. El
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Universul lui Newton Prof. Maria-Magdalena Grivole Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani Trăim într-un univers staniu și minunat. Vârsta, dimensiunile, violența și frumusețea care îl caracterizează cer o imaginație extraordinară pentru a-l prețui. Locul pe care-l dețin oamenii în acest cosmos
Caleidoscop by Maria-Magdalena Grivole () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93247]