2,067 matches
-
exterioare. Ele sunt trăsături permanente care pot fi rezultatul unei „rețele de pulsiuni, sublimări sau formații reacționale” (S. Freud). În aprecierea tipologică a personalităților nevrotice se ia drept criteriu de referință stadiul de dezvoltare libidinală care are ca obiect fixațiile obsesive sau mecanismele de apărare ale Eului într-un fel preferențial și stereotip în scopul rezolvării conflictelor intrapsihice. Se izolează, în acest sens, următoarele tipuri de caractere: oral, sadic-anal, falie, narcisic sau masochist. Tipul oral este specific personalității isterice, cu trăsături
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se complac într-un moralism rigid și o abstractizare riguroasă. Personalitatea obsesională sau compulsivă. Acești indivizi au tendința de a verifica orice lucru, de a-și ritualiza activitățile, se îndoiesc permanent și își frământă mintea și ideile într-o manieră obsesivă. Sunt persoane dominate de contrarietăți în conduite și acțiuni. Modul lor de gândire evocă un tip de funcționare de natură „magică”. Caracterul anal, descris de S. Freud, este un tip patologic de caracter, care rezultă din formațiile reacționale orientate către
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dominate de îndoială, de frica de a nu greși, de a nu strica, de a nu rata, de a nu deranja. Este modelul pato-biografic specific bolnavilor psihastenici. Elementele psihopatologice centrale care schimbă persoana și viața acestora sunt fobiile și stările obsesive. Preocupați de a nu greși, acești indivizi se „încarcă” emoțional și ideativ cu elemente parazitare. Controlează, revin asupra faptelor, gândesc în permanență la acestea. Această preocupare obsedantă îi obosește, dar nu se pot desprinde de ea. Viața începe să capete
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diferite grade. Sinonime: arierație mintală, deficiență intelectuală. Onirism: activitate mintală automată, reprezentată prin viziuni și scene în mișcare, așa cum apar ele în cursul viselor. Oniroidie: este definită ca infiltrarea construcțiilor de vise în gândirea vigilă. Onomatomanie: repetarea mintală, cu caracter obsesiv, a unor cuvinte sau grupe de cuvinte, împotriva voinței bolnavului, acesta recunoscând caracterul anormal al acestui fenomen. Opoziție: atitudine patologică prin care un bolnav psihic se opune la solicitările externe. Palilalie: tulburare de limbaj constând în repetarea iterativă a silabelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
transformat „regula tăcerii” în „tăcerea de aur” - echemythia (evcemuqía = „tăcere rituală”), care devenea chiar disciplină de învățământ. De asemenea, Hieros Logos (Vorbirea Sacră) a fost supranumită Chrysa épe (crusav evph = Carmen aureum, „Versurile de aur”). În manuscrisele acusmaticilor se folosește obsesiv expresia generică pythagorica chrysa epeea (Puqagorikav crusav evpheav = „cuvintele pitagoreice aurite”); se subînțelegea că fiecare vers este nómo hos diakeitai (nómo w”" diakeitai = „rânduit de lege”), adică stabilite printr-o datină de sorginte divină. Nomos pitagoreic era sinonim cu „poruncă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era decât în aparență de ordin material; conținutul ei profund era de natură spirituală. De aceea, Nunta chimică a lui Rosenkreutz este eminamente spirituală, nu politică și materială - deși aluziile la însoțirea Electorului Palatin cu prințesa Elisabeta sunt directe și obsesive. În fine, simbolistica biblică nu este mai puțin prezentă. La prima vedere este vorba doar de o poveste de dragoste, precum cea din Șir Hașirim (Cântarea Cântărilor). Dar, cum se știe, cartea aceasta a Vechiului Testament este o alegorie. Încă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
foame și frig. Foame, mai întâi, o realitate care s-a structurat lent, devenind o constantă, sfârșind dramatic, și frig, o realitate devansând-o pe prima în anii nefericiți 1984-1985. Foamea și frigul existau ca două mari amenințări biologice, locuind obsesiv în mințile românilor. Ele au produs schimbări grotești în ierarhia profesională și cea a reușitei în viață, în sistemul de valori și au schimonosit ideea de moralitate. Bine plasat în preajma satisfacerii acestei nevoi de bază - hrana -, oricine devenea o persoană
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să te exprimi scurt și eficient, aceasta implică și mai multă abstracție. Numai blocarea creierului pe detaliu scos din context și amplificat face posibilă panica. Însă a te informa permanent de intențiile colaboratorilor înseamnă nu numai suspiciune, ci și plăcerea obsesivă a voyeur-ului de a intra în intimitatea cuiva. L.A.: Ipoteza mi se pare plauzibilă și, în spiritul afirmațiilor făcute până acum, înclin să cred că a fost o reacție anxioasă a clanului ceaușist, declanșată de obsesia de a vedea peste
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
primească atributul secretului și care sunt criteriile de selecție? Dacă este nevoie de o verificare permanentă a sincerității/loialității înseamnă că sau noi suntem „răi de la natură și incurabili” și trebuie menținută culpabilizarea, sau consumatorul de secrete suferă de nevroză obsesivă. Un serviciu secret poate, teoretic vorbind, să supraviețuiască la infinit, pur și simplu numai prin deținerea unor informații la care să nu se permită accesul, adică menținerea puterii prin șantaj și frică. Frica a fost, este și va fi cel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care se ocupă de ei, puerilism, ostilitate; au o mare nevoie de securitate, iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice sau ipohondrice, deliruri de revendicare sau de persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive (inclusiv suicidul) sau heteroagresive (inclusiv crime), devenind astfel un pericol social; - deși ritmul de dezvoltare fizică și psihică este destul de lent, într‑un
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fie capabil să intre într‑un joc bazat pe imaginație; d) excese în comportament - persoana care suferă de autism poate avea reacții exagerate sau poate fi extrem de pasivă, putând trece de la o extremă la alta; unele persoane arată un interes obsesiv pentru un lucru (un obiect sclipitor sau care se rotește, de exemplu) sau o activitate (răsfoitul unei cărți sau reviste), altele fac mișcări repetate ale corpului, cum ar fi bătăile din palme, balansarea corpului înainte și înapoi, a capului (stereotipii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
absența concordanței afectelor (copilul zâmbește spontan fără să transmită nimic sau afișează un zâmbet rece); - preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru stimulii vizuali și auditivi, atenție deosebită pentru mediul neanimat, absența fricii în fața pericolelor reale, interes obsesiv pentru stimuli identici și imuabili; - lipsa identității personale: nu se identifică pe sine, tendința de izolare, absența jocului autentic, preocuparea pentru jocuri ciudate, activități stereotipice rituale, lipsă de inhibiție în comportamentul general; - mișcări ritmice de pendulare a capului, rotirea în jurul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de verbină”), autorul mizând mai degrabă pe declamarea emoției decât pe transpunerea cât de cât originală a unei trăiri. Florile ocupă prim-planul celor mai multe poezii, sufletul e devastat de tot felul de melancolii, iar ftizia care înroșește batiste este invocată obsesiv. Arareori versul se apropie de eufonia proprie lui Ștefan Petică („În noaptea calmă și senină/ Încet viorile suspină/ Romanța veche și uitată”), stihurile luând frecvent turnura unor romanțe. O caracteristică a versurilor din Zări albastre o constituie prezența unor modele
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
sentimentale, intriga romanțioasă, acțiunea cu sens pilduitor, într-o ambianță cu „icoane” de la țară sau din trecut. Din același arsenal vine însă și surprinderea unor situații la granița anormalității sau chiar din zona patologicului, cu consecințele lor în planul proiecțiilor obsesive, ca în volumul Între viață și moarte (1912) sau în romanul Stigmat (1940). Schematice și teziste, în limita acelorași clișee sămănătoriste, sunt romanele Măscărici (1933) și Cântec de sirenă (1934). Reușitele prozatorului se conturează extrem de rar, și anume în crearea
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
să prețuiască revelațiile psihanalizei și să facă o pasiune pentru explorarea abisului vieții interioare. Omul din vis este o nuvelă fantastică numai în măsura în care exploatează o ipoteză asupra subconștientului uman. Protagonistul acuză o gravă stare de decompensare psihică, cauzată de revenirea obsesivă a unui laitmotiv din visele sale infantile. Textul pendulează cu suplețe între registrul realului și cel al fantasticului, granița între ele având o anume fragilitate. Visul fiind o formă de expresie și manifestare a subconștientului, omul care apare în somn
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
o vizibilă tendință spre nararea în versuri. Dacă în Poeme ghivizii (1962) jocul liric antrenează la un moment dat desprinderea de temele frecventate și înscrierea într-o modernitate a poeticului ușor pastișată și parodiată, în Catapeteasmă bucovineană (1963) revenirea la obsesivele imagini ale tragediei românești după sovietizare ocupă tot spațiul trăirii poetice, autorul arătându-se încă o dată încrâncenat în spovedania sa mistică: „Și iată acum, Doamne, năvălind tăvălug/ Noaptea Asiei, peste Putne, Ceremușuri;/ Arde Biblia Bucovinelor, arde aieve,/ Până-n zenit ca
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
frig, / și lacrimă și zâmbet.// Speranță și / întuneric și lumină, / soare orbitor și umbră, / și neliniște “ (Iubirea). Erosul lasă să se întrevadă o trăire tulburătoare și în altă carte, Respir amurgul - Respiro il crepusculo (2002), unde este proiectat un microunivers obsesiv, revelatorii fiind tot poeziile de dragoste. În fine, în versurile din Singurătatea îngăduită - Solitude permise (2003) își face loc o tentativă de salvare, prin intermediul creației, dintr-o lume ce „poartă pecetea morții / și muzica uitării”: „Copleșită de regrete târzii, / Parez
PURDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
captând rezonanțe și emoții estetizate care îl apropie de lirica lui Ion Minulescu. Descriptiv, este atent la detaliul decorativ, îmbinând indiscreția și rafinamentul. „Subiectul” pieselor sale lirice este luxul, strălucirea mondenă, amintind creația târzie a lui Charles Baudelaire, dandysmul, preocuparea obsesivă pentru exterioritate, femeia ca „obiect” prețios, asemenea artei. Poezia capătă uneori vagi, retorice elanuri constructiviste, R. fiind sedus mai degrabă de aspectul pictural, pitoresc al agitației din porturi, fabrici, șantiere. El pare să ocolească orice popas reflexiv, orice angajare sentimentală
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
literară”, o folosește pentru a ține trează, până la ultima pagină, atenția cititorului. Mai aproape de modelul proustian pare romanul Ultima noapte..., monografie a iubirii și geloziei lui Ștefan Gheorghidiu, în care treptele de intensitate ale afectului devin centre de coagulare mnemonice obsesive, aglutinând evenimentele în formațiuni narative geometric-probabiliste, dispuse de-a lungul axei imaginare a textului precum lentilele de mărimi variabile ale unui aparat optic. Însă progresia în complexitate a instrumentului de observație, departe de a conduce la limpeziri de contur, nu
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Pornind de aici, apare evidentă (și greu de explicat) eroarea lui Vladimir Streinu de a fi despărțit „ideea” - concept care, structurând întreaga operă a lui P., este departe de a fi un simplu ecou platonician, „abstract și generic” - de căutarea obsesivă a „tensiunii vieții celei vii”, premisă a cărei falsitate l-a condus pe critic către identificarea abuzivă a autenticității camilpetresciene cu „trăirismul” scriitorilor generației lui Mircea Eliade. Defectul unui astfel de raționament provine din considerarea à la lettre a textelor
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
sintagme fracturate între versuri - sunt frapante: „Și storurile dese le-am tras deplin, ca printre/ Zăbrelele ferestrei să nu intre/ Lumina ce-ar putea să-i amintească/ Vecinătatea lui dumnezeiască” (Odihna). Nu lipsesc senzualitatea rafinată și o „metafizică a tăcerii”, obsesivă. Ca dimensiune modernă, de sorginte simbolistă, se remarcă figurile ample, cuprinzând complicate sinestezii în chiar mecanismul intim, declanșator al fluidului poetic: un peisaj interior cu linii imprecise, între fantezie intelectuală și senzualitate complicată, tradus într-o concretețe inedită. Continuă este
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
de refacere a unității primare dintre om și întregul sacru, de care tehnica și excesiva civilizare îl îndepărtau, credea cu fanatism în misiunea poeziei sale. Primul nostru simbolist declarat, P. a transformat poezia în căutare superioară, desfășurată ca un delir obsesiv și muzical - „mistică înfiorare”, rugăciune, murmur, strigăt de spaimă. Ciclurile de poeme sunt construcții polifonice, cu laitmotive ce aduc la suprafață dureri ascunse. Emoția intelectualizată, senzațiile rafinate deșteptate de arte intră prin P. în poezie în stilizări când manieriste, când
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
poate construi pornind de la unele evenimente trăite sau raportate de anturaj, de la impactul resimțit sau atribuit unora dintre acestea. Watt și Wong au diferențiat povestirile (reminiscente) instructive și narative de povestirile integrative și instrumentale. Acestea pot fi de evadare sau obsesive. Aceste povestiri sunt influențate de discursurile socioculturale și sunt dirijate de întrebările sau atitudinile terapeutului. Acesta pune întrebări și în legătură cu evenimentele pozitive, nu doar cu referire la cele prezentate ca fiind negative. Selectarea scopurilor tratamentului Pe parcursul clarificării problemelor sunt discutate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
compulsive. Ipoteza extrasă din modelul comportamental Conform acestei ipoteze, gândul obsedant patologic este un stimul condiționat care n-a reușit să antreneze un răspuns de desensibilizare și care declanșează ritualuri interne sau externe destinate să neutralizeze impactul său emoțional. Subiecții obsesivi compulsivi ar întări ideile obsedante cu dorința de a le anula. Obsesia ar deveni patologică datorită mecanismelor perturbate ale desensibilizării. Ipoteza extrasă din modelul cognitiv Conform modelului cognitiv extras din teoria lui Beck, obsesiile devin patologice datorită modului în care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Sarcinile prevăzute la sfârșitul ședinței a doua aveau drept temă explicarea ciclului letargiei: era vorba despre citirea modulului referitor la reducerea comportamentelor datorate depresiei și la ciclul letargiei. Martine și-a „efectuat sarcina” (conforma propriilor sale cuvinte), într-un mod obsesiv: ea a realizat un rezumat al capitolului subliniind pasajele care o priveau în special. Ea spune că se recunoaște în cercul vicios al depresiei. Tema ședinței Sedința permite să se lucreze asupra evidențierii comportamentelor problemă. Exerciții Primul exercițiu constă în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]