302,248 matches
-
pentru eventualele lipsuri ale studiului. De la primele pagini autorul te convinge de importanța temei pentru gîndirea occidentală, iar cele peste trei sute de pagini ale cărții uimesc printr-o erudiție ce lasă impresia epuizării oricărei surse legate de subiect. De altfel numele lui Georges Minois, cunoscut cititorilor români prin Istoria infernurilor apărută nu demult tot la Humanitas, e o primă garanție că te afli în fața unei cărți interesante și bine scrise. Autor a numeroase lucrări de istorie a mentalităților religioase, Georges Minois
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
desigur, un simulacru, însă cu o foarte interesantă tramă culturală care ne incită s-o reconstituim. Potrivit unei uzanțe romantice, autoarea se travestește "fantasmînd cu voluptate" și nu fără o mare cochetărie despre o poetă venețiană de secol optsprezece, pe numele său Alessandra Cesarigna, căreia îi confecționează o biografie de secol douăzeci, atribuindu-i norocul de muză a lui Giorgio de Chirico și de prietenă a lui Cesare Pavese și împingîndu-și apocriful pînă la întîlnirea cu acest alter ego, într-un
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
nefericită, care-l plasa, în 1936, în miezul dezbaterilor filosofice în jurul existențialismului, un Fals tratat de estetică în 1938, sau acel studiu fundamental, apărut postum, în 1947, Baudelaire și experiența prăpastiei. Prea rar era pronunțat, de asemenea, în acești ani, numele poetului Fondane, autor al câtorva culegeri ca Ulysse (1933), Titanic (1936) și - iarăși postum - Exodul (1965). “Actualitatea reînnoită” a operei lui Fondane, despre care vorbește Monique Jutrin în Cuvântul înainte, se încearcă a fi probată, într-un prim timp, la
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
tot mai mult din nedreapta “perioadă de eclipsă”. Împreună cu reeditarea operelor, întreprinsă în ultimii câțiva ani de Michel Carassou și editura sa, Paris-Méditerranée, și cu “Caietele Benjamin Fondane”, editate la Ierusalim (editor: Monique Jutrin) de societatea de studii care poartă numele scriitorului, actele acestui colocviu îmbogățesc ecourile productive ale unei prezențe din ce în ce mai vii în peisajul actual al literelor franceze și românești. Ion Pop Un idol al tinerei generații americane Chuck Palahniuk are 41 de ani și trăiește în Portland-Oregon. Descendent al
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
din Caseta, numit cu o simplă inițială: P., hoinărește pe străzile bătrânei urbe, știind trecutul caselor bogate, dar și pe acela al vechii cârciumi vestite a lui Tache Paranghilopulos unde se petrecuse teribila istorie a unui bandit din vechime pre numele său Ostafie cel negru, teroarea orașului. Totul povestit ca dealtminteri și în celelalte narațiuni, pe un ton aburit de ironie, de umor. Remarcabilă este bucata În mijlocul verii. Aici proza poetică și alegorică, amintind cumva de Vasile Voiculescu cel din ultimile
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
e drept, la perfecție. Așa se explică de ce sentimentul patriotic a ajuns în România marfă rușinoasă. Termeni precum „patriotism civic” ori „comunitate de idei” sunt la noi lucruri de ocară: aici, la Porțile Orientului, trebuie să rostești cu voce tremurată numele lui Ștefan sau Mircea, al „Crăișorului” Iancu, al lui Decebal sau al altor embleme ale neamului pentru a fi luat în seamă. Eternul caz Vadim, preșul de care iliescienii s-au folosit ani de zile pentru a-și compromite adversarii
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
Benjamin (Wechsler) Fundoianu, „neprețuit pentru că e necunoscut” - cum just își începe Mircea Martin monografia -, se naște la 14 noiembrie 1898 la Iași și moare în 1944, gazat la Auschwitz. Precoce și bine înarmat cu informații culturale de substanță, „cutezătorul Veniamin” - nume dat de Gala Galaction protejatului său - pornește o insurecție juvenilă împotriva tuturor clișeelor pe care vrea să le curețe „de zgura unanimei înțelegeri”. Deși debutul său poetic în revista ieșeană Valuri (1914), precum și primul volum intitulat, biblic, Tăgăduința lui Petru
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
stabilirea lui definitivă în Franța, la Paris, ucid poetul cu rădăcini în Herța și în strămoșii arendași din Fundoaia, pentru a da naștere cineastului angajat la studiourile „Paramount” și filosofului, apropiat și discipol al lui Lev Șestov, pe noul său nume Benjamin Fondane. Dar hiatul dintre cele două identități este iluzoriu. Chiar dacă majoritatea paginilor din Rimbaud le Voyou au, pe alocuri, textură autobiografică (în fond, tot ce a scris Fundoianu este implicit sau explicit filozofie autoreferențială), el nu-și arde manuscrisele
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
record o primă ediție a unui nou simpozion de sculptură în lemn, de data aceasta în parcul Timiș. Participanți au fost un sîrbo-româno-german, adică Bata Marianov însuși, doi bucureșteni, mai exact Titi Ceară și Laurențiu Mogoșanu, și doi bănățeni, pe numele lor Horia Bojin și Marius Tănasă. Prima observație care se poate face după ce lucrările au fost deja amplasate în spațiul parcului, un mic amfiteatru care preia simultan vecinătățile construite și peisajul de izlaz din proximitatea Timișului, este că toate cele
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
credinței în post-modernitate e tot mai dramatică în Italia, ca și în România, Franța, Austria și în oricare altă parte a lumii. Trebuie să fim conștienți că mulți oameni, chiar dacă sînt botezați, nu trăiesc în credință. Sînt creștini numai cu numele... Măsura lumii nu mai e creștină, ba chiar, pentru multe aspecte, ea e păgînă sau chiar păgînizată. E necesară o nouă evanghelizare, cum ne tot repetă Ioan Paul al II-lea. Trebuie să ieșim din templu și să mergem în
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
Rodica Zafiu Onomastica - în accepția largă, de studiu al numelor proprii - e îndreptățită să se ocupe de tot ceea ce intră în sfera obiceiului omenesc de a da nume unor entități individuale: copiilor, animalelor, caselor, trenurilor, firmelor, stelelor... Tradițiile, moda culturală, dorința de diferențiere și nevoia de expresivitate fac din activitatea
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
Rodica Zafiu Onomastica - în accepția largă, de studiu al numelor proprii - e îndreptățită să se ocupe de tot ceea ce intră în sfera obiceiului omenesc de a da nume unor entități individuale: copiilor, animalelor, caselor, trenurilor, firmelor, stelelor... Tradițiile, moda culturală, dorința de diferențiere și nevoia de expresivitate fac din activitatea de atribuire de nume un domeniu în genere instructiv și adesea amuzant. Dacă numele de persoană sînt mai
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
să se ocupe de tot ceea ce intră în sfera obiceiului omenesc de a da nume unor entități individuale: copiilor, animalelor, caselor, trenurilor, firmelor, stelelor... Tradițiile, moda culturală, dorința de diferențiere și nevoia de expresivitate fac din activitatea de atribuire de nume un domeniu în genere instructiv și adesea amuzant. Dacă numele de persoană sînt mai ușor de studiat, prin abundența și accesibilitatea lor în sfera socială, diverse nume proprii din zona experiențelor personale sînt mai puțin comunicate și deci mai puțin
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
omenesc de a da nume unor entități individuale: copiilor, animalelor, caselor, trenurilor, firmelor, stelelor... Tradițiile, moda culturală, dorința de diferențiere și nevoia de expresivitate fac din activitatea de atribuire de nume un domeniu în genere instructiv și adesea amuzant. Dacă numele de persoană sînt mai ușor de studiat, prin abundența și accesibilitatea lor în sfera socială, diverse nume proprii din zona experiențelor personale sînt mai puțin comunicate și deci mai puțin cercetate. N-a fost, din cîte știu, întreprinsă o investigație
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
accesibilitatea lor în sfera socială, diverse nume proprii din zona experiențelor personale sînt mai puțin comunicate și deci mai puțin cercetate. N-a fost, din cîte știu, întreprinsă o investigație sistematică (de exemplu, sub forma unui Mic Atlas Lingvistic) a numelor de jucării, dintre care cele atribuite spontan de posesori - copii și părinți - sînt infinit mai interesante decît cele comerciale, propuse de producători (false nume proprii, revenind unor serii întregi, unor prototipuri). Ne-am putea imagina o ipotetică investigație științifico-fabuloasă, care
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
ipotetică investigație științifico-fabuloasă, care să acopere toate zonele țării, urbane și rurale, urmărind de-a lungul secolelor fazele și modelele de denumire, în funcție de categoriile de indivizi - de preferință antropomorfi și animalieri, căci jucăriile cele mai susceptibile de a primi un nume propriu sînt păpușile și animalele de pluș. Oricum, domeniul acoperă atît onomastica literară (ficțională, conservată în texte), cît și pe aceea, evanescentă, a realității (ludice). Sursele literare - cel puțin cele românești - sînt totuși puține. O literatură a copilăriei agreste, în
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
literară (ficțională, conservată în texte), cît și pe aceea, evanescentă, a realității (ludice). Sursele literare - cel puțin cele românești - sînt totuși puține. O literatură a copilăriei agreste, în aer liber și în mijlocul tovarășilor de joacă, propune obiecte generice, neindividualizate prin nume: zmeie, arșice (Alecsandri), titireze, scrînciob... La Creangă au nume nu ipotetice jucării (minimaliste: „copilul, încălecat pe bățul său...”), ci instrumentele de pedeapsă - Calul Balan, Sfîntul Nicolai. Apar din cînd în cînd surprize: jucăriile convertite în mesaje ironic-sentimentale - păpușile scrise pe
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
evanescentă, a realității (ludice). Sursele literare - cel puțin cele românești - sînt totuși puține. O literatură a copilăriei agreste, în aer liber și în mijlocul tovarășilor de joacă, propune obiecte generice, neindividualizate prin nume: zmeie, arșice (Alecsandri), titireze, scrînciob... La Creangă au nume nu ipotetice jucării (minimaliste: „copilul, încălecat pe bățul său...”), ci instrumentele de pedeapsă - Calul Balan, Sfîntul Nicolai. Apar din cînd în cînd surprize: jucăriile convertite în mesaje ironic-sentimentale - păpușile scrise pe frunte din La aniversară (Eminescu), ursul eroului masculin din
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
pedeapsă - Calul Balan, Sfîntul Nicolai. Apar din cînd în cînd surprize: jucăriile convertite în mesaje ironic-sentimentale - păpușile scrise pe frunte din La aniversară (Eminescu), ursul eroului masculin din Ochii Maicii Domnului (Arghezi). Păpușa Monicăi din La Medeleni (Ionel Teodoreanu) poartă numele posesoarei: „Mă jur pe păpușa mea, Monica”. În Cartea cu jucării (Arghezi), domină jocurile din cuvinte, dar apare cel puțin un ins cu nume propriu: Ursulache, „o fiară de catifea albă”. E previzibilă prezența numelor de jucării în literatura pentru
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
ursul eroului masculin din Ochii Maicii Domnului (Arghezi). Păpușa Monicăi din La Medeleni (Ionel Teodoreanu) poartă numele posesoarei: „Mă jur pe păpușa mea, Monica”. În Cartea cu jucării (Arghezi), domină jocurile din cuvinte, dar apare cel puțin un ins cu nume propriu: Ursulache, „o fiară de catifea albă”. E previzibilă prezența numelor de jucării în literatura pentru copii: unde întîlnim, de pildă, paiața Paf (în Pif... Paf... Puf al lui Cezar Petrescu). Mai multe sînt cu siguranță vietățile copilăriilor „naturale”: melci
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
La Medeleni (Ionel Teodoreanu) poartă numele posesoarei: „Mă jur pe păpușa mea, Monica”. În Cartea cu jucării (Arghezi), domină jocurile din cuvinte, dar apare cel puțin un ins cu nume propriu: Ursulache, „o fiară de catifea albă”. E previzibilă prezența numelor de jucării în literatura pentru copii: unde întîlnim, de pildă, paiața Paf (în Pif... Paf... Puf al lui Cezar Petrescu). Mai multe sînt cu siguranță vietățile copilăriilor „naturale”: melci arhetipali sau cai, motani și căței personalizați; numele celor din urmă
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
E previzibilă prezența numelor de jucării în literatura pentru copii: unde întîlnim, de pildă, paiața Paf (în Pif... Paf... Puf al lui Cezar Petrescu). Mai multe sînt cu siguranță vietățile copilăriilor „naturale”: melci arhetipali sau cai, motani și căței personalizați; numele celor din urmă pot fi în relație directă cu lumea infantilă (cățelul Patrocle, motanul Papuc). Din literatura contemporană ar trebui amintită păpușa Zizi din Nostalgia lui Cărtărescu (Rem)... Desigur, această schiță bibliografică are grave omisiuni. O sursă de informare pentru
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
Nightmare, Oribilul - și detaliile din descrierea propriilor ursuleți de pluș, evocați în genere cu ironie afectuoasă; termenul generic preferat de autori e animăluțe. Mesajele conțin în primul rînd cîteva indicații în privința surselor onomastice: una dintre acestea este chiar denumirea comercială, numele de pe etichetă: „Lupul albastru pe care îl cheamă Blaubar (așa scria pe etichetă)”. Comercial sau spontan, se preiau nume de personaje din desene animate („Timmon, prietenul lui Pumba din Lion King”) sau din jocuri pe computer. Se explică astfel - prin
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
pe care îl cheamă Kevin”, „ursul pe care îl am de când eram mic și cu care dormeam și care e doctor (are halat și bonetă și stetoscop) pe care îl cheamă... Boris”; „o veveriță (...Dely)”. Alteori se indică faptul că numele străine au fost atribuite spontan, poate prin acțiunea unor stereotipuri sau din nevoia de a separa lumea internațională a jucăriilor de cea contingentă: „mai am un maimuțoi care e îmbrăcat ca un gangster și fumează trabuc (...) și pe care într-
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
bej pe care l-am botezat Giovanni”; „ursulețul bej... pe care îl cheamă Giovanni Ursu’”. Ultimele citate permit să se observe diferența, dar și trecerile dintre onomastica impusă sau obiectivată și cea creată subiectiv: „îl cheamă” / „l-am botezat”. Categoria numelor cu rezonanțe tipic românești e mai redusă: „Din întunecata și atât de îndepărtata mea copilărie au parvenit până la noi câteva jucării din care cea mai importantă este fără îndoiala ursul Ursei”. Pot fi totuși incluse în această clasă formațiile cu
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]