2,845 matches
-
1968 era asistent la catedra de literatură universală. El intră în redacție, ca redactor șef adjunct, abia din 1972. Nici Ion Pop nu a participat de la început la „aventura” noastră, deși încercasem să-l atragem, el având deja o anumită notorietate literară. Ar fi de spus, totuși, că în ambianța Facultății de Filologie exista o elegantă reticență față de această inițiativă. Se pare că promoția lui Ion Pop eșuase într-una similară, astfel că întreprinderea unor studenți de anii doi și trei
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Ivan Denisovici mortarul”. El însuși comandă 23 exemplare ale nuvelei pe care le împarte șefilor mari ai partidului. Tot el este cel care la prezidiu a cerut celor prezenți să fie de acord cu publicarea. După publicarea nuvelei apare brusca notorietate: ziariștii dau buzna peste scriitor pentru a cere interviuri, telefonul suna într-una, vin scrisori, invitații etc. Însă Soljenițîn „se temea că începând să răspundă corespondenților occidentali, le va da celor sovietici ocazia de a-i pune întrebări apte a
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
ea poate fi în imaginația noastră doar dulce precum cozonacul sau amară ca doctoria. Altă cale, adică alt sentiment pentru femela numită țară nu poate exista. Să comparăm deci cele două posibilități: Din păcate este o întrebare retorică. Este de notorietate publică acceptarea drept bună, dulce, a oricărei entități primită la propria solicitare pe când obligația de folosire a entității nesolicitate expres este amară, rea chiar respingătoare. Referitor la țară poate avea aspectul de dulce dacă ne simțim bine în ea, lucrăm
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
Canon, folosită ca armă a discriminării inverse, de rasă, de sex, de etnie, astfel că acest proces de canonizare este manipulate în scopuri extra-extetice. În țara noastră, după 1989, s-au constituit, de la început, două grupări și și-au disputant notorietatea în fața unui public dezorientat. Elitiștii s-au declarat minoritari, în timp ce oportuniști ”apolitici “, care fuseseră activiștii culturali ai regimului criminal comunist, s-au regrupat în jurul unor portdrapele aparținând generației 1960-1980, obedienți față de Puterea comunistă, care în prezent fac jocurile celor proveniți
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344524_a_345853]
-
există vietăți pe care aerul le îneacă, vietățile acvatice, în mod paradoxal arbitra Ioana Babiuc, fără a căuta conflictele în ce o privește are și ea detractarii ei; și ea se lovește uneori de aroganța incurabilă a unora, contestatari de notorietate, iar aceasta se datorează cu precădere faptului că pregătește la Iași o echipă de copii care se va vedea mâine că vor urca judo-ul românesc acolo unde antrenoarea lor a ajuns, la treapta gloriei meritate! De ce ar fi viabil
IOANA BABIUC. CUVÂNTUL ARBITREI, SOLID ŞI ECHITABIL ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347674_a_349003]
-
cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga Scriitorilor din România, filiala Cluj. Este vorba de inginerul Mălai, scriitor de notorietate al Ardealului, astăzi purtând pe umeri ceva ani, dar pe vremuri, tânăr șef la Fabrica de Betoane. Cu emoție în glas, mi-a spus: „Primul semnal pentru începerea construcției barajului, cum s-ar spune „prima cărămidă”, a fost coborârea la
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga Scriitorilor din România, filiala Cluj. Este vorba de inginerul Mălai, scriitor de notorietate al Ardealului, astăzi purtând pe umeri ceva ani, dar pe vremuri, tânăr șef la Fabrica de Betoane. Cu emoție în glas, mi-a spus: „Primul semnal pentru începerea construcției barajului, cum s-ar spune „prima cărămidă”, a fost coborârea la
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
mi-a asigurat o libertate de gândire, dar cum toată lumea mă vedea la TVR, mă asocia automat cu postul public. Timp de 25 de ani am fost un port-drapel al divertismentului la TVR, căreia îi datorez, o spun cu recunoștință, notorietatea, dar în același timp credeam că și TVR îmi datorează ceva, câtuși de puțin. S-au aniversat la TVR 50 de ani, apoi 55, au fost distinși cu trofee cine vrei și nu vrei. Mie nimeni nu mi-a strâns
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
pe care o includ tot în contextual trădării, având în vedere că timpul și-a spus cuvântul constatându-se că aceste „condamnări” nu s-au confirmat. Ele fiind făcute din alte cause și motive. Printre acestea fiind invidia, dorința de notorietate prin atac la o mare personalitate. Acești denigratori au crezut că lovind în confrate și dând din coate poate să ajungă în fruntea breaslei. Nicolae Bălcescu în „Românii subt Mihai Voievod Viteazul” a urmat, prin plagiere, firul povestirii lui Florian
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365038_a_366367]
-
și cotidian în format digital, nu lipsesc literatura, interviurile, recenziile, comunicatele, noutățile editoriale, prezentările de cărți importante, scriitorii și făuritorii de cultură și cărți. Având în jur de 150 de condeieri, de scriitori de articole, între care mulți cu o notorietate de invidiat de către alte publicații, nu ne permitem să lipsim din decor, dar și de pe podiumul unde se lansează cărți, de doi ani de când ființăm și ca editură. AMG. 2 La care dintre aceste târguri ați participat și în ce
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
de poeți care au ținut să publice versuri de dragoste de țară și pentru sfânta limbă românească, rezultând o voluminoasă și superbă carte, căreia îi sunt apreciate calitățile prin conținut, copertă și execuție tipografică. Mulți dintre coautori sunt poeți de notorietate, o parte sunt încă la început de drum liric având una sau mai multe cărți, iar o parte sunt debutanți din punct de vedere publicistic. Au fost prezenți la eveniment mai mulți autori ai volumului, între care, îmi face plăcere
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator. Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din Borzești. Pornind de la numele topice întâlnite în zona în care viețuiește și
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
Luca Cipolla este prezent într-o pleiada de reviste literare, electronice și clasice, care apar în România sau (și) în diaspora românească. Poet și traducător de poezie din română în italiană, și viceversa, Luca Cipolla și-a câștigat pe merit notorietatea în galaxia poeților din țara noastră. Colaborator permanent al revistei Boema din Galați, dar și publicând cu ritmicitate spectaculoasă în alte reviste. Este redactor al revistei “Sfera Eonică” din Craiova și ... Citește mai mult Prezentare de Melania Cuc, scriitoare și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
Luca Cipolla este prezent într-o pleiada de reviste literare, electronice și clasice, care apar în România sau (și) în diaspora românească.Poet și traducător de poezie din română în italiană, și viceversa, Luca Cipolla și-a câștigat pe merit notorietatea în galaxia poeților din țara noastră. Colaborator permanent al revistei Boema din Galați, dar și publicând cu ritmicitate spectaculoasă în alte reviste. Este redactor al revistei “Sfera Eonică” din Craiova și ... VIII. ACESTEA SUNT ZILELE, de Luca Cipolla , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
la mare distanță geografică (și geopolitică), pe poetul Dimitrie Grama. Interesantele articole, adevărate eseuri, apărute în revista „Neamul Românesc”, cât și prietenii din alt „timp istoric” m-au edificat asupra credinței literare a poetului Dimitrie Grama. Știam că medicul de notorietate europeană Dimitrie Grama, născut la 25 octombrie 1947 la Reșița, după perioada suedeză, petrecută la Stockholm - unde a obținut un Master of Science la Facultatea de Științe și a absolvit Medicina la faimosul Institut „Karolinska“ se stabilise în Danemarca, dar
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator. Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din Borzești. Pornind de la numele topice întâlnite în zona în care viețuiește și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator.Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din Borzești.Pornind de la numele topice întâlnite în zona în care viețuiește și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
de analiză psihologică. Preferințele prozatorilor moderni înclină spre literatura de analiză, fapt susținut printre alții de Camil Petrescu, motivând că numai literatura subiectivă, de analiză / autoanaliză și confesiune este verosimilă. Gib Mihăescu, ajuns la deplină maturitate de creație și de notorietate, făcea, prin 1932, o comparație între proza mai veche, de creație, care presupunea cantonarea pe “litoralul” vieții și cea modernă în care scriitorul devine un fel de scafandrier,care răscolește și analizează afundurile ființei umane. Camil Petrescu avea în vedere
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
de analiză psihologică. Preferințele prozatorilor moderni înclină spre literatura de analiză, fapt susținut printre alții de Camil Petrescu, motivând că numai literatura subiectivă, de analiză / autoanaliză și confesiune este verosimilă. Gib Mihăescu, ajuns la deplină maturitate de creație și de notorietate, făcea, prin 1932, o comparație între proza mai veche, de creație, care presupunea cantonarea pe “litoralul” vieții și cea modernă în care scriitorul devine un fel de scafandrier,care răscolește și analizează afundurile ființei umane. Camil Petrescu avea în vedere
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
sunt necesari oameni care să aibă o brumă de cunoștiințe, căci cu mintea stinsă nu poți decât deveni legumă. Cum nu facem parte din acestă categorie, din contră, dorim să-i scoatem din jobenul vrerii noastre pe cei mai de notorietate gălățeni, în viață la ora asta. Pornind de la primarii gălățeni, a căror mandate între 1870 și 1944, erau doar de un an și puteau să fie aleși mai multe mandate succesive, dar nu abuziv, pentru că oamenii de atunci înțelegeau mult
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
susținerea lucrării de masterat intitulată „Adaptări cinematografice ale romanului Don Quijote”, cercetare datorită căreia a putut configura diferitele abordări contemporane ale acestei figuri mitice în cea de-a șaptea artă. Atingând și domeniul teatrului, Andreea Olaru Cervatiuc citează un exemplu de notorietate la noi și de mare semnificație, și anume spectacolul Don Quijote montat la Teatrul Național din București de către Dan Puric care reprezintă „un punct de vârf în această panoramă internațională” (apud Lucia Olaru Nenati). Analizând în profunzime structura celebrului roman, autoarea
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
mai produce încă o consecință, aceea de a construi o modalitate precursoare a unei întregi epoci care va cultiva sau va studia cu precădere ironia, desacralizarea, demitizarea ca modus vivendi”. La acest punct autoarea invocă o serie de nume de notorietate precum: Søren Kierkegaard, Vladimir Jankelevith, Henri Bergson, Wayne Booth, Rene Bourgeois, Emil Cioran, Robert Escarpit, Linda Hutcheon, I.A.K. Thompson, Gilles Deleuze etc., care au acordat o atenție majoră abordărilor ironice, parodice s.a. „drept care, spune autoarea, poate nu e
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
Ligii Scriitorilor fiind încurajarea, stimularea și promovarea creației literare în rândurile membrilor săi, precum și în rândurile publicului larg prin desfășurarea de activități culturale, literare și artistice, membrii ei putând avea calitatea de stagiari, titulari sau onorifici (pentru scriitori consacrați de notorietate).Liga Scriitorilor Români a luat ființă la inițiativa scriitorului Al.Florin Țene, după o bursă primită de la Uniunea Europeană, la Bruxeles, cu scopul democratitzării mișcării scriitoricești din țara noastră, așa cum este în toată Europa. Până la data de 31 decembrie 2014, conform
LIGA SCRIITORILOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366213_a_367542]
-
scrâșnetele se stinseseră o acalmie grozavă concura o seninătate nemaiîntâlnită străzile pustii prevesteau noi și noi zile toride în șir indian verișoare de departe ale zilelor primăvăratice și ale înserărilor purtând marca Blue Moon again precum și alte mărci de mare notorietate la noi sau pe alte meridiane în noapte ori matinal un saxofon își făcea de cap iar noi ne făceam priveliște îngerilor de-a dreptul (știi, așa am făcut 44 de ani în numai două ore chiar așa) MAI MULT
FESTIN NE.NORMAT (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351991_a_353320]
-
dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o petreceau la moșie, ocupânduse de buna ei gospodărire și de oamenii de pe aceasta, ocrotindu-i și stimulându-i spre o viață și muncă cu folos. Este de notorietate insistența boierilor olteni din această perioadă pentru introducerea pe moșiile lor a noii culturi a porumbului, pentru ameliorarea raselor de animale și înmulțirea acestora, precum și pentru păstrarea tradițiilor și a modului de viață moral-creștină a locuitorilor celor 282 de sate
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]