KorAP: Find »[drukola/base=nisip & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...625 >

15,607 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090

și a plajelor întinse de nisip (la Sulina, Sf. Gheorghe, I-lele Sacalin), alături de un cadru pitoresc, la îngemănarea uscatului cu apa; - sectorul lagunar, întins de la vărsarea brațului Sf. Gheorghe până la Capul Midia, ce se caracterizează prin prezența cordoanelor de nisip (grinduri) care închid, parțial, față de Marea Neagră, Complexul lagunar Razim - Sinoe; - sectorul cu faleză, între Capul Midia și Vama Veche, întrerupt de areale joase, cu plaje și grinduri, ce închid total limanele și lagunele (Siutghiol, Techirghiol și Mangalia); este cel mai

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Vântul este generat de diferența de presiune la suprafața terestră și se caracterizează în funcție de direcție și viteză. Acțiunea vântului este, pe de o parte, negativă, atunci când prezintă viteze mari, aducând prejudicii actului recreativ, atât pe țărmul mării (valuri înalte, spulberarea nisipului plajelor), cât și pe culmile muntoase (doboară copaci, spulberă zăpada), iar, pe de altă parte, la viteze mici, vântul are un rol de moderator termic și hidric, cu efecte benefice pentru mecanismele de termoreglare ale organismelor. De exemplu, briza marină

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Privilegiată de ieșirea la Marea Neagră, România prezintă în patrimoniul sau turistic o componentă deosebită, litoralul. Țărmul românesc are o lungime de 244 km și se întinde între Sulina și Vama Veche. Atuurile litoralului românesc sunt reprezentate de plajele întinse cu nisip fin, ce coboară lin sub apa mării, durată mare de strălucire a Soarelui (10-14 ore) și regimul termic favorabil helioterapiei; pe ansamblu, sunt condiții naturale asemănătoare celebrelor coaste mediteraneene. La acestea se adaugă compoziția chimică a apei (clorurată, sulfatată, sodică

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip, varza de mare) și cu un potențial deosebit pentru cura heliomarină, mai ales la Sulina, Sfântu Gheorghe și pe grindurile care închid Laguna Razim - Sinoe. Potențialul turistic natural este completat de numeroase elemente socioeconomice specifice, de mare atractivitate, cum sunt

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
biliard, popicării, jocuri mecanice; 4. spațiile verzi, reprezentate de parcuri, grădini și areale silvice naturale, care acționează ca factor activ atât terapeutic cât și recreativ. Plajele constituie o componentă esențială a stațiunilor litorale. Atractivitatea lor depinde de lățime, lungime, granulometria nisipului, cât și de prezența unor suprafețe lacustre (lagune și limane). În țara noastră, cea mai apreciată plajă este cea de la Mamaia, reprezentată printr-un grind nisipos de mari dimensiuni, care închide laguna Siutghiol. Pârtiile de schi, bob și sănii fac

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
uscat și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la sud de Capul Midia (circa 74 km) unde sa conturat o adevărată „Rivieră românească”. Salba de stațiuni balneoclimaterice, ce

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313

existat. Poate unora le vine ușor, mie însă... Nu mă judeca prea aspru. Sau fă-o dacă vrei, dacă tu consideri că trebuie. Ia-mi inima, sufletul, mintea... ia-le pe toate și răscolește-le, așa cum ai răscoli cu mâinile nisipul. Repet, nu sunt perfectă. Sunt doar un om. Cu bune și rele. Cu păcate și temeri. Iubește-mă, dacă poți, de acolo de unde ești, cu toate ale mele. Așa cum te-am iubit și încă te iubesc eu, cu tot ce

Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră (2016) [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
mic semn de îngăduință din partea lui, revenea, cu speranța unui alt început. Ce departe erau vremurile în care o singură privire, o simplă atingere delicată a mâinilor făceau cât o sută de cuvinte. Totul se prăbușise ca un castel de nisip, în fața valurilor. Când? Unde se pierduse ceea ce până mai ieri părea indestructibil? Cine greșise în toată această poveste, conturată atât de frumos, până la un punct?... Să constate că totul se spulberase pe parcurs, era dureros. Cumplit. Insuportabil. Dar mai dureroasă

Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră (2016) [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802

morțiu, a moarte umbrele noastre s-au întâlnit. O, Himera, torță aprinsă ți-e chipul! E lună, dragă, mai flămândă, mai setoasă ca oricând. E luna mai flămândă, mai setoasă ca oricând; ea a sorbit și marea și zarea și nisipul. O, Himera, tremurătoare ți-s buzele când îmi spui: Agonie, Sfârșit. Când îmi spui: Agonie, Sfârșit s-au năruit și muntele și marea și Stânca Primejdiei și călăuzele. (Spre Stânca primejdiei) Renunțarea aproape totală la joacă și persiflare (excluzând familiarul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940

circa 2 m, în care au fost determinate o serie de specii fosile, ca: Mactra fabreana, Cardium fittoni, (după P. Jeanrenaud). În Culmea Lohanului, la altitudinea de 140 m, se află depozite ce aparțin părții superioare a Basarabianului, reprezentate prin nisipuri fosilifere cu Cardium fittoni. Chersonianul (Sarmațianul superior) apare în două faciesuri distincte: • în facies deltaic, în care fosilele lipsesc cu desăvârșire; • în facies de mare salmastră, cu fosile mici de tip chersonian. • Chersonianul în facies deltaic apare în Culmea Lohanului

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
mici de tip chersonian. • Chersonianul în facies deltaic apare în Culmea Lohanului, pe o diferență de nivel de cca. 200 m, la altitudinea de 140 m. Între 250 și 262 m, pe Valea Lohanului se poate urmări o succesiune de nisipuri cu concrețiuni de gresii calcaroase (2 m), argile cenușii - verzi (2 m) și nisipuri galbene - albicioase cu structură încrucișată. Urmează un nivel de conglomerate slab cimentate cu elemente de gresii de culoare închisă (1 m), care suportă nisipuri și argile

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
diferență de nivel de cca. 200 m, la altitudinea de 140 m. Între 250 și 262 m, pe Valea Lohanului se poate urmări o succesiune de nisipuri cu concrețiuni de gresii calcaroase (2 m), argile cenușii - verzi (2 m) și nisipuri galbene - albicioase cu structură încrucișată. Urmează un nivel de conglomerate slab cimentate cu elemente de gresii de culoare închisă (1 m), care suportă nisipuri și argile slab nisipoase de 2,5 m grosime. • Chersonianul în facies marin - salmastru formează o

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
succesiune de nisipuri cu concrețiuni de gresii calcaroase (2 m), argile cenușii - verzi (2 m) și nisipuri galbene - albicioase cu structură încrucișată. Urmează un nivel de conglomerate slab cimentate cu elemente de gresii de culoare închisă (1 m), care suportă nisipuri și argile slab nisipoase de 2,5 m grosime. • Chersonianul în facies marin - salmastru formează o fâșie de depozite care alcătuiește versanții Văii Lohanului. În culmea dintre văile Lohan și Crasna se întâlnește următorul profil: la 108 m altitudine se

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
și Crasna se întâlnește următorul profil: la 108 m altitudine se află un lumașel calcaros alcătuit numai din valve de mactre mici chersoniene rău păstrate; între 115 și 140 m altitudine se întâlnesc alunecări de teren în care se văd nisipuri argiloase și argile marnoase; urmează între 140 și 160 m altitudine, o alternanță de nisipuri argiloase, argile nisipoase, strate de argile vinete sau gălbui, argile vinete compacte și nisipuri cu hornblendă. Între 163 și 180 m altitudine se întâlnesc argile

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
alcătuit numai din valve de mactre mici chersoniene rău păstrate; între 115 și 140 m altitudine se întâlnesc alunecări de teren în care se văd nisipuri argiloase și argile marnoase; urmează între 140 și 160 m altitudine, o alternanță de nisipuri argiloase, argile nisipoase, strate de argile vinete sau gălbui, argile vinete compacte și nisipuri cu hornblendă. Între 163 și 180 m altitudine se întâlnesc argile nisipoase și nisipuri argiloase de culoare gri și gălbui. În acest complex, la 175 m

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
m altitudine se întâlnesc alunecări de teren în care se văd nisipuri argiloase și argile marnoase; urmează între 140 și 160 m altitudine, o alternanță de nisipuri argiloase, argile nisipoase, strate de argile vinete sau gălbui, argile vinete compacte și nisipuri cu hornblendă. Între 163 și 180 m altitudine se întâlnesc argile nisipoase și nisipuri argiloase de culoare gri și gălbui. În acest complex, la 175 m altitudine se găsește un strat de 0,25 m grosime de nisipuri argiloase, galbene

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
argile marnoase; urmează între 140 și 160 m altitudine, o alternanță de nisipuri argiloase, argile nisipoase, strate de argile vinete sau gălbui, argile vinete compacte și nisipuri cu hornblendă. Între 163 și 180 m altitudine se întâlnesc argile nisipoase și nisipuri argiloase de culoare gri și gălbui. În acest complex, la 175 m altitudine se găsește un strat de 0,25 m grosime de nisipuri argiloase, galbene ruginii, cu mactre mici foarte rău conservate și cu fragmente de unionide. Meoțianul apare

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
compacte și nisipuri cu hornblendă. Între 163 și 180 m altitudine se întâlnesc argile nisipoase și nisipuri argiloase de culoare gri și gălbui. În acest complex, la 175 m altitudine se găsește un strat de 0,25 m grosime de nisipuri argiloase, galbene ruginii, cu mactre mici foarte rău conservate și cu fragmente de unionide. Meoțianul apare, fără a avea însă continuitate, de la izvoarele Lohanului până la confluența cu Crasna. Pe versanții dealurilor din porțiunea inferioară a văii Lohan poate fi urmărit

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
e perpendiculară pe direcția de înclinare a stratelor. Astfel, pe valea Târzii, la localitatea Târzii, orizontul apare bine deschis la altitudinea de 220 m, unde aflorează un complex de 25 - 30 m grosime, având la bază 5 - 6 m de nisipuri puternic presate, în care se găsesc concrețiuni de gresii vinete foarte dure, cu suprafețe alternante de culoare negricioasă sau ruginie. Aceste nisipuri au pe unele porțiuni o structură oblică. Pe piciorul de deal de la nord - est de Târzii, la 227

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
220 m, unde aflorează un complex de 25 - 30 m grosime, având la bază 5 - 6 m de nisipuri puternic presate, în care se găsesc concrețiuni de gresii vinete foarte dure, cu suprafețe alternante de culoare negricioasă sau ruginie. Aceste nisipuri au pe unele porțiuni o structură oblică. Pe piciorul de deal de la nord - est de Târzii, la 227 m altitudine se întâlnesc nisipuri cu o structură încrucișată, în alternanță cu gresii albicioase ce se desfac în plăci, iar la 285

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
se găsesc concrețiuni de gresii vinete foarte dure, cu suprafețe alternante de culoare negricioasă sau ruginie. Aceste nisipuri au pe unele porțiuni o structură oblică. Pe piciorul de deal de la nord - est de Târzii, la 227 m altitudine se întâlnesc nisipuri cu o structură încrucișată, în alternanță cu gresii albicioase ce se desfac în plăci, iar la 285 m altitudine apar nisipuri gălbui, fine, cu structură oblică. Acestea aparțin orizontului superior al Meoianului. La Oltenești, la altitudini de 215 - 220 m

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
porțiuni o structură oblică. Pe piciorul de deal de la nord - est de Târzii, la 227 m altitudine se întâlnesc nisipuri cu o structură încrucișată, în alternanță cu gresii albicioase ce se desfac în plăci, iar la 285 m altitudine apar nisipuri gălbui, fine, cu structură oblică. Acestea aparțin orizontului superior al Meoianului. La Oltenești, la altitudini de 215 - 220 m se ivește un strat de argile de culoare verzuie, peste care urmează un banc de nisip cineritic din orizontul de Nuțașca

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
la 285 m altitudine apar nisipuri gălbui, fine, cu structură oblică. Acestea aparțin orizontului superior al Meoianului. La Oltenești, la altitudini de 215 - 220 m se ivește un strat de argile de culoare verzuie, peste care urmează un banc de nisip cineritic din orizontul de Nuțașca - Ruseni, gros de 4 m. Nisipul cineritic are aproape aspect de gresie slab cimentată, prezintă structură încrucișată și dă rupturi aproape verticale. Conține concrețiuni sferice de gresii albicioase, în care se văd la lupă elemente

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Acestea aparțin orizontului superior al Meoianului. La Oltenești, la altitudini de 215 - 220 m se ivește un strat de argile de culoare verzuie, peste care urmează un banc de nisip cineritic din orizontul de Nuțașca - Ruseni, gros de 4 m. Nisipul cineritic are aproape aspect de gresie slab cimentată, prezintă structură încrucișată și dă rupturi aproape verticale. Conține concrețiuni sferice de gresii albicioase, în care se văd la lupă elemente de culoare neagră. Mai sus, apar din nou deschideri, la 240

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
și dă rupturi aproape verticale. Conține concrețiuni sferice de gresii albicioase, în care se văd la lupă elemente de culoare neagră. Mai sus, apar din nou deschideri, la 240 m altitudine, unde, pe o grosime de 4 m, se găsesc nisipuri fine, gălbui, conținând gresii albicioase sau cenușii în plachete. Deasupra satului Oltenești, între 294 și 300 m altitudine, se văd argile verzui care se desfac în foi și argile nisipoase verzui, cu care alternează argile foarte fine, gălbui, albicioase, în

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]