3,734 matches
-
După cinci ani de la ultima mea prezență la București, doresc să revin în România", îmi spune mie personal la revederea de la Oslo, în ianuarie 1994, când îl însoțeam pe secretarul de stat în MAE, domnul Gheorghe Tinca, la funeraliile ministrului norvegian de externe mediator al negocierilor israeliano-palestiniene, care au condus la acordurile de pace de la Oslo din 1993. Când s-ar putea? Ce să spun președintelui României, care vă așteaptă? am replicat eu. "Spune-i președintelui că vin la București în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
extrase: presa spaniolă nota că "România solicită garanții pentru respectarea principiului independenței și egalității statelor"; ziarul danez Berlinske Tidende observa că "Românii au făcut ca politica Europei să capete un imbold de independență care ar putea întrece toate prevederile.."; presa norvegiană afirma că "România va avea un loc special în cadrul CSCE, inițiativele sale putând polariza interesul multora, în special al țărilor mici și mijlocii"; presa britanică sublinia că "în ciuda aparenței procedurale a chestiunilor ridicate de delegația română, ele au, în fond
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
comando terorist cu 32 de membri a luat ostatici peste 1100 de copii și părinți în Școala nr. 1 din orașul Beslan (Osetia de Nord). În urma incidentului au murit 334 de persoane (dintre care 186 de copii). * 2011. Un terorist norvegian a ucis în capitala Norvegiei și pe insula Utoya din apropierea acesteia, peste 90 de persoane (între care și tineri de la o școală de vară). * 2012. Un extremist islamist a deschis focul într-o școală evreiască din Toulouse (Franța), ucigând 3
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
lire din 1989 pentru a sprijini 1 000 de producători în timpul perioadei de conversie. Susținerea conversiei va varia între regiuni în funcție de calitatea solului și de potențialul de randament și nu se plătește, încă, pentru culturile horticole. în acest sens guvernul norvegian a urmărit această problemă mai prudent prin implementarea unui program pilot de conversie implicînd 35 de ferme. Cantoanele elvețiene din Basel și Berna plăteau fermierilor, în 1993, sume totale de pînă la 2 000 lire sterline pentru pregătirea lor și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
nu constrângerea, ci prestigiul, forța de influențare, atracția, capacitatea de a se impune prin consistența argumentelor. Ca urmare a combinației între forța propriu-zisă (reprezentată, în principal, de puterea militară) și capacitatea de atracție, SUA au reușit să construiască ceea ce analistul norvegian Geir Lundestad a numit, printr-o formulă inspirată, empire by invitation 95. Superioritatea Americii în domeniul cercetării nu este un miracol, rezultatul unor însușiri speciale, ci o încoronare: încoronarea unor politici, a unei ample activități de organizare și finanțare a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
manipulare experimentală. Studiul strategiilor analitice și exploratorii de rezolvare a problemelor întreprins de Martinsen și Kaufmann (1991) a scos la iveală alte diferențe individuale. În această cercetare, patru grupuri experimentale au fost selectate din 148 de membri din corpul armatei norvegiene. Fiecare grup a primit instrucțiuni explicite. Mai precis, au fost solicitați: a) să analizeze și să evalueze verbal; b) să analizeze și să evalueze imagistic; c) să exploreze și să evalueze verbal; sau d) să exploreze și să evalueze imagistic
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la violența de grup împotriva unui membru deviant, deosebit de ceilalți membri ai grupului. Apropierea evidentă dintre cei doi termeni a condus treptat către utilizarea lor cu sens sinonim, deși există multe voci care susțin distincția dintre ei. Dan Olweus, cercetător norvegian specializat în studiul agresiunii manifestate de copiii de vârstă școlară, folosește mobbing și bullying cu același sens și definește conceptul în „Victimizarea în rândul copiilor școlari” ca fiind expunerea unei persoane în mod repetat și pe o perioadă îndelungată de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Brătescu-Voinești, I. Adam, Emil Gârleanu, Dimitrie Anghel, N. N. Beldiceanu, I. Maxim, Alexandru Vlahuță, Pavel Marcu. Din sectorul publicisticii sunt de reținut numele lui Aurel Cristea, C. Mille, Ioan Kalinderu, I. Mihuț, Al. Constantinescu, Al. Vlahuță (care, plecând de la cartea exploratorului norvegian Fr. Nansen, Spre Pol, meditează pe marginea puterii și a datoriei omului de a-și croi singur soarta), Ecaterina Arbore, Paula Hudan, Ion Pribeagu, I. S. Herineanu, Teodor Moga, I. Paltin, Emil Isac, C. Dobrogeanu-Gherea. Apare și numele lui Victor
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
fiecare în felul lui, o „figură” a domeniului în care se manifestă: Petru P. Andrei, Liviu Antonesei, Matei Călinescu, Constantin Ciopraga, Paul Miron, Cezar Ivănescu ș.a. Ideea de taifas exclude polemica, dar acceptă contrazicerea cordială. De la apa Iordanului la fiordurile norvegiene (1999) este un nou memorial de călătorie. Scrise între 1993 și 1996, în timpul unor călătorii în Israel, Franța, Olanda și Norvegia, aceste note se revendică în multe privințe din proza întotdeauna lirică a autorului; fraza curge molcom, sadovenian, starea de
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
tot la Vest, Iași, 1992; Pasaj de rațe sălbatice, Iași, 1996; Fălticeni - mon amour (în colaborare cu Paul Miron), Iași, 1996; Călin Alupei (în colaborare cu Aurel Istrati), Iași, 1996; Oleacă de taifas, Iași, 1998; De la apa Iordanului la fiordurile norvegiene, pref. Florin Faifer, Iași, 1999; Iulia Hălăucescu, Iași, 1999; Divanuri duminicale, postfață Nicolae Turtureanu, Iași, 2001. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 183-184; Val Condurache, „Ceasul oprit”, CL, 1980, 5; Radu Mareș, Un povestitor, TR, 1980, 6; Al. Călinescu, O
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
ivit ocazia, să modereze sau să modifice politicile țării sale în beneficiul Uniunii Sovietice. De exemplu, la începutul carierei sale, Treholt a fost numit într-o funcție relativ importantă în cadrul conferințelor de drept maritim și a făcut parte din delegația norvegiană care a purtat negocieri cu Moscova pe tema apelor teritoriale și a drepturilor de pescuit în Marea Barents. Potrivit unei relatări, „Treholt nu numai că a informat permanent KGB cu privire la poziția Norvegiei în cadrul negocierilor, ci a acționat și ca agent
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cu Moscova pe tema apelor teritoriale și a drepturilor de pescuit în Marea Barents. Potrivit unei relatări, „Treholt nu numai că a informat permanent KGB cu privire la poziția Norvegiei în cadrul negocierilor, ci a acționat și ca agent de influență în echipa norvegiană de negociatori”, contribuind la elaborarea unui tratat „care a fost aspru criticat în Norvegia pe motiv că favoriza interesele Uniunii Sovietice”. În general, Treholt a făcut uz de diferitele funcții deținute în cadrul ministerului pentru a promova o serie de politici
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
promova o serie de politici - cum ar fi cea a unei Zone Nordice Libere de Arme Nucleare - care susțineau eforturile Uniunii Sovietice vizând îndepărtarea Norvegiei de Alianța Nord-Atlantică (NATO). Treholt a jucat un rol deosebit de important în relația cu presa norvegiană, utilizându-și numeroasele contacte din mass-media pentru a promova o atitudine antiamericană și anti-NATO. Când a fost arestat, în 1984, Treholt era șeful Biroului de presă și comunicare din cadrul Ministerului de Externe 11. Un alt agent de influență din timpul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a consumului, de circa 10%. Într-o țară care nu a aderat la Uniunea Europeană și care deține venituri speciale provenite din resursele naturale, precum Norvegia, acest proces este încă și mai accelerat. În 1992, cei mai săraci 20% dintre cetățenii norvegieni nu consumau decât 6,2% din bogăția produsă anual de Norvegia, dar în 2000 ei consumau deja 9,6%, un ritm de creștere mai ridicat decât al oricărei alte țări din lumea dezvoltată. În paralel, venitul redistribuit către cei mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
36,9% la 36,6%, o scădere minimă. Scăderea este mult mai accentuată în Danemarca, de la 38,6% la 35,8%. Norvegia constituie o excepție, pentru că a asigurat creșterea ponderii veniturilor atât la baza, cât și la vârful societății. Cetățenii norvegieni cu cele mai mari venituri (ultimii 20% pe scala veniturilor) au preluat în 2000 37,2% din venitul național, față de 36,7% în 1992, o creștere de jumătate de procent, net mai mică decât creșterea de peste șase ori mai mare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
diplomă. Concomitent depune eforturi pentru învățarea cât mai multor limbi străine. Specialist în greacă și latină, cunoscător al francezei, italianei, spaniolei, în bună măsură și al germanei, se străduiește să-și perfecționeze engleza și se inițiază în daneză, olandeză, suedeză, norvegiană. Colaborează la Encyclopédie française și începe a semna în publicații străine de specialitate („Revue historique” ș.a.). Pentru strângerea de material documentar, întreprinde cercetări în zeci de orașe: Paris, Roma, Veneția, Genova, Florența, Milano, Modena, Ferrarra, Bologna, Torino, Berlin, München, Hamburg
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
actriței Marioara Voiculescu, la spectacolul cu Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan ori glosează cu privire la „mustăți, barbe, peruci” și la „sufleur”. A. de Herz se oprește asupra ibsenismului, revista începând și tipărirea în serial a studiului lui Georg Brandes despre dramaturgul norvegian. Dr. Landsberg, redactor la „Bukarester Tageblatt”, evocă activitatea lui Goethe ca director de teatru, Gala Galaction face un medalion al actorului Zaharia Burienescu, Barbu Lăzăreanu creionează un portret al lui Victor Eftimiu. Scrieri originale sunt Oștean Vodă de Al. Davila
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
Sunt traduse opere fundamentale ale marilor scriitori moderni și contemporani, laureați ai premiilor internaționale pentru literatură, dar și texte de referință din literatura clasică, adesea în cadrul unor numere omagiale. Sunt inserate antologii de poezie franceză, italiană, engleză, germană, spaniolă, belgiană, norvegiană, versuri de Shakespeare, Dante, Goethe, Hölderlin, E. A. Poe, Rainer Maria Rilke, Paul Valéry, Stéphane Mallarmé, Guillaume Apollinaire, T. S. Eliot, Ezra Pound, Jorge Luis Borges, Lautréamont, Jacques Prévert, Antonio Machado, Salvatore Quasimodo, Umberto Saba, Pablo Neruda, Carl Sandburg, Juan Ramón
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
revolte, se interesează de felurite comportamente umane, vrednice de admirație sau detestabile. Oricine citește La nord de noi înșine, de pildă, obține și cunoștințe noi referitoare la lumea rusă, baltică, scandinavă și nord-vest-europeană, se edifică temeinic asupra peisajului finlandez, lapon, norvegian, suedez, asupra tipurilor umane de acolo, asupra unor obiceiuri și mentalități. Călătoriilor europene le succedă cea întreprinsă în Statele Unite ale Americii. O lume străbătută în lung și în lat, de la New York la San Francisco, de la Seattle la Houston, survolând podișuri
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
nave durează șase luni, timp în care navigatorii nu văd alt „țărm” decât luna. Disconfortul inerent navigației, privațiunile și necazurile inevitabile sunt compensate de mici bucurii, importante în acele condiții, precum contemplarea, dintr-un fiord, a așezărilor rurale de pe coasta norvegiană, a grotelor de sub țărmuri, urmărirea zborului unor păsări, hrănirea unor porumbei veniți pe vas, spectacolul lunii și al unor constelații din cealată emisferă (Crucea Sudului), organizarea unor mici petreceri. Câteodată scriitorul pare să se abandoneze reveriei, și chiar titlul cărții
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
acesta, cărora li se adaugă formulări confuze, improprietăți terminologice etc., afectează și analiza consacrată naturalismului, intitulată Sub semnul realului (1974). Debutând cu geneza curentului și manifestarea sa în Franța, studiul descrie și forme proprii altor literaturi (germană, italiană, spaniolă, anglo-irlandeză, norvegiană, daneză, suedeză, rusă, polonă, maghiară, română etc.), stabilind caracterele comune ale orientării. Teza ar fi că, departe de a reprezenta, cum s-a afirmat, o direcție opusă realismului, „naturalismul întregește realismul”, îl „îngroașă”, îl „amplifică”. Demonstrația, plauzibilă, nu elucidează însă
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
de excepție, cum de altfel i-au fost primite aproape toate cărțile, P. fiind unul dintre cei mai „bogați” posesori de premii literare. Obține Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj pentru volumul de versuri 13 iluzii (1971) și pentru romanul Tunelul norvegian (1978), iar pentru volumul de interviuri Dialoguri fără Platon (1976) i se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor, ca și pentru Vine istoria (1972), carte de reportaje scrisă în colaborare cu Radu Mareș și Vasile Sălăjan. Obține, de asemenea, Premiul Uniunii Scriitorilor
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
fost publicistica, el fiind un jurnalist înnăscut, activ și „posedat” de meserie. Nu a făcut însă din aceasta o obsesie. Vocația în care a „produs” s-a dovedit, până la urmă, proza: Vara unui fost campion de pian (1973), romanul Tunelul norvegian, iarăși un volum de proză scurtă, Zece minute de nemurire (1983), și încă un roman, Scara interioară (1987). Rafinat în povestiri, fantezist și ingenios în romane, care sunt inundate și obscurizate de „valul” poetic, autorul își mobilizează și aici acele
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
și Vasile Sălăjan), Cluj, 1972; Arheopterix, București, 1973; Vara unui fost campion de pian, Cluj, 1973; Întrebați fumul, Cluj-Napoca, 1975; Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976; Ieri, azi și mai ales mâine, Cluj-Napoca, 1977; De neatins, de neatins, Iași, 1978; Tunelul norvegian, Cluj-Napoca, 1978; Jurnal de noapte, Cluj-Napoca, 1980; Un civil în secolul douăzeci, București, 1980; Fericit prin corespondență, Iași, 1982; Zece minute de nemurire, Cluj-Napoca, 1983; Degetul de gheață, postfață Dan Cristea, București, 1984; Arma anatomică, București, 1985; Scara interioară, Cluj-Napoca
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Lucian Alexiu, „De neatins, de neatins”, O, 1979, 9; Nicolae Manolescu, Delicata ironie, RL, 1979, 11; Emil Hurezeanu, Contribuții la un concert pentru un poet tânăr, TR, 1979, 27; Valentin Tașcu, Imaginația limbajului, ST, 1979, 7; Const. M. Popa, „Tunelul norvegian”, R, 1979, 9; Grigurcu, Poeți, 359-362; Ion Vlad, Jurnalul poetului, TR, 1980, 11; Eugen Simion, „Jurnal de noapte”, RL, 1980, 19; Lucian Alexiu, „Jurnal de noapte”, O, 1980, 20; Mircea Vaida, „Un civil în secolul douăzeci”, TR, 1980, 42; Cristea
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]