576,192 matches
-
Și jocul calculat și minunat al actorilor. În această ștafetă a păcatului este împrumutat, de fiecare dată, un element de costum, de regulă materialul (o stofă elegantă, în dungi) care se regăsește, altfel și altfel, la toate personajele. Legate din nou, fără ieșire, și la acest nivel vizual al spectacolului. Rafinamentul scenografiei se amestecă, pervers, cu cel regizoral. Ce se repetă și ce este irepetabil într-un cuplu, între amanți sau soți? Parfumul unui timp, al unui oraș, oricare - Viena, Paris
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
Amsterdam, Berlin - este pregnant pe scenă. În toată decăderea mai exista, uneori, un prolog, o pregătire, un minim ritual, o nevoie de atmosferă. Face parte din capriciu, sînt nadele pe care le întinde păcatul. Întotdeauna, cineva mușcă din momeală. Un nou destin sub lupă. Alteori, raportul erotic este dezgolit de orice altă dimensiune. Înseamnă doar sex, rutină și consum: prezența prostituatei care deschide și închide cercul. Dincolo de gesturi mai studiate, mai precipitate sau nu, de elaborate strategii erotice, de ludicul senzualităților
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
învățătorii au o nobilă și responsabilă chemare, iar cu cei nevrednici, Marienescu, este necruțător, invocând exemple biblice, sau făcând comparații revelatoare: "Pe cei ce nu-și sfințesc și nu-și pricep chemarea, pe aceia ar trebui să-i mânăm din nou la școală sau să-i scoatem cu zbiciul din Casa Domnului, precum a făcut Cristos cu negustorii din biserica Ierusalimului... Învățătorul e ca și un grădinar. Precum grădinarul grijește ca pălămida să nu împiedece creșterea și dezvoltarea florilor, le udă
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
frumuseți și nobleță, așa învățătorul îndepărtează toate datinile și faptele rele ale tinerimii, îi poleiază mintea și facultățile ei, ca să nu se ucidă spiritul, ci ca să se desfășure în puterile sale..." Generația pașoptistă a beneficiat față de Școala Ardeleană de o nouă modalitate de îndrumare și luminare a poporului: jurnalistica. Atanasie Marian Marienescu este conștient de acest rol al presei literare. De aceea, în articolul Foile literare române dincoace de Carpați recomandă editarea și a altor periodice cu o tematică mai diversă
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
important autor din generația lui M. Eliade, Ș. Cioculescu, Z. Stancu, Sebastian etc. Să încep cu biografia. Majoritatea informațiilor o compilez din Divagațiuni cu Anton Holban de Nicolae Florescu, abia apărută la Editura "Jurnalul literar", rememorare utilă, cu multe lucruri noi. Scriitorul s-a născut la Huși și a copilărit la Fălticeni. Tatăl, Gheorghe Holban, ofițer de carieră, înfățișat de M. Sadoveanu în Amintirile căprarului Gheorghiță sub chipul căpitanului Manoilescu, a murit luetic (boala se transmite fiului, care va suferi întreaga
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
unele în străinătate), pe care își cheltuia banii de pe cărți. Sînt cîteva elemente de semnalat în privința romanelor, care au participat la înnoirea genului la noi în anii '30. într-un fel, Holban este unul dintre cei mai radicali pionieri ai noului roman românesc. Toate romanele lui sînt scrise la persoana întîi și vădit autobiografice. Influența lui Proust este mai pronunțată decît la Camil Petrescu și la oricare alt romancier român din epocă. Dar nu e numai atît. O schimbare, neluată în
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
de emisiuni radio despre Brâncuși, Despina Petecel a constatat, cu surprindere, că nu primește nici un semn cum că respectivele înregistrări ar fi ajuns la destinație deși, la Ministerul de Externe, fusese încredințată că totul va fi în regulă. înteresîndu-se din nou la Minister, dna Petecel a aflat că la Paris andrisantul este necunoscut, iar casetele se vor întoarce la București însoțite de severe mustrări pentru funcționara care a îndrăznit să le trimită. Această nouă întîmplare, în care este direct implicată ambasada
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
creatorilor ei. Să amintim apoi că în orașul considerat a doua capitală culturală a țării s-au editat câteva reviste de importanță istorică, precum "Zile Macedonene", "Kohlias", "Nea Poreia", "Diagonios" și, recent, "Entevktirion". Acum, când ne aflăm la începutul unui nou secol, ce demersuri ar trebui să facem în deceniul ce se deschide pentru o percepere mai profundă a culturilor noastre? Să întărim contactele directe prin schimburi de delegații de scriitori și mai ales să încurajăm realizarea cât mai multor traduceri
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
a Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt, unde Grecia a fost invitata de onoare, au fost lansate opere reprezentative din domeniile citate mai sus, care au stârnit interesul editorilor străini și au fost solicitate spre traducere. Acum, la începutul unui nou secol, ce demersuri credeți că ar trebui făcute pentru o mai profundă cunoaștere a culturilor noastre? Aș dori tare mult să contribui, în calitate de președinte al Fundației Uranis, la cimentarea unei mai profunde cunoașteri reciproce în domeniul culturii. Un prim pas
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
un Hermann cîine fidel și bestie nemiloasă, un rol cu care își face o intrare lăudabilă în trupa Odeonului. Mi se pare remarcabilă tenacitatea cu care Virginia Rogin (doamna Kovacic) și-a dorit să-și dezamorțească stilul, să descopere o nouă manieră, mai rece, mai seacă, pe care o face viabilă și credibilă pe tot parcursul reprezentației. Rodica Mandache, deși demarează mai greu, iar doamna Wurm riscă să devină patetică fără voie, își reglează ritmul în funcție de atmosfera degajată de replici și
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
dușmani ca să spună că "iar nu-i ajunge ăstuia cît are"! Și asta, tocmai cînd prietenul Patapievici, între alții, mi-a recomandat să mă fac scriitor, să las critica literară și să-mi scriu viața... Ce se poate spune despre noul LA&I în raport cu cel pe care l-ați lăsat în urmă, acum cinci ani? Pînă la un punct, noul LA&I e la fel cu cel vechi. În sensul că rămîne la fel de imprevizibil, va rămîne la fel de deschis către toate generațiile
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
mi-a recomandat să mă fac scriitor, să las critica literară și să-mi scriu viața... Ce se poate spune despre noul LA&I în raport cu cel pe care l-ați lăsat în urmă, acum cinci ani? Pînă la un punct, noul LA&I e la fel cu cel vechi. În sensul că rămîne la fel de imprevizibil, va rămîne la fel de deschis către toate generațiile, către toate vocile, indiferent de lobby-uri, de tabere, de trendurile actuale. Nu cred însă că mai e la
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
foame extraordinară de traduceri, la ora actuală, cred că traducerile nu vor mai ocupa nici un sfert din spațiul suplimentului nostru. Fiindcă e timpul să ne punem întrebarea dacă există o proză originală românească după '89, dacă a apărut un teatru nou, regizori noi, dacă au apărut fenomene intelectuale, un suflu nou în eseistica noastră, dacă am reușit să recuperăm Europa. Pe scurt, LA&I-ul nu va fi atît o revistă de informare, pentru că avem și Cotidianul, ca ziar, și reviste
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
de traduceri, la ora actuală, cred că traducerile nu vor mai ocupa nici un sfert din spațiul suplimentului nostru. Fiindcă e timpul să ne punem întrebarea dacă există o proză originală românească după '89, dacă a apărut un teatru nou, regizori noi, dacă au apărut fenomene intelectuale, un suflu nou în eseistica noastră, dacă am reușit să recuperăm Europa. Pe scurt, LA&I-ul nu va fi atît o revistă de informare, pentru că avem și Cotidianul, ca ziar, și reviste ca Observatorul
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
nu vor mai ocupa nici un sfert din spațiul suplimentului nostru. Fiindcă e timpul să ne punem întrebarea dacă există o proză originală românească după '89, dacă a apărut un teatru nou, regizori noi, dacă au apărut fenomene intelectuale, un suflu nou în eseistica noastră, dacă am reușit să recuperăm Europa. Pe scurt, LA&I-ul nu va fi atît o revistă de informare, pentru că avem și Cotidianul, ca ziar, și reviste ca Observatorul Cultural, care fac informare foarte bine, cît o
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
expert în solidarizare. În anii aceia, aveam un fel de energie à la Păunescu, dacă vreți. De aceea am și intrat în partid, în anul II de facultate - eram dornic "să-mi aduc contribuția la bunul mers al construirii omului nou" - și așa am rămas, pînă tîrziu, spre '87-'88, cînd am observat că, în breasla noastră, vorba lui Paul Georgescu, ori ești carnivor și te ții de meserie, ori ești vegetarian și te lași de meserie, deci, una peste alta
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
C. Rogozanu Mileniul III. Scriitorii caută soluții de acomodare cu schimbarea prefixului. Unii sînt deja clasici în viață și sînt indiferenți față de noile realități; alții încearcă acomodări firave, iar cîțiva deja se cred cyberscriitori. Fiecare cum poate. Două cazuri foarte diferite de "trai scriitoricesc" în anii 2000 sînt Horia Gîrbea și Ioan Lăcustă. Alăturarea lor e rodul hazardului cronicii literare. Nu încerc comparații
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
foarte diferite de "trai scriitoricesc" în anii 2000 sînt Horia Gîrbea și Ioan Lăcustă. Alăturarea lor e rodul hazardului cronicii literare. Nu încerc comparații și metafore. Este însă foarte interesant cum fiecare își camuflează, pe cît posibil, deruta în fața cititorului nou, în fața anilor 2000, despre care citeam cîndva, vorba ceea, în Isaac Asimov. Horia Gîrbea este un scriitor care pare "făcut" să trăiască în România anilor 2000. Dramaturg oarecum la modă, foarte prezent în tot soiul de publicații. Mulți se grăbesc
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
-și arate trupul și să strige spre roman un cuvînt dacic: Barza! Barza!" Poate cu astfel de proze s-ar putea "vinde" Horia Gîrbea. Deocamdată mileniul trei l-a prins cu aspirații literare cuminți, dar cu o mască de "scriitor nou" destul de bine confecționată. Horia Gârbea, Enigme în orașul nostru. Millenium digital text, Editura Fundației Pro, 2001, 96 p., f.p. Complet în altă lume este desantistul Ioan Lăcustă: "Este foarte greu să mai găsești o justificare a scrisului acum, în 2000
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
începea o proză ("Vis de lup") cu o găselniță uimitoare, aceea de a povesti la timpul viitor... Lăcustă s-a autosituat sub semnul lui Caragiale. Și Crohmălniceanu, în prefața de la Desant '83, observa o componentă caragialescă în prozele sale. Titlul noii cărți a autorului în cauză schimbă datele problemei. Fără Caragiale pare să însemne, de fapt, fără ficțiune. De altfel găsim într-un loc o definire a schimbării: "Eu sînt, totuși, cel ce credea că slujește adevărului... De asta mi-e
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
pentru țăranul român, cugetări despre motanul Raul și tot felul de alte ciudățenii. Ioan Lăcustă intră în anii 2000 cu "o carte alandala", o literatură dificilă pentru un cerc restrîns de cititori, plină de "stranii" schimbări și de cugetări asupra noului veac. Ioan Lăcustă, Fără Caragiale, Editura Albatros, 2001, 308 p., f.p.
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
Antonie, La Mangalia); 1998, vol. IV Romane (Roxana, Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun); 1999, vol. V La răspântie de veacuri; 2000, vol. VI Varia (Creștinism. Sionism. Socialism. Minunea din Drumul Damascului, Viața lui Eminescu, Piatra din Capul Unghiului, O lume nouă 1919-1920). Volumul sau volumele în așteptare ar cuprinde, în curgerea firească a faptelor din ordinea în care a fost concepută ediția, publicistica anilor 1919-1955. "În periodicele vremii, scrie Teodor Vârgolici în Nota la volumul de față, au rămas însă uitate
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
sau bancnote. Dacă în arenă apărea leul britanic, atunci nu uitau să-i deseneze pe spinare un petic sau amprenta unei tălpi de bocanc. Și așa de mult îmi plăceau aventurile acestor personaje, încât am început să le inventez unele noi. Se pare că inițiativa mea nu i-a entuziasmat pe părinți, în orice caz, au încercat să mă abstragă cu vechi cărți în limba germană, cu caractere gotice și cu litografii, moștenite de la bunicul. Toate acestea mi le-a amintit
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
pe cine să propun să fie exclus din rândul pionierilor sau cum să mai fie sancționat. Trebuia să particip personal la discutarea acelor rezultate proaste la învățătură și a acelora ce încălcau disciplina. Odată, învățătoarea noastră m-a chemat din nou la o asemenea prelucrare. De obicei, în timpul pauzei ne retrăgeam undeva, în trei și, în prezența învățătoarei, eu trebuia să-i fac morală colegului de clasă învinuit. Am început cu obișnuitele și plictisitoarele mustrări formale, spuneam că el ne face
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
unor poeți, interziși ani îndelungați, ei își selectau și difuzau și creațiile proprii. Doar ce fusese arestat prietenul lor, Alexandr Ghinsburg 2), pentru editarea a trei numere din revista de poezie "Sintaxis" și ei pregăteau deja cu sârg editarea unor noi culegeri ca "Fenix", "Bumerangul", "Cokteil" și altele cu denumiri tot atât de ciudate. Se străduiau, în afară de asta, să audieze cursurile sovietice oficiale, participau la dispute și acolo luau cuvântul, puneau întrebări și generau, de fapt, o adevărată dispută de idei. Aveau încă
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]