958 matches
-
de apă și 4 biserici - două în Posești, una în Bodești și una în Valea Plopului. Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Râncezi; aceasta era alcătuită din satele Râncezi (actualmente, Nucșoara de Jos) și Nucșoara (actualmente, Nucșoara de Sus); această comună avea 1760 de locuitori, o școală datând din 1880 și frecventată în 1899 de 70 de elevi (din care 18 fete), și două biserici ortodoxe — două în Râncezi (dintre care una datând din 1840) și una
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
Sus); această comună avea 1760 de locuitori, o școală datând din 1880 și frecventată în 1899 de 70 de elevi (din care 18 fete), și două biserici ortodoxe — două în Râncezi (dintre care una datând din 1840) și una în Nucșoara. Tot atunci, satul Târlești era reședința unei comune formată din el și din satul Gogeasca, având în total 1181 de locuitori, o școală și o biserică ortodoxă fondată de locuitori în 1860. În 1925, Anuarul Socec consemnează în comuna Posești
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
de locuitori. În 1950, comunele Târlești, Posești și Râncezi au fost trecute la raionul Teleajen din regiunea Prahova și apoi (începând cu 1952) din regiunea Ploiești. Comuna Râncezi (ca și satul ei de reședință) a primit în 1964 numele de "Nucșoara de Jos". În 1968, județele s-au reînființat, dar comuna Nucșoara de Jos a fost desființată, fiind inclusă în comuna Posești, iar comuna Târlești a fost împărțită între comunele Posești și Cărbunești. În comuna Posești se află (1732) din satul
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
trecute la raionul Teleajen din regiunea Prahova și apoi (începând cu 1952) din regiunea Ploiești. Comuna Râncezi (ca și satul ei de reședință) a primit în 1964 numele de "Nucșoara de Jos". În 1968, județele s-au reînființat, dar comuna Nucșoara de Jos a fost desființată, fiind inclusă în comuna Posești, iar comuna Târlești a fost împărțită între comunele Posești și Cărbunești. În comuna Posești se află (1732) din satul Poseștii-Pământeni, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, alte
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
așezare din secolele al IX-lea-al X-lea și o necropolă din secolele al V-lea-al VII-lea. Un alt obiectiv este clasificat ca monument memorial sau funerar crucea de pomenire din piatră (1804) aflată pe drumul dintre Nucșoara de Sus și Valea Plopului, în zona satului Nucșoara de Sus. Restul sunt monumente de arhitectură: casele Vasile D. Berciu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Veronica Bedoiu (începutul secolului al XX-lea) din Bodești; ansamblul rural (a doua jumătate
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
și o necropolă din secolele al V-lea-al VII-lea. Un alt obiectiv este clasificat ca monument memorial sau funerar crucea de pomenire din piatră (1804) aflată pe drumul dintre Nucșoara de Sus și Valea Plopului, în zona satului Nucșoara de Sus. Restul sunt monumente de arhitectură: casele Vasile D. Berciu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Veronica Bedoiu (începutul secolului al XX-lea) din Bodești; ansamblul rural (a doua jumătate a secolului al XIX-lea- începutul secolului al XX-lea
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
1901), Ilie Stoica (1918), Nicolae Corcodel (1910), Ion Grigore (mijlocul secolului al XIX-lea), Gheorghe Cioc (începutul secolului al XX-lea), Toma Tănăsescu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Rodica Spătaru (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea) din Nucșoara de Jos; casa cu prăvălie Alexandru Andreescu (1880) din Poseștii-Ungureni; casa cu prăvălie Victoria Drăgulinescu (1910), casa cu atelier de fierărie Ilie Diaconu (începutul secolului al XIX-lea), casele Vasile P. Marcu (1890), Alexandru I. Borș (1918), Nicolae Sersea (sfârșitul
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,96%). Pentru 2,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plaiul Nucșoara al județului Muscel, comunele Berevoești-Pământeni și Berevoești-Ungureni. Prima cuprindea satele Berevoești-Pământeni, Oțelu și Bratia, având în total 810 locuitori. Existau în comună 5 mori pe Bratia, două biserici și o școală cu 21 de elevi. Cea de a două avea
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,38%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Corbi și Sboghițești, cu 1553 de locuitori ce trăiau în 396 de case. În comună existau trei pive, două mori, cinci fierăstraie și o dârstă, toate pe Râul Doamnei, patru biserici și
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
Nucșoara este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Gruiu, Nucșoara (reședința), Sboghițești și Slatina. Comuna se află la marginea nordică a județului, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al Râului Doamnei, în Munții Făgăraș. Este
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
Nucșoara este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Gruiu, Nucșoara (reședința), Sboghițești și Slatina. Comuna se află la marginea nordică a județului, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al Râului Doamnei, în Munții Făgăraș. Este deservită de șoseaua județeană DJ731, care o leagă spre sud de , (unde se
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
de , (unde se intersectează cu DN73C), , și (unde se termină în DN73). Este a doua comună ca întindere din țară, cu peste 45.000 de hectare, având 1.500 de locuitori în 2010. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nucșoara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,46%). Pentru 3,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,12%). Pentru 3,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Nucșoara, Slatina și Secăturile, având în total 777 de locuitori. În comună funcționau o biserică ridicată în 1881 și o școală cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,12%). Pentru 3,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Nucșoara, Slatina și Secăturile, având în total 777 de locuitori. În comună funcționau o biserică ridicată în 1881 și o școală cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Râul Doamnei a aceluiași județ, având 1346 de
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
având în total 777 de locuitori. În comună funcționau o biserică ridicată în 1881 și o școală cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Râul Doamnei a aceluiași județ, având 1346 de locuitori în satele Nucșoara, Secături, Slatina și Sboghițești (ultimul preluat de la comuna Corbi. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În primii ani ai regimului comunist, în zona montană au activat partizani anticomuniști, localnica Elisabeta Rizea remarcându-se ca susținătoare
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
primii ani ai regimului comunist, în zona montană au activat partizani anticomuniști, localnica Elisabeta Rizea remarcându-se ca susținătoare a lor. Satul Secături a primit în 1964 denumirea de "Gruiu". În 1968, comuna a trecut la județul Argeș. În comuna Nucșoara se află două cruci de piatră clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național aflate în satul Nucșoara: cea din grădina Mariei Banu datând din 1729; și cea de lângă dispensar datând din 1760. În rest, singurul obiectiv din comună
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
a lor. Satul Secături a primit în 1964 denumirea de "Gruiu". În 1968, comuna a trecut la județul Argeș. În comuna Nucșoara se află două cruci de piatră clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național aflate în satul Nucșoara: cea din grădina Mariei Banu datând din 1729; și cea de lângă dispensar datând din 1760. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este biserica „Intrarea în Biserică a
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
datând din 1729; și cea de lângă dispensar datând din 1760. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1890) din satul Nucșoara.
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
locuitorilor sunt ortodocși (93,02%), dar există și minorități de evanghelici (3,63%) și creștini după evanghelie (1,23%). Pentru 1,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Pietroșani și Vărzăroaia, având 952 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 62 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
Rucăr este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Rucăr (reședința) și Sătic. Comuna are 6. Se află la confluența dintre Râușor și Dâmbovița. Se învecinează cu județul Brașov la nord, cu comuna Nucșoara, comuna Lerești și cu comuna Valea Mare-Pravăț la vest, cu comuna Dragoslavele la sud iar cu comuna Dâmbovicioara la est. Localitatea Rucăr (cod poștal 117630) are cam 6000 de locuitori și are urme adânci în istoria acelor locuri. Iar toponimia
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Produce o mulțime de semințe și astfel continuă să crească și să se răspândească prolific din locul în care a fost semănată sau plantată. În locuri cu climate blânde, limba mielului înflorește pe tot parcursul anului. Fructul constă în patru nucșoare mici de culoare brun foarte închis.
Limba mielului () [Corola-website/Science/307348_a_308677]
-
stratul de bază este din vinete prăjite în ulei de măsline, stratul de mijloc este compus din carne, de obicei de miel, pregătită înainte prin prăjire cu ceapă, usturoi, tomate și ierburi aromatice (dafin, cimbru, oregano) și alte condimente (scorțișoară, nucșoară, condimente arăbești, piper negru), iar ultimul strat este de fapt un sos bechamel sau un alt sos pe bază de ou și smântână - probabil sub influența bucătăriei Grecești de la începutul secolului al XXlea. Cele trei straturi sunt așezate frumos într-
Musaca () [Corola-website/Science/307774_a_309103]
-
formând grupuri de partizani de 10 - 40 de luptători. Ei atacau posturile de miliție sau activiștii comuniști locali sau executau sabotaje. Printre cei mai renumiți partizani anticomuniști s-au numărat Ion Gavrilă Ogoranu, Spiru Blănaru, Teodor Șușman, Elisabeta Rizea din Nucșoara, Toma Arnăuțoiu și Gheorghe Arsenescu. În ciuda marelui număr de soldați ai trupelor de securitate sau ai armatei, rezistența armată a continuat în munți până la începutul deceniului al șaptelea, ultimii lideri ai partizanilor fiind capturați în 1974. O altă formă a
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
Polo a întărit ideea că în India sau în China se pot găsi multe bogății. În 1480 a început goana după mirodenii, produse care se adaugă la alimentele conservate cu sare pentru a le îmbunătăți gustul: piper, cuișoare, ghimbir, scorțișoară, nucșoară, șofran etc., fiindcă acestea creșteau numai în anumite zone geografice. Zonele cele mai productive erau India, pe litoralul de sud-vest, pe coasta Malabarului, Insula Ceylon (Sri Lanka) și insulele din Indonezia (Insulele Moluce). Mirodeniile erau importate din antichitate, dar consumul în
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
cacao, arahide, trestie de zahăr (1000), banane (610), mango (100), ananas (50,5), citrice, nuci de cocos (1.900) și de acaju, mirodenii (piper 16.5, scorțișoară 12.2, locul 3 pe glob și locul 1 la export pe glob, nucșoara 2) etc. Se cresc (mii capete, 2004) bovine (1.150), bubaline (630), caprine (415) și porcine (70). Pescuitul (289 mii tone, 2003) este dublat de acvacultura (creveți mai ales). Se culeg scoici perlifere (683,2 mii kg, 2003, locul 4
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]