4,483 matches
-
cu ochii de serafim, fâlfâind în soare pe stâlpul de ceas, păzind Babilonul. Sticletele își strânge aripioarele și cade cu capul în jos la poalele Stăpânului Depărtărilor, închinându-se adânc. ─ Poruncește, Doamne! Serafimul întinde puțin vârful aripii din colțul de nord-est, foarte puțin, nefiind nevoie de mai mult pentru a face ca inima păsării să tremure și ea a înțelegere, iar cele voite să fie ca și împlinite. Sticletele se ridică, scutură iarăși din aripioare și lăsând firimiturile pornește din creangă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
explicații. Și cărțile. Și hamacul. Și o absolută, perfectă, infinită senzație de libertate. Apoi, într-o dimineață, s-a ivit pe neașteptate, ca întotdeauna, născut parcă din pământul de sub copac, cu picioarele diforme și lunga lui sarbacană. Arăta vag spre Nord-Est: — A venit omul alb, spuse el. Se așeză în fața lui, pe vine, ca de obicei. — Mulți? — Mulți. Întreabă-i pe albi de ce au venit. Nu vrem albi pe pământ yubani. — Eu sunt alb. Nu gândești ca un alb. Nu muncești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pe voința lui. Salahorul începea atunci să muncească pentru ca să-și plătească datoria, dar cum avea nevoie să mănânce, trebuia să ceară un nou avans. Cu cât muncea mai mult, cu atât îi datora mai mult stăpânului său. În Ecuador, Guatemala, Nord-Estul Braziliei și câteva zone din Perú, „sclavia prin datorie“ era forma cea mai cunoscută și aproape singura de dependență dintre patron și lucrător. În lumea modernă, se trecuse la formula - mult mai sofisticată - a cărții de credit. De când se semna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
tunet îndepărtat sosi în zbor peste coroanele copacilor, sub un cer albastru fără nici un nor. Acestui tunet îi urmă altul și un al treilea și apoi cinci sau șase într-o rapidă succesiune. Erau focuri de armă și veneau dinspre Nord-Est, de pe cursul mijlociu al râului Napuari, împinse de o blândă adiere ce nu dădea peste obstacole în imensitatea câmpiei. Dormi neliniștit și, odată cu răsăritul soarelui, porni la drum în căutarea lui Kano, hotărât să-i ceară să-l însoțească pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
supranumele lui Simón Bolívar (1783-1830), general și om de Stat venezuelean, conducătorul războaielor de independență de sub dominația spaniolă din mai multe țări latino-americane (n. tr.). Alfred Edmund Brehm (1829-1884), explorator și naturalist german, autor al lucrărilor Note de călătorie prin Nord-Estul Africii, Viața păsărilor și Viața ilustrată a animalelor. Călătoria pe mare a lui Hannon (în lat., în orig.), lucrare scrisă de Hannon Navigatorul care a trăit în secolele VI-V î.H. Caius Plinius Secundus sau Pliniu cel Bătrân (23-79
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de Gh. Coman, între anii 1968-1975, pe raza județului Bacău, cum ar fi la Buda-Răchitoasa (punctul La cazane), Cociu-Motoșeni (punctele Marginea de vest a satului și Sud-Estul satului), Colonești (punctul Vatra satului), Frumușelu-Glăvănești (punctul Interfluviul Zeletin-Frumușelu), Fundătura-Răchitoasa (punctul Vatra de nord-est a satului), Giurgioana, comuna Podu Turcului (punctul Grădinărie), Motoșeni (punctul Băicani), Oncești (punctul Marginea de sud-sud-vest a satului), Plopana (punctele La Iaz și Biserica Veche), Podu Turcului (punctul Dănceni) și Răzeșu-Glăvănești (punctul Cantonul Silvic). Amintim cercetările de suprafață efectuate de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din finalul volumului de față, menționăm aici doar câteva localități vasluiene (pe teritoriul cărora au fost găsite minim două puncte): Albești (punctele Cantonul Silvic și Moșeni), Bleșca-Ivănești (punctele Marginea nord-vestică a satului și Școala Generală), Brodoc-Vaslui (punctele Vadul Bârladului și Nord-Est de sat), Chircești-Miclești (punctele Corcoduș, Fântâna lui Vasile Alecu, Dumbravă și Velniță), Coroieștii de Sus-Coroiești (punctele Pereschivul Mic și Marginea de nord a satului), Costești (punctele Vatra satului, Biserica Veche, Ferma de bovine, Ghilahoi, Grădina lui Cărare și Grădina lui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctele Prodana și Moara lui Chicoș). D. Gh. Teodor a făcut cercetări, în anii 1961-1962, la Dumeștii Vechi-Dumești (punctul Marginea de nord-vest a satului), în 1964 la Vinețești (Cordeni)-Oltenești (punctul Popești) și în 1970 la Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului). O semnalăm și pe N. Ciucă (1964) la Simila-Zorleni (punctul Grădinărie), anterior zona fiind cercetată de Gh. Coman și D. Gh. Teodor. În anul 1966 I. Mitrea la Rădeni-Dragomirești (punctul Părul Gane), iar, în 1968, V. Bazargiuc la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar pe partea aflată sub influența Bazinului Bârlad, au efectuat cercetări de suprafață Gh. Coman, în intervalul 1968-1975, la Gohor (punctul Vatra satului), I. T. Sion, în 1969-1970, la Salcia-Umbrărești (punctul Inărie), iar în 1972 la Umbrărești (punctele Dealul Bisericii, Nord-Est de sat, La Bulgari și Pe Casadiei) și Țepu (punctul Dealul Stâlpilor). Investigații arheologice au mai făcut: M. Nicu (1980-1981) la Negrilești-Munteni (punctul Grădina lui Zaharia-Școala Generală), și M. Brudiu, în 1980, la Matca (punctul Pădurea Bujoru), și în 1982
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pământ, ci s-a găsit la o anumită distanță de aceștia, deoarece intrarea dinspre sud ori vest avea nevoie de un acces larg. Locuința-atelier dispunea de un cuptor special (cu diametrul de 0,80 m x 0,90 m), situat nord-est, dotat cu o vatră circulară și prevăzut cu o boltă de lut (diametrul de 0,50 m). Grosimea lipiturilor vetrei (8-9 cm) implică o puternică și îndelungată utilizare, iar deschizătura de pe latura sa vestică indică locul prin care erau băgate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cimitire, dintre care peste jumătate în spațiul bazinului amintit: Banca (punctul Șapte case), Bârlad (punctele Prodana, Parc, Moara lui Chicoș și Dealul Țuguieta), Dumeștii Vechi (punctul Marginea de nord-vest a satului), Grivița (punctul Nord-Vest de sat), Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului) - județul Vaslui, Matca (punctul Pădurea Bujoru), Drăgănești (punctul Bursucărie) și Umbrărești (punctul Nord-Est de sat) - județul Galați: Din punct de vedere al amplasării geografice a siturilor funerare, în spațiul est-carpatic nu au existat preferințe ale comunităților umane pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Prodana, Parc, Moara lui Chicoș și Dealul Țuguieta), Dumeștii Vechi (punctul Marginea de nord-vest a satului), Grivița (punctul Nord-Vest de sat), Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului) - județul Vaslui, Matca (punctul Pădurea Bujoru), Drăgănești (punctul Bursucărie) și Umbrărești (punctul Nord-Est de sat) - județul Galați: Din punct de vedere al amplasării geografice a siturilor funerare, în spațiul est-carpatic nu au existat preferințe ale comunităților umane pentru una dintre formele de relief, ci au fost „exploatate” majoritatea lor: colinele, șesurile, văile și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Hanul, s-au descoperit fragmente ceramice aparținând secolelor X-XI. Cercetare M. Brudiu, 1960-1970. Materialul este la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1970, p. 518 (fig. 7/10); Teodor 1997c, p. 57. 22. Brodoc (oraș Vaslui), județul Vaslui a) Nord-Est de sat: pe terasa inundabilă din stânga Râului Bârlad, la circa 700-800m nord-est de sat, s-au descoperit fragmente de vase modelate la mână, specifice veacurilor V-VI și făcute la roată aparținând secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul aparține
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1960-1970. Materialul este la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1970, p. 518 (fig. 7/10); Teodor 1997c, p. 57. 22. Brodoc (oraș Vaslui), județul Vaslui a) Nord-Est de sat: pe terasa inundabilă din stânga Râului Bârlad, la circa 700-800m nord-est de sat, s-au descoperit fragmente de vase modelate la mână, specifice veacurilor V-VI și făcute la roată aparținând secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 288; Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman, 1967. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 288; Coman 1980c, p. 256; Teodor 1997c, p. 58. b) Vadul Bârladului: pe două mici promontorii, de dincolo de calea ferată, situate la aproximativ 1,5 km nord-est de sat, s-au identificat fragmente de vase caracteristice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 256; Teodor 1997c, p. 58. 23. Broșteni (comuna Ivănești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au identificat fragmente de vase caracteristice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 256; Teodor 1997c, p. 58. 23. Broșteni (comuna Ivănești), județul Vaslui a) Nord-Est de sat: în perimetrul cuprins de malul drept al Pârâului Racova și stânga Pârâului Broșteni s-au descoperit fragmente ceramice din veacurile V-VI și VII-VIII. Cercetare C. Cihodaru, 1931; verificare Gh. Coman, 1975, 1977. Materialul este la Muzeul Județean
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
E. 1962, p. 52-56 (fig. 6-11, 13); Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p. 319; Teodor 1978c, p. 199-200 (fig. 39/3; 41/9); Coman 1980c, p. 101, nota 6; Teodor 1997c, p. 78. b) La Meri: la numai 250m nord-est de Iazul Buragăi, pe versantul sud-estic al Dealului Zarea Rășcanilor, în apropierea unei livezi cu meri, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare C. Buraga, 1955; M. Petrescu-Dîmbovița, 1956 și N. Zaharia, 1957. Materialul se află la Institutul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Institutului de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 320; Coman 1980c, p. 101, nota 12. 46. Delești (comuna Delești), județul Vaslui a) Valea lui Coni: în apropierea unor izvoare, de la baza acestei văi, la aproximativ 1km nord-est de sat, s-au descoperit numeroase fragmente ceramice din secolele V-VI, VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1977. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 108; Teodor 1997c, p. 79
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au descoperit fragmente de vase din secolele VI-VII. Cercetare Ec. Vulpe, 1943. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 124; Teodor 1997c, p. 85. 53. Dumeștii Vechi (comuna Dumești), județul Vaslui a) Marginea de nord-est a satului: la aproximativ 300-400m, pe pantele unui deal din apropiere, s-a identificat o așezare din inventarul căreia provin mai multe fragmente ceramice lucrate la roată, precum și două obiecte de factură bizantină: un cercel din argint și o cană
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramice din secolele V-VI și IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 87 (fig. 8/3); Teodor 1997c, p. 90. 57. Fundătura-Răchitoasa (comuna Răchitoasa), județul Bacău a) Vatra de nord-est a satului: pe dreapta pârâului ce traversează teritoriul localității, în latura nord-estică, s-au identificat fragmente de vase făcute la roata înceată și ornamentate cu striuri, caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
36; Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 324; Coman 1980c, p. 159, nota 2; Teodor 1997c, p. 108. c) Ursoaia Veche (Vărzărie): de-o parte și de alta a pârâiașului, ce se varsă din stânga în Racova, la aproximativ 1km nord-est de marginea vestică a satului, s-au găsit fragmente ceramice care aparțin secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 160
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
perioada veacurilor VII-VIII. Cercetare Gh. Coman, 1971. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 242; Teodor 1997c, p. 154. 117. Tătărani (comuna Tătărani), județul Vaslui a) La Plopi: în livadă, la circa 400m nord-est de sat, spre sudul satului „Valea lui Bosie”, aflat în apropiere, s-au găsit fragmente ceramice din secolele IX-X. Cercetare Gh. Coman și V. Trofin, 1971. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 246
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bibliografie: Brudiu 1998, p. 66-72 (la p. 72-fig. 3 are trecut în plus un obiect, nr. 7, la care nu face referire în articol și implicit nu există trimitere la planșă). 145. Pogonești (comuna Pogonești), județul Vaslui a) Marginea de nord-est a satului: în 1970, cu prilejul unor lucrări agricole, pe panta cu vie a cetățeanului V. Nistor, s-a descoperit întâmplător un cazan din aramă, obținut prin batere și nituire, însă deformat datorită presiunii pământului și care conținea posibile resturi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bibliografie: Spinei 1974, p. 400, 407; Teodor 1978c, p. 108; Spinei 1985, p. 115; 199 (fig. 27/7, 8), 202 (fig. 30/7); 221 (fig. 49/1, 2, 5-6); Teodor 1997c, p. 130. 146. Umbrărești (comuna Umbrărești), județul Galați a) Nord-Est de sat: în partea nord-estică a localității, pe un promontoriu, s-a găsit întâmplător un schelet uman, împreună cu craniile de la patru cai. Inventarul funerar includea o zăbală din fier, formată dintr-o tijă cu inele mobile la extremități, câteva fragmente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de care aceasta are nevoie într-un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, cum este și România. În prezent sunt organizate 8 regiuni de dezvoltare, fiecăreia fiindu-i arondate un număr de județe. Regiunile de dezvoltare sunt următoarele: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Est, Centru, București-Ilfov. 4. Preocupări pentru îmbunătățirea actualei organizări administrativ-teritoriale Organizarea administrativă a teritoriului statului nu este dată odată pentru totdeauna, nici ca soluție practică și nici ca un concept imuabil. Ea trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]