2,880 matches
-
Albu, născută octombrie 1972, în Muntenia (este autoarea unor cărți incitante, curajoase cum ar fi „Dictatura nonvalorii!” și „Cultura română și spiritul de haită”) abordează în eseul intitulat „Ce caut eu în postmodernitate?” drama spiritului însetat de cunoaște, de puritate, obsedat de căutarea de sine într-o lume, într-o cultură a degradării, a crizei de toate felurile, haotică, morbidă, care nu se mai regăsește pe sine, așa cum este cultura română ... Reflecțiile doamnei Magdalena Albu sunt îndrăznețe, ca niște rădăcini care
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DUMITRU ISTRATE RUȘEȚEANU, UN POET LA UN MILION DE LOCUITORI: “SUNTEM TÂLHĂRIȚI!” Tot mai rari sunt poeții...rari. Dumitru Istrate Rușețeanu e unul dintre aceștia. Cândva, pe vremea când Alex Ștefănescu nu era obsedat doar de poețeii ambalați în foi de viță de vie, Dumitru era în atenția sa specială, promovat și admirat sub numele de Dumitru Istrate Ilinca. E născut pe 24 iunie 1952, în comuna Rușețu, Buzău. A publicat în diverse reviste
CARTEA CU PRIETENI- DUMITRU ISTRATE RUSETEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356183_a_357512]
-
și în filozofie, vorbea cunoscuților despre Cartea morților tibetani, de Gnoza din Princeton, recitea Nietzsche, și alte cărți filozofice, fapt certificat și de C. Noica . În opera lui, moartea are un loc aparte. El de altfel a fost toată viața obsedat de moarte. În ”Moromeții,II,” moartea tatălui are o grandoare aparte, ca o tragedie greacă, o moarte simbolică, dispariția unui mic zeu al câmpiei care era tatăl lui. Cu el piere o lume sub talpa istoriei. În „Cel mai iubit
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
care era tatăl lui. Cu el piere o lume sub talpa istoriei. În „Cel mai iubit dintre pământeni”, Preda vorbește mai mult ca oriunde despre moarte, prevestindu-și parcă sfârșitul apropiat. Dar moartea, de fapt frica de moarte l-a obsedat permanent în viața de zi cu zi. O lovitură sosește ca un trăsnet în anul 1980, într-o zi a lunii mai, pe 16, când am auzit că Marin Preda a murit. Cum să moară Marin Preda? Moartea lui venea
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
dar trebuie încercat! Am scris cândva: „Ne iubim cu micile păcate,/ nu e perfect nici unul dintre noi,/ Și nufărul ne place,/ chiar dacă,/ ridică capul din noroi”. Unii dintre noi, însă, nu știu sau nu pot să se iubească și sunt obsedați de unele imperfecțiuni, existente sau imaginate, își subestimează calitățile, își exagerează defectele. În consecință nu se iubesc, nu pot iubi pe alții, dar simt o nevoie pregnantă de a fi iubiți și de aici - o serie de conflicte cu ceilalți
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]
-
incandescentă, care prin nostalgia sferelor senine își aruncă prin spații tentacolele lichide...(E. Lovinescu -Critice...) Tot el remarcă dualitatea dinamic-static, temă reluată și de Vianu: „Asemenea zeului Ianus el are două fețe. O dualitate fundamentală o străbate, asemenea oricîrui poet obsedat de absolut.” Tudor Vianu, într-o completă imagine asupra poeziei barbiene, studiază problema naturii parnasiene atât din punct de vedere al conținutului, cât și al aspectelor formale, arătând că din dinamismul îngemănat cu obiectivitatea percepției poetice rezultă o poezie aparte
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > BOALĂ Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt bolnav de vini imaginare și mă obsedează cumulat, O tăcere și-o rumoare-n care las pseudonimul unic, vinovat de-a corupe îngeri reformați și asceți căzuți în silogisme. Sunt bolnav de sâni mirobolanți, De incizii dese în sofisme. Sunt bolnav de o himeră, doamnă! De intimități
BOALĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369093_a_370422]
-
alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” Sunt pe pod. Privesc apa. Sena se prelinge liniștită, fermă. Deasupră-mi norii, la fel. Mă simt potrivnic așezat în fața curgerii universale. „Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” Refrenul mă obsedează. Ridic intrigat privirea. Între pământ și tării se profilează pasiv le Pont Mirabeau. Podul... Asta era! E un distih din Apollinaire! Subconștientul mi-e stăpân. Poetul îmi picură îndoiala în auz: „Curg zilele spre-un alt destin/ Nici timpul nu
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
Și dac-ai fost zgârcit cu cei din jur , viața n-o să-ți ofere decât singurătate. Și n-o să-ți fie nimeni prin-prejur ! Marea i-a oferit de fiecare dată momente de liniște. „ Încotro să mă îndrept ? ”aceeași întrebare îl obseda la nesfârșit. Și-ar fi dorit ca măcar ea să-i dea acum răspunsul . Însă de foarte multe ori, răspunsul e-n fiecare dintre noi . În viață nu contează atât de mult locul în care ne aflăm, ci destinația spre
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
fereastră închisă care, fără să-și dea seama, își arde singură perdeaua.” Încerc în permanență să mă obișnuiesc cu gândul că totul nu a fost altceva decât un coșmar. Ce este un coșmar ? Un vis urât care te urmărește, te obsedează și te sustrage din cotidian. Îmi reamintesc ziua aceea cu mult soare, când - deși nu-mi stătea în obicei - m-am trezit cu câteva ore mai devreme decât de obicei, stăpânit de senzația că eram pe punctul de a trece
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
chintesență pură „a surselor arhetipale (folclorice, mitice, legende și primitivism), unde arta africană, neagră, mitologia greacă și înțelepciunea tibetană se reunesc fecund”. Un ultim capitol (Creatorul - demiurg, o fantezie) surprinde personalitatea artistului văzut ca un „demiurg și mag, zămislitor, a-toate-făcător”, obsedat mereu de „grija pentru perfecțiune”, atelierul său devenind „un complex laborator al artei moderne, loc al jocului demiurgic” unde își creează operele „din lut, din foc, din apă, din văzduh”, aceste elemente fundamentale ale existenței Universului reprezentând „realitatea transfigurată” a
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
numele de „prince Bassaraba - Apaffy”, Mateiu încearcă să se impună prin vestimentație, gestică și ținută de nobil, mai ales prin „solemnitatea pasului și expresia disprețuitoare a figurii palide cu ochii negri și reci, care scrutau fără indulgență în jurul lui”, părând obsedat de ascendența sa: „Eu cobor din ilustva familie a conților Cavacioni. Eu sunt ultimul descendent...al familiei Cavacioni” (Cella Delavrancea), o deficiență de vorbire făcându-l să pronunțe litera „V” în locul literei „R”. Când tânărul „conte de Karabey” a vrut
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
ca declanșator și plămăditor al dramelor. Desigur, toate acestea nu sunt o noutate. Le întâlnim în nenumărate opere de proză ale lumii. Dar ceea ce este propriu acestor proze scurte este modalitatea stilistică la care recurge autoarea, îmbinând Timpul cu Memoria. Obsedată de mecanismele timpului și de efectele răvășitoare, răsturnătoare sau reparatorii, ale clipei, ale anilor sau ale deceniilor, prozatoarea dă întâietate aproape absolută trecutului. Prezentul povestirii e adeseori foarte sumar, câteodată aproape absent, redus uneori la clipa declanșării unei rememorări. Rememorarea
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
pretutindeni, Pulsând mult prea static, solemne, Ar trebui să ne apropie de stele Necunoscutele semne. Ne-nțelegând înțelesul compact Și către ce-ar trebui să ne-ndemne, Încercam să pătrundem nepătrunsul Sacrosanctelor semne. Apărute din noaptea luminii, Pe Pământ, dar nepământene, Obsedează abstract rațiunea Enigmaticele semne. Înconjurați în limitele noastre De forme banale, eterne, Respirăm, fără să descoperim O mulțime de semne. Referință Bibliografica: SEMNE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1374, Anul IV, 05 octombrie 2014. Drepturi de
SEMNE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362777_a_364106]
-
proza, și poezia mea toată. Am deja o sută de poezii la care lucrez și care vor fi cuprinse în această carte de care vă vorbesc. De ce Memoria lui Femios? Pentru cei care nu mă cunosc, mărturisesc că m-a obsedat întotdeauna istoria Greciei. Am citit și recitit încă din liceu Homer. Odiseea cu eroul principal, Ulise, (eu îi spun că e aventurierul Ulise) care venea din lupte. Știți cu toții povestea, cum el zece ani a hălăduit pe mările și oceanele
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
Oare asta o fi fericirea unui exilat...!? Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate pierde identitatea etnică în exil? Simona PUȘCAS: Identitatea etnică se pierde dacă uiți de unde vii, dacă uiți că ești român, dacă faci greșeli provocate de snobism, dacă fiind obsedat de integrare în noua societate cu orice preț îți uiți limba și strămoșii. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care-și caută o altă patrie? Simona PUȘCAS: Consider că încă este insolvabilă. Sincer cred
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
dar fericirea care durează prea mult nu mai e fericire și căutăm o altă fericire. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate pierde identitatea etnică în exil? Lucian DUMBRAVĂ: Din prea mult zel întru integrarea în noua societate. Poți deveni atât de obsedat de a fi integrat, încât riști să pierzi efectiv, nu numai identitatea națională, ci și identitatea de ființă. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care-și caută o altă patrie? Lucian DUMBRAVĂ: Eu cred
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
Spania), George Rocă (Australia), Ion Adrian Trifan, Madeleine Davidsohn (Haiafa, Israel), Magdalena Albu, Muguraș Maria Petrescu, Petru Ilie Birău, Tudor Petcu, Veronica Balaj. Protagoniștii condeiului, prin harul și pasiunea pentru artă cuvântului, regândesc creația și condiția creatorului, într-o lume obsedată de tehnica/tehnici și tehnicisme. Reflecția permanentă asupra universului lirico-epic și a ontologiei lumilor lui este, în fapt, recunoașterea generalului prin particular, a părții prin întreg dar și a universalului prin spiritul național. Prof. Dr. Nicoleta Milea Referință Bibliografica: ANTOLOGIE
ANTOLOGIE 2014 CRONICĂ DE NICOLETA MILEA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353541_a_354870]
-
Herodot). În mirabila sa poezie se pune în evidență „lirico-reacția de condensare“ a doctrinelor filosofice / religioase, de la Zalmoxianism, la Creștinism, de la pythagoricianism și de la Platon, la Confucianism și Shintoism, ori la hegelianism, marxism, heideggerianism, freudism, existențialism etc. Nichita Stănescu este obsedat de „oximoronul“ din marile filosofii ale lumii, desfoliindu-le, vectorizându-le în câmpul relativității lui Einstein, ori al matematicilor neeuclidiene. În poemosofia modernistă stănesciană, Omul-Fantă croiește un spațiu al Logosului - tărâm pur, conceptual, al luptei dintre „visceral și real“ - și proiecția numenalității
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
să fie doctorițe, să o îngrijească la bătrânețe. De atunci, de la vârsta de cinci ani, de când văzuse escapadele amoroase ale tatălui său și scenele erotice fără pudoare ale acestuia, lui Nicky, sexul i-a intrat în cap pentru totdeauna. Era obsedat de figuri, de poziții... „Ce aș face acum cu Cristina! ”, gândi Nicky și se gândi să-i spună Cristinei: - Cum am învățat eu la școală să citesc, m-am dus imediat la vecinul meu, medicul ginecolog. Și l-am rugat
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
magazia era plină însă de șoferii veniți după lichid antigel. Ana îi făcu cu ochiul spre toaletă. Și Nicky înțelese imediat. Locul, vulgaritatea femeii , îl înebuniseră cu totul. Părul roșu vopsit al femeii nu-i mai ieșea din minte... îl obseda... Șoferii cunoșteau numai femei de speță joasă. Și o femeie ușoară și nu prea frumoasă, ca Ana nu reprezenta pentru ei mai mult decât o aventură de-o noapte. De fapt, Ana nu scăpase niciun șofer de la locul de muncă
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
remarcabil autor epistolar. Epuizând încă din tinerețe interesul pentru filozofia de catedră, Cioran s-a consacrat unor cugetări profund personale: „N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senzațiilor mele”, consemnează mai târziu. A început prin a fi un gânditor obsedat de sentimente care năvălesc ca o furtună violentă. Vorbind despre temperamentul său, Isabela Vasiliu - Scraba (eseist, filozof) notează: „Cioran este coleric, se aprinde repede și se stinge la fel”. Teme mari străbat opera lui Emil Cioran legate de ființa umană
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
autenticitate. Grija pentru formă l-a făcut să scrie puțin. Folosirea unui limbaj simplu,concis, comun, lipsa unor comparații strălucitoare, i-au adus acuzații de prozaism. Când îi citești poemele însă, imaginea ți se conturează în minte, muzicalitatea versurilor te obsedează, asamblarea imaginii vizuale, poetice, cu muzica versurilor dă acea surprinzătoare forță de sugestie care îi caracterizează versul. Aș încheia cuvântul meu cu poezia Epigraf pentru o carte osândită: Tu, cititor, tăcut bucolic, Naiv și sobru om de munci,, Acestă carte
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
statuie dintr-un grup statuar fără să-mi dau seama măcar că nu schimbaserăm nici două cuvinte cocorii i se așezau în păr ea înțelegea graiurile lor și când venea dimineața, ea era mai bogată într-adevăr; imaginea ei m-a obsedat toată viața! Referință Bibliografică: Femeia cu brațele pline de păsări / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul II, 09 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FEMEIA CU BRAŢELE PLINE DE PĂSĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354438_a_355767]
-
mereu apele, rotindu-le într-un straniu balet?/-Eu sunt lacul albastru, răcoritor, cu ochiul verzui fulgerat în apusul violet”. Din acest univers s-a desprins acel teatru de umbre, într-o gesticulație patetică pe valuri de Timp: Doar noi, obsedați de lumină, ne aflăm permanent la marginea Timpului/ Cu urechea ascuțită, ca un pui de Lună, ce iese în lume sub magia Universului ... În loc să înving Timpul , răscolesc cu versul Toamna înroșită în asfințit și-n apele din cerul Astral ... În
VIAŢA, CA O METAFORĂ ÎN TIMP de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354442_a_355771]