1,735 matches
-
aveam. Cei de la PDL, oameni cu un simț al observației dat dracului, s-au prins imediat că spitalele nu produceau nimic, dar absolut nimic iar pacienții refuzau ferm și cu obstinație, să iasă la muncile câmpului, la împletit coșuri de nuiele, la cules cartofi, sau la săpat șanțuri. Așa că recomandarea PDL pentru pacienți este clară și fără echivoc: în lipsă de spital, n-au decât să se ducă la bal. Și întotdeauna după știri urmează sport, în care de obicei o
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu picioarele goale, nici cu bascheți, ci cu pantofi tip barcă. Părinți și copii, toți se deplasează doar cu bicicletele. Nu VTT-uri* în culori țipătoare, ci mai degrabă biciclete negre sau gri, fără portbagaj, dar cu coșuri simpatice din nuiele fixate la ghidon. Gradul de inter-relaționare este foarte ridicat. Toată lumea se salută, toată lumea stă de vorbă pe îndelete după terminarea slujbei, se formează grupuri pe terasa cafenelei Bazenne la aperitivul duminical. O societate veselă, mulțumită de ea însăși. Dar, așa cum
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Cetatea dacică de la Brad” - reprezintă o reconstituire a davei de la Brad (Zargidavaă, așezare fortificată natural, datorită plasării pe malul drept al Siretului, dar și cu elemente artificiale - șanț de apărare și palisadă (pari îngropați adânc în pământ și împletiți cu nuiele. Sunt reconstituite locuințele dacice, piața centrală pavată, o locuință de mari dimensiuni („palat princiar”, probabil locuința conducătorului local sau locul de adunare a războinicilor și sanctuarul circular. În malul Siretului este marcat locul în care a fost descoperit tezaurul cucutenian
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru prelucrarea cartofilor (presă pentru cartofiă, măsuri pentru cereale (baniță, hoboroacăă. EXPOZIȚIILE PERMANENTE După 1990 la Bacău au fost deschise, în diferite locații
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
lăsându-l singur cu râsul Parascăi. Ar fi vrut s-o izbească de capătul de fier al osiei, ca să se termine odată cu râsul acela, se îndreptă spre ea dar aceasta fugi hohotind cât o ținea gura, târând târnul de nuiele cu un zgomot de lemn uscat pe asfalt. Acum râsul Parascăi nu-i mai zgârâia auzul, nu-i mai răscolea sângele de o furie năvalnică, ci privea la ea și la ceilalți fără mirare, ar fi râs și el cât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dintre noi ar ciripi ceva, ne-am trezi cu toții în Deltă la tăiat stuf sau cu domiciliu forțat la Periprava. Se zice că acolo, dacă ai un prieten devotat, îți poate arunca o dată pe lună cu praștia, peste gardul din nuiele, un pachet de țigări "Naționale" sau "Miner". Nu era mare lucru să ajungi în această situație. Tocmai din acest motiv, profesorul Bidaru dorea să schimbe subiectul discuției. Nu mai e cazul să fiți așa tristă... și adresându-se băiatului continuă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de lut plină ochi cu vin-ravac de producție proprie, natural sută la sută, turnat din urcior înflorat, însoțit de o plăcintă din făină neagră cu brânză de oi, însă gustoasă și plăcut mirositoare; cu fructe luate dintr-un paner de nuiele, uneori chiar și cu câte o străchinuță, tot din lut, neapărat smălțuită, plină cu miere de albine cu aromă de salcâm sau tei; toate servite la umbra unui copac, de multe ori chiar sub un tei... În general, mi-i
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lui Israel pentru suferința provocată chiar de el. Exilul este interpretat ca o pedeapsă ce asigură răscumpărarea păcatelor lui Israel. Succesul armatelor babiloniene încetează să fie un semn al neputinței lui Dumnezeu. Dacă se folosise de Nabucodonosor ca de o nuia de pedepsire împotriva lui Israel, Dumnezeu se folosește de Cirus, regele perșilor, ca agent al izbăvirii și restaurării. Profeția din Deutero-Isaia recreează condițiile necesare pentru a face discursul divin plauzibil în fața durerii care copleșește poporul în exil. Întoarcerea lui Dumnezeu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Emanoil Bercea, la 9 martie 1871, arată că Eminovici se obliga să-i plătească preotului, pe fiecare an, cîte 12 galbeni și să-i mai dea două fălci pămînt de arătură, una falce de iarbă de coasă, două care de nuiele și două vite vărate și iernate 92. Să revenim acum la situația din luna mai 1866. Gh. Eminovici nu avea bani și nici încredere nu avea în vorba tînărului poet. Probabil că mamă-sa i-a strecurat în buzunar cîțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la acea dată, toate impozitele și dările către stat, județ și comună. În pădure, unde era un parchet în tăiere, Eminovici nu va mai avea nici un amestec. I se vor da numai 16 stînjeni de lemne din tăietură, osebit pari, nuiele și haragi, pentru trebuințele moșiei 206. La 2 mai 1878, Gh. Eminovici a primit de la Marinovici rata a doua din prețul de vînzare, adică 2.000 de galbeni austrieci, eliberînd o chitanță 207. Cu altă chitanță, datată tocmai la 9
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
închisoare; întoarce; învață minte; învinge; joc; lacrimi; las; latră; lemnul; liniști; liniștit; lopată; lucru; mafie; a maltrata; masă; în masă; mașină; măr; meci; merge; în minge; mintea; mîna; mîngîia; moarte; neadmis; nemilos; neomenește; neputință; nervii; nevasta; niciodată; nu bate; nuci; nuia; obraznic; la ochi; ouă; palme; pas; pasul pe loc; pedeapsă; pedepsi; pedepsit; pește; piciorul; pietre; plesnește; plînge; plînset; ploaia; pocni; praful; prost; prostia; rana; rănește; răni; răzbate; război; repetiție; rîde; scutura; semafor; a simți; sîcîitor; snopi; soartă; sonerie; spaimă; speranță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gol; grea; greier; hoinar; ingeniozitate; insectă; intelect; iscusință; iscusită; isteață; isteț; istețe; înalt; înșelător; înțelegere; îngheață; învățat; învățătoare; judeca; lașitate; lectură; loc; luciditate; lume; luminat; materie; mică; microunivers; minciuni; minciunică; minții; mintios; moldovean; neagă; nebuloasă; neîncredere; nepăsare; nerușinare; nerușinos; nesigur; nuia; oaspete; oboseală; ochi; ocolește; omite; omului; parșiv; Păcală; păcat; păcătos; Pinocchio; plăcinte; politician; premiu; pricepută; proprie; putere; radio; rară; ratat; răutate; răutăcios; rece; reînnoită; seacă; secret; slabă; nu spune adevărul; strălucire; strălucită; suflet; suspicios; Ștefan; știință; tare; teamă; trudă; univers
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amintiri; armă; bătrîn; băț; calmare; cameră; casă; comoditate; confortabil; culcare; culcuș; distrage; doarme; dor; dorință; drept; dulap; eu; familie; fereastră; fericire; gagici; gard; incomod; intimitate; întins; lat; leagăn; liniștit; lung; mare, dublă; matrimonial; mijloc; munte; muribund; nebunie; noi; noptieră; normalitate; nuiele; obositor; Oxana; paie; pat de spital; pată; păcat; pistol; plăcere; plin; prezervativ; prieteni; lui Procust; Procust; pușcă; Rai; rău; recuperare; relax; roată; rupem; scîndură; scîrțiituri; sofa; stai; stare de sine; stat; stau; stricat; suport; trîndăvi; TV; vise; vreau; weekend; zbor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cocoș, cu un băț în mână și cu un clopot mare în spate, Cucii alergau, în prima dimineață după Lăsatul Secului sau în ziua de Lăsatul Secului, după oameni, pentru a-i atinge cu bota, iar, la amiază, luau o nuia de care legau o opincă și alergau, din nou, după cei pe care-i întâlneau în cale. Spre seară Cucii mergeau din casă în casă pentru a face câte o horă în curte.244 Întregul ceremonial se desfășoară "pe mutește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noi, și nu trăs nește decît acolo unde se ascunde. Cînd fulgeră, să nu stai în ușa casei. Procopiile [Sf. Procopie, 8 iulie] se țin de săteni ca să nu fie loviți de fulger. Fulgerul, șarpele din nori, îl alungi cu nuiaua de alun. (Gh.F.C.) Fum Cînd fumul din sobă năvălește uneori în casă e semn că vre mea o să se schimbe. Cînd fumul din hogeag* se suie drept în sus e semn de vreme bună; cînd se împrăștie pe pămînt, va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Petru și Pavel, nucile nu vor lega și vor rămînea tot cu muci. Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie, ies nucile fulgerate*. Nuia Cu o nuia dacă vei scoate o broască din gură de șerpe, cu nuiaua aceea dacă vei face semn cătră nori să se despărțească, se despărțesc. Nuntă Se crede că nu e bine a avea în grădină mintă de cea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pavel, nucile nu vor lega și vor rămînea tot cu muci. Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie, ies nucile fulgerate*. Nuia Cu o nuia dacă vei scoate o broască din gură de șerpe, cu nuiaua aceea dacă vei face semn cătră nori să se despărțească, se despărțesc. Nuntă Se crede că nu e bine a avea în grădină mintă de cea ce se răzlețește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie, ies nucile fulgerate*. Nuia Cu o nuia dacă vei scoate o broască din gură de șerpe, cu nuiaua aceea dacă vei face semn cătră nori să se despărțească, se despărțesc. Nuntă Se crede că nu e bine a avea în grădină mintă de cea ce se răzlețește, căci apoi fetele acelei case nu vor fi bine văzute și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el și moare. Cînd găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că nu-i bine. Cînd visezi șerpe, a doua zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai omorît, atunci ai omorît un dușman; iar dacă nu, atunci acel dușman tot te dușmănește. Șarpele nu atinge omul cu nuia de alun în mînă. (Gh.F.C.) Șarpele descîntat cu nuiaua de alun nu-ți face nimic: alunul e picuriu* ca pielea de șarpe. (Gh.F.C.) Șerpii intră în gura oamenilor care dorm. (Gh.F.C.) 336 Dacă jupoi șarpele de Sf. Gheorghe și porți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai omorît, atunci ai omorît un dușman; iar dacă nu, atunci acel dușman tot te dușmănește. Șarpele nu atinge omul cu nuia de alun în mînă. (Gh.F.C.) Șarpele descîntat cu nuiaua de alun nu-ți face nimic: alunul e picuriu* ca pielea de șarpe. (Gh.F.C.) Șerpii intră în gura oamenilor care dorm. (Gh.F.C.) 336 Dacă jupoi șarpele de Sf. Gheorghe și porți pielea lui la gît nouă zile, scapi de friguri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
castrului. İmediat după Înlăturarea pămîntului vegetal, prin apariția fragmentelor de tuburi de Încălzire, bucăți de mortar, tuburi de aducțiune a apei s-a ajuns la concluzia că acestea sînt termele soldaților. Pereții Încăperilor de la băi erau făcuți din planșee de nuiele peste care s-a aplicat mortarul de var și cărămidă pisată. De jur Împrejurul instalației de băi există un trotuar cu piatră de rîu. Alimentarea băilor cu apă se făcea din pîraiele ce se scurg pe coasta dealului de est. În secțiunea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mici și bătute În cuie, iar În loc de geamuri, pe alocurea hîrtie lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul casei era din stobori Împletiți cu nuiele. Lemne pentru iarnă, cei mai mulți le aduceau cu spinarea din pădurea moșierului, pentru care prestau zile de clacă și fără să aibă voie a intra În pădure cu toporul. Ocupația de bază era agricultura. Plugurile erau de lemn, fiind Întrebuințate pînă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]