2,642 matches
-
pentru formula poetică a lui D. Reluând cadențele eminesciene din Stelele-n cer, poetul sugerează că versul său e în căutarea, de fapt, a cuvântului esențial și a ceremoniei care să nască lumea prin cântec. De aici tonalitatea de invocație, notație reflexivă și incantație: „Totul în tine/ ca-n întuneric, / Până devine/ Curat și feeric - // Ca litere între/ Elitre și trup,/ Zile fără de soț/ În preajmă se rup // Cu sunet misterios/ Ca și cum ar cânta/ - Un zvon, cel dintâi, / Te-a cucerit
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
ai promoțiilor ’60-’70 din secolul trecut, el cultivă personajul „sucitului” și motivul general al lumii pe dos, dar nu într-o narațiune cu derivații fantastice, ci într-una aflată în contiguitate cu literatura absurdului. Formula folosită este elipsa, privilegiind notația seacă de tip comportamentist, actele bizare ale personajelor și lăsând suspendată motivația lor obscură. Cel mai bine îi reușește lui S. surprinderea cu o placiditate trucată a dramelor care izbutesc să întrerupă circuitul sufletesc monoton al unor inși mecanizați, aplatizați
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
o imagine, îmbinând detașarea «textualistă», ce îngăduie comentariul metafictiv, și distanțarea obiectivată a naratorului stăpân pe efectele sale”. E, într-adevăr, o ilustrare a mobilității epice a autorului, care pendulează între kitsch, fantastic și intertextualism, compunând schițe și povestiri, scurte notații nervoase și bine scrise, grupate în trei secțiuni: Intuiții, Viziuni și Metaforii. Mai toate sunt texte segmentate, alcătuind un puzzle de mici drame casnice. Personajele, după schema caragialiană, dar nu numai, au nume bizare: Dauphin, Chioroșpac, Alunescu, Zaharidi, Hahaleu, Ududoiu
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
revistei „Analele literare”. A murit de ftizie. Schițele lui S. sunt mediocre (Actualități, Memoriile unui cățel, Monologul unui papagal), chiar dacă uneori imaginile sunt foarte sugestive, ca în Artă sau De teamă. Încearcă, de data asta cu mai mult succes, și notația satirică (Cartoful, Popa Cinzeacă). O parte din proză și-a strâns-o în cărțile Popa Cinzeacă (1886) și Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (1891). Dar izbutite cu adevărat rămân însemnările lui S., din care se degajă multă sensibilitate și
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
detașată”, ce operează cu „un cinism inocent”. Mircea Eliade e un „intelectual pentru care gândirea e o funcție vitală, ca și respirația”; orice „divagație” a lui este „o excursie aventuroasă pe firul unei reflecții”. Demne de reținut sunt și unele notații cu caracter general. Aliteratura „neagă literatura, dar negând-o totuși cu mijloacele ei, se neagă pe sine însăși, devenind mai «literatură» ca oricare alta”. În multe „noi” romane franceze „obiectul zugrăvirii este haosul, dar modul ei este spiritul sistematic până la
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
aparțin genului memorialistic. În O viață-n bucăți (1992), rememorare autobiografică, dar și evocare a unor ambianțe, peisaje, climate de epocă, fiecare reconstituire e însoțită de reflecții, comentarii, digresiuni, discursul având particularitățile unui eseu saturat de intelectualitate. Apar nu doar notații (inevitabil) politice, dar și confesiuni, instructive note de lectură, considerații despre pictură, muzică, teatru. Relatările privitoare la excursii învederează un real simț al naturii, implicând darul de a individualiza impresii culese pe Coasta de Azur, pe litoralul Atlanticului, pe plaiurile
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
un viguros poet al marilor aspirații și întrebări, care știa să evite prin muzicalitate și rigoare alunecările în retorism. Jurnalul de front - publicat postum (1968) de un bun prieten, Laurențiu Fulga, sub titlul Carnetele unui poet căzut în război - conține notații de pe câmpul de luptă, consemnări de lecturi făcute pe apucate, confesiuni vibrante către soție („santa Lucia”), dar mai ales trăiri pendulând între speranțe și aprehensiuni, consemnând o altă „sete”, a „nemuririi” prin operă, dar și spaima la gândul că nu
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
consecință, confesiunii o inevitabilă solemnitate. Apoi reintră în muțenie. Sub raport narativ, are loc o pauză înfiorată în desfășurarea vieții curente, trecutul invadează prezentul, îl dizolvă și absoarbe, iar realitatea ajunge să trăiască doar pe oglinda aburită a amintirilor. Câteva notații privind cadrul natural și reținând de obicei o mișcare lentă, abia perceptibilă, precum căderea unei frunze, adierea vântului, alunecarea norilor, restaurează cu delicată grijă curgerea întreruptă a timpului. Pe motive întâlnite și la alții S. are însă, din capul locului
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
nu sunt modele suficiente nici Lovinescu sau Călinescu”. Critica de tranziție (1996) include și sondaje în scrisul generațiilor mai noi de scriitori. Textele din Confesiunile unui opinioman (1996) conțin, pe lângă pagini de critică propriu-zisă, și fragmente autobiografice, pagini de jurnal, notații autoscopice, „egografii” semnificative prin perspectiva deschisă asupra construcției de sine a unui critic și istoric literar. Despre aceleași grafic al formării, precum și despre avatarurile biografice, ideatice și editoriale ale unui tânăr critic din generația '80, o imagine elocventă se conturează
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
pp. 270, 271. 459. Op. cit., vol. II, p. 270. 460. Ibidem, vol. II, p. 271. 461. Colinde au publicat: G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Gr.G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900; Al. Viciu, Sabin Drăgoi (Viena, 1935, cu notația muzicală), G. Cucu (București, 1936, cu notația muzicală), Monica Brătulescu, La luncile soarelui, Editura pentru literatură, București, 1964. 462. Petru Caraman, Colindul la români, slavi și la alte popoare. Studii de folclor comparat, ediție de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 270. 460. Ibidem, vol. II, p. 271. 461. Colinde au publicat: G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Gr.G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900; Al. Viciu, Sabin Drăgoi (Viena, 1935, cu notația muzicală), G. Cucu (București, 1936, cu notația muzicală), Monica Brătulescu, La luncile soarelui, Editura pentru literatură, București, 1964. 462. Petru Caraman, Colindul la români, slavi și la alte popoare. Studii de folclor comparat, ediție de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, 1983, p. 94
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și, în amintire, anii recenți de licean, mustind de idealism și năzuințe -, portretizează livresc, proiectează în simbol peisaje, gesturi și destine, dezvoltă reflecții de eseu politic. Numele și evenimentele sunt însă riguros exacte. Cu reușite inegale, această literaturizare „barocă” a notației relevă însă o tensiune a elevației și un reflex al discreției care dă „haină nobilă” experienței imunde. S. are sobrietatea dicției unui Ion Ioanid, nu însă și fluența lui narativă. Notabil ca literatură e registrul memorialistic al vocii narative. Într-
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
În fond, S. este un (neo)modernist vizionar al „esențelor”, în descendență simbolistă, o structură lirică tensionată, atrasă când de expresionism, când de un imagism de tip oniric, cu metafora cel mai adesea oximoronică. Construcția poemului, în ansamblu, urmează „logica” notației disparate, vizând reconstituirea, din părți dezmembrate, a unei emoții, a unei stări, atmosfere, în ceea ce au acestea esențial. Principiul ordonator pare a fi simplitatea - vizionară, realistă ori ludică, așa cum se va spune în Definiție mincinoasă, din Memorial cu păianjeni și
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
aducere-aminte”, ton ce se păstrează și în Nopțile din underground (1972), unde meditația horațiană asupra trecerii timpului ia forme dramatice, iar nostalgia după dragostea apusă se transformă în suferință. Un roman, Viața la-ntâmplare (1938), cu evidentă tentă autobiografică, aducând notații pitorești din lumea „haimanalelor”, narează tribulațiile - o iubire ratată, o prietenie pierdută - la care e supus protagonistul, în încercarea disperată de a se integra vieții trepidante a capitalei. În colaborare cu Mihail Straje, S. a mai publicat, în 1940, o
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
proză de Rudyard Kipling sau de F. M. Dostoievski, rămasă, aceasta din urmă, în presă. O dramă, Disciplina de Franz von Conring, a fost oferită pentru reprezentare Teatrului Național din Iași. A mai semnat M. Gr., Miron Grindea și S. Avel. Notațiile din volumul Între rețele sunt, sub toate aspectele, superioare încercărilor romanești de mai târziu. Proza lui S. apare aici dominată de scepticism, chiar de mizantropie. Este rezultatul contactului direct cu o realitate dură, cel mai adesea dezamăgitoare. Acest „carnet de
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
deveni, nu peste mult timp, prestigioși: Nicolae Balotă (Actualitatea eseului), Edgar Papu (Inovație și continuitate în literatură, Profunzimea clasicității, Actualitatea literaturii de inspirație istorică, Personajul cărții de proză), Dumitru Micu (Lucian Blaga - personalitate proeminentă a culturii românești), Ștefan Aug. Doinaș (Notații despre evoluția conceptului de poezie, Poezie și modă poetică), Virgil Nemoianu (Contribuții la studiul literaturii universale), Mircea Zaciu (Lucrările de sinteză, Dialectica tradiției în creația literară) ș.a. Altă intenție a cotidianului, aceea de a urmări actualitatea vieții scriitoricești, răzbate din
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
La rubrica „De toate”, redactată de Dan Smântânescu și Augustin Popescu, ca și în alte însemnări, sunt prezente accente polemice, chiar pamfletare. Sunt avute în vedere și unele periodice cu secțiuni dedicate literaturii, precum „Universul literar”, „Duminica Universului” ș.a. În notațiile eseistice intitulate Europa în București F. Aderca invocă pe Maurice Chevalier și filmele cu Stan și Bran. M.Ș.
SEPIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289624_a_290953]
-
caz, a plecării la câmp. Indivizii se diferențiază prin mici detalii de comportament. Nilă are o frunte „lată și groasă” și ori de câte ori acest personaj greoi, ezitant, apare în carte, fruntea încordată, marcând chinul unei gândiri încete, nu va lipsi din notațiile prozatorului. Paraschiv are un râs ciudat („parcă ar fi pârât ceva”), și semnul lui fizionomic distinctiv este satisfacția rea, vulgară, exprimată de împletirea buzelor lungi („întinzându-și cu plăcere buzele lui împletite”). Însă modificarea vieții interioare în Moromeții este marcată
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
mari.” Ceea ce urmează în roman contrazice această imagine. Timpul este viclean, răbdarea nu e decât o formă de acumulare pentru o nouă criză. La sfârșit, când drama Moromeților este narată și, prin ea, imaginea vieții liniștite spulberată, prozatorul revine asupra notației de început: „Timpul nu mai avea răbdare.” Este una din multele imagini ale simetriei în literatura lui P., plină de evoluții închise, de ample mișcări în cerc, și vrea să dea o idee despre rotația procesuală a vieții după o
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Muntele de pietate (1983), amintește de literatura „micului fapt adevărat” produsă de Nathalie Sarraute. Relatarea este un colaj de „felii de viață”, cam ternă, cu citate și referințe livrești, presărate, de altfel, pe întregul cuprins al cărții. Scrierii, saturată de notații realiste ascuțite, unele semnalând prezența în banal a insolitului, a senzaționalului și absurdului, îi lipsește un cheag, iar titlul rămâne abstrus. Minuția descripției de mediu, ambianță, climat familial, în conjuncție cu înregistrarea meticuloasă de mișcări psihice elementare, de simțăminte embrionare
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
unor „scrisori deschise”, înregistrând neutru banalități: ,,la starea civilă s-au înscris trei industrii noi/ și un trust./ iată-l pe domnul Rockefeller întorcându-se acasă că un lucrător...”, ,,ai putea câștiga 2 dolari pe zi vânzând ziare...”, odată cu aceste notații insinuându-se ideologia de stânga, ce l-a dominat constant pe S. Un Reportaj decodifica titlul revistei ,,75 HP”: ,,Nessus centaurul de 125 HP/ campionul uzinelor Fiat și al curselor de la Epson...”. În 1930 S. livra revistei ,,unu” texte în
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
demersul său estetic tinde spre o metafizica a ritmului ca principiu de universalitate” (Ion Marcos). S. interpretează limbajul liric ca fiind separat de cel științific, „reciproc ireductibile”: „specifică unuia este omonimia infinită, tipică pentru celălalt este sinonimia, echivalentă, posibilitatea substituirilor”. Notația numerică a silabelor ce constituie un picior o înlocuiește pe cea clasică, greco-romană, a silabelor lungi și scurte, si pe cea a silabelor accentuate și neaccentuate. În felul acesta, se obține o imagine clară a succesiunii ritmurilor într-un poem
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
si in versurile primului volum: „Murim în fiecare stea/lăsăm sămânța-n fiecare vulcan/cruce ruptă, troița Pacificul,/ cenușă aruncată-n vânt/în ocean pentru peștii arămii/sau sub stele călătoare ascunse-n ocean...”. Autoare a unei poezii moderne, de notație, cu vibrații înalte consumate în secvențe laconice, S.-B. a lăsat, cum constată tot Horia Stamatu, „una dintre cele mai nobile, mai sincere poezii românești de azi”, pentru că exilul „nu se vede nicăieri în limba, limba ei românească nu este
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
către Dionysos de Friedrich Nietzsche și Odaia ceasornicului de Georges Duhamel. În deceniul al patrulea e prezent în „Cuvântul liber”, „Vitrina literară”, „Europa”, „Viața de azi”. De sub tipar îi ies volumele de poezii Înfrângeri (1934), Paisie psaltul spune... (1934) și Notații (1936), precum și eseul Nietzsche (1937). În timpul regimului antonescian S. e radiat din barou și din corpul ofițerilor de rezervă, i se interzice să publice și prestează muncă obligatorie. După august 1944 își recapătă drepturile și, mai mult, devine secretar general
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
umanitaristă ori sceptică, poet intimist, apoi ispitit de experiențe moderniste, dar și evocator al unui autohtonism impregnat de evlavie ortodoxă, de simplicitate rustică și de bravură haiducească, precum și autor pentru copii. Vocația profundă este însă deficitară. Dacă versurile din Înfrângeri, Notații și Sub flacăra nădejdii sunt minate de prozaism și de locul comun, în schimb Paisie psaltul spune... evidențiază, pe lângă ecouri din psalmii arghezieni și din viziunile lui Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Radu Gyr sau Paul Sterian, și un efort de
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]