1,044 matches
-
Pentru a ajunge la timp, trebuie să iei avionul. În funcție de planul semantic al relației de dependență, circumstanțialul de finalitate urmează verbului regent: „Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc ca să rostească pân’și numele tău, țară.” (M. Eminescu) Circumstanțialul de mod are o componentă semantică negativă, mascată de prepoziția fără (de): „Cât e întinsul și-naltul luminii, / Dumnezeu singur arde suav câteodată prin tufe / fără de-a mistui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îmbunat după cuviință printr-un suflet și o simțire evlavioasă, iar nu prin ceremonii deșarte și prin vrăjile cuvintelor; că celelalte provin din născocirile oamenilor. Pe lângă aceasta făcea adeseori glume împotriva preoților; el le arunca vorbe însoțite de împ unsătura ocărilor; pe monahi îi disprețuia cu deosebire, ca și cum el ar fi jignit de privirea lor. Apoi detesta cam liber slujba ( pe care noi o numim liturghie) și o făcea cu înverșunare prin bârfeli; el căuta să dovedească că părerile lor în legătură cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lungă pustnicie. E nepăsător față de soarta scrierilor sale. Nu este înțeles de contemporani, nu va fi înțeles, probabil, nici de generația de mîine. Au grijă de acest lucru prigonitorii. Aceștia se pregătesc și, după moarte, să-i plătească "tributul de ocări și defăimări". E suficient să aibă un accident mărunt (să fie lovit de un cîine) pentru a se răspîndi vestea morții lui. Jean-Jacques nu se consolează, ca Sfîntul Augustin, cu ideea că toate vin de la Dumnezeu și în toate este
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
stând “frâu lângă frâu” ceea ce Îi dă forțe să triumfe “pe baricada veacului erou”. Poetul denunță regimul de lagăr și Închisoare unde a fost pus În jug “cu fierul rosu pe grumaz și m-au plătit cu răni și cu ocară”. Conștiința temnicierului pagân este pătată și de raptul din teritoriul national ceea ce nu se uită “ de neamul meu de domni și de țărani”. Puterea cerească “vindecă pe cei ce s-au prăbușit sub cizme și sub norme”. Ostracizatul speră că
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
stradă și ea pășește-n urma omului, ochi violenți de prădător are strada și oamenii curgând pe ea își pierd conturul: timpul lor se topea ...Dumnezeu e și Marele Păpușar: de privirea Lui stă agățat omul făcut din lipsuri și ocări, cu conștiiința fragmentată, omul având în ochi Moartea ieșită la drumul mare ...își desenează cuvintele omul urât mirositor: îl vom vedea alcătuind minunate fresce animate când stă de vorbă cu Tăcerea la cer ridicată ...în ținutul lor de umbre triste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Ulise, crezi că oricine îl aude pe Dumnezeu? Atunci am făcut o mare imprudență. I-am spus că auzisem o femeie. Am avut impertinența să-l întreb dacă era cumva actriță. Părintele Ulise a revărsat asupra mea un potop de ocări. Cum puteam eu să am pretenția de a-l auzi chiar pe Dumnezeu? — Ce, Dumnezeu e un prieten de-al tău de cârciumă? Bețivule! După ce și-a încheiat diatriba, a spus, mâhnit: — N-am făcut nimica. Ți-ai murdărit sufletul
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
dintre care și pe M. Kogălniceanu. Acesta venea în toate zilele, îmbrăcat în antereu de cutnie și purtând un ișlic rotund de pele de miel sură... Vai de nenorocitul ișlic! El devenise o minge în mânile noastre și ne atrăgea ocări aspre din partea părintelui Gherman, ba uneori chiar și palme.“ Uzura morală a vechiului port răspundea, cum se vede, până și în jocurile copiilor. În aceeași vreme, gazetele vesteau în prima pagină, ca un fapt vrednic de cea mai vie atenție
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tramvaiul în care o pisică a născut" îi corespunde o răsturnare de situație pe final, "era cald, prea cald, copiii supărați/ pe tramvaiul ce nu le-a spus ceva nou/ au scris pe platformă c-un cui/ un cuvânt de ocară: BOU". Încetinirea pe care o remarcam și în alte cazuri (dată de insistența pe oboseală, pe căldură, ca-n După-amiază, sau de folosirea constantă a imperfectului pentru a surprinde o anumită încremenire în timp a imaginii) apare și aici, totul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ivit cuvinte potrivite Și leagane urmașilor stăpâni. Și, frământate mii de săptămâni. Le-am prefăcut În versuri și-n icoane. Făcui din zdrențe muguri și coroane. Veninul strâns l-am preschimbat În miere, Lăsând Întreaga dulcea lui putere. Am luat ocara, și torcând ușure Am pus-o când sămbie, când să-njure. Am luat cenușa morților din vatră Și am făcut-o Dumnezeu de piatră. Hotar Înalt, cu două lumi pe poale, Păzând În piscul datoriei tale. Durerea noastră surdă și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de transfigurare a materialității lor: „Făcui din zdrențe muguri și coroane” dar și printr-o mutație adâncă, anume aceea a substanței generatoare. Mutația rămâne Însă incompletă: „Veninul strâns l-am preschimbat În miere, / Lăsând Întreagă dulcea lui putere. / Am luat ocara, și torcând ușure / Am pus-o când să-mbie, când să-njure”. Revolta și amarul nu s-au metamorfozat, așadar, integral prin puterea transfiguratoare a artei, dar prezența lor a devenit mai subtilă. Translația Între cele două planuri, cel real
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cuget... Stăteam testând ceva puteri să-mi iau a mea povară ascult acum mii de păreri și îmi asum ocara. Nu cer un vis, un ideal vreau doar să fie bine, n-o să trăiesc un timp banal o să-l trăiesc...cu tine. Trăiesc un optimism profund dobor ușor societatea, n-am timp de vis sau de vre-un gând că
A doua oară unu by Ciocan Codrin Cristian () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92932]
-
închisorii monahale un nou sens, modern chiar și pentru vremurile noastre: "să cerce a alina durerea, pre goi să-i îmbrace, flămînzii să-i sature, bolnavii să-i caute, pe cei din temniță să-i cerceteze cu milă"246. "De ocară pentru fața noastră este a-i silnici pre ocnași, căci Domnul pre noi ne-a pus răspunzători și pentru sufletele lor, și cum îi vom trata așa și noi răsplată vom avea în ceruri." "Căutați dară cu dragoste și cumsăcade
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Severitatea părinților mei mă scotea din fire, așa cum pe dânșii îi scoteau din fire neastâmpărul meu, agitația permanentă, pretenția de a mi se da atenție. Oameni nervoși, fără răbdarea unei pedagogii adecvate, preferau să mă bată, iar când mă băteau, ocara lor era ironică, ceea ce mă jignea nespus. Bătăi care desigur nu afectau câtuși de puțin integritatea mea corporală, mie însă mi se păreau întotdeauna nedrepte, ofensatoare și monstruoase. De când îmi aduc aminte, m-am opus părinților, pe care totuși îi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
probabil și din motivul că până târziu am fost bâlbâit: ca licean și student eram pus la grea încercare de colegii care mă somau să rostesc rapid cuvântul „portocală“), o aducea pe maică-mea, scoasă din sărite, să-mi arunce ocara de „cofăriță“ („mai taci, cofărițo!“); cofărițe se numeau la Cluj țărăncile guralive care își ofereau marfa (zmeură, afine, brânză, mălai) în cofă. Până acum, nu avusesem ocazia să-mi manifest mai pregnant gustul pentru ceva anume, nici măcar ca școlar n-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aceeași măsură ca minciunile, calculele, șireteniile folosite pentru a servi orice alt gen de egoism; însă, peste tot unde vedea buna-credință, ea scuza nestatornicia, pentru că o știa inevitabilă, știa că nu poți dejuca legile naturii acoperindu-le cu nume de ocară. Julie vorbea, așadar, despre iubire cu toată delicatețea și grația unei femei, însă cu înțelegerea și cu echilibrul unui bărbat. Am văzut-o nu o dată între doi îndrăgostiți, confidentă a suferințelor lor reciproce, am văzut-o consolând, cu o simpatie
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
numără pomii și, de vor fi cu soț, se va mărita foarte repede. În Ajunul Crăciunului și în zilele următoare, omul trebuie să se ferescă să se certe sau să fie ocărât, fiindcă tot anul va fi în ceartă și ocară. Dacă vrei să-ți meargă bine tot anul, să nu lași lingura din mână la masa din seara de Ajun. Tot în această zi, nu e bine să dai foc din casă, căci tot anul următor nu vei avea noroc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
numără pomii și, de vor fi cu soț, se va mărita foarte repede. În Ajunul Crăciunului și în zilele următoare, omul trebuie să se ferescă să se certe sau să fie ocărât, fiindcă tot anul va fi în ceartă și ocară. Dacă vrei să-ți meargă bine tot anul, să nu lași lingura din mână la masa din seara de Ajun. Tot în această zi, nu e bine să dai foc din casă, căci tot anul următor nu vei avea noroc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care îl ținea la Universitatea din București pentru a nu fi interpretat greșit. Decizia sinodală este definită de filosoful român ca fiind "rătăcirea cea de pe urmă", prin care "se întâmplă pentru prima oară ca Biserica românească, printr-o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
el singur, Biserica. Iată o dovadă categorică de cezarism eclezial. Dacă Sfântul Apostol Pavel ridică Biserica pe piatra lui Hristos și îi primește în interiorul ei pe vinovații Corintului, Diotref ruinează Biserica, plasându-se pe sine în centrul ei; acoperă de ocări pe Sfântul Ioan Evanghelistul. Dichotomia dintre Diotref și Sfântul Apostol Pavel invită la o reflecție profundă asupra valorii a două lumi: lumea materială, dominată de păgânism și lumea spirituală. Diotref-omul este singur, reprezentând "lumea romană, cu monarhul ei, care e
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pseudo-objektive Motivierung, implicând credința într-un fatalism melancolic, oarecum personal ; la Rabelais, Spitzer analizează modul în care, folosind o rădăcină cunoscută, cum este, de pildă, Sorbonne, Rabelais o combină cu zeci de sufixe fantastice pentru a crea nenumărate cuvinte de ocară (de exemplu, Sorbonnagre = Sorbonne + onagre, măgar sălbatic) și trage concluzia că la Rabelais există un conflict între real și ireal, între comedie și oroare, între utopie și naturalism. *27 Aici, ideea de bază este, după cum se exprimă Spitzer, aceea că
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
opera unui romancier. Fidelitatea față de viață sau "realitatea" nu trebuie judeoata după precizia cutărui sau cutărui detaliu, tot așa cum moralitatea nu trebuie nici ea judecată, așa cum fac cenzorii din Boston, după prezența în roman a anumitor termeni sexuali sau de ocară. Critica sănătoasă trebuie să ia în considerație întreaga Iunie a romanului, comparând-o cu propria noastră lume trăită și imaginată care, de obicei, este mai puțin coerentă decât cea a romancierului. 284 Noi credem că putem afirma despre un romancier
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
avuțiile și tot ce am avut, am pierdut. Să nu pierdem Însă sufletele! Stați tare și bărbătește, dragii mei, și nu băgați seama de moarte: priviți la Hristos, Mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ce moarte de ocară a murit; credeți tare Întru Acesta și nu vă mișcați, nici vă clătiți din credința cea pravoslavnică pentru viața și lumea aceasta.” Acest Îndemn, venit din partea tatălui lor, i-a făcut pe cei patru fii ai lui Constantin Brâncoveanu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
avuțiile și orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem Încai sufletele... Stați tare și bărbătește, dragii mei! să nu băgați seama de moarte. Priviți la Hristos, mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ce moarte de ocara a murit. Credeți tare Intru această și nu vă mișcați, nici va clătiți din credință voastră pentru viața și lumea aceasta...”. Acestea zicând el, porunci Împăratul de le tăiară capetele, Întâi ale feciorilor, Începând de la cel mai tânăr, și mai
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
venit domnul cu zecile de mii de sfinți ai săi, ca să facă o judecată împotriva tuturor, și să încredințeze pe toți cei nelegiuiți, de toate faptele nelegiuite, pe care le-au făcut în chip nelegiuit, și de toate cuvintele de ocară, pe care le-au rostit împotriva Lui acești păcătoși nelegiuiți»”. Adică el scrie despre Calea/Legea Adevărului și Dreptății a lui Eno, text ascuns și interzis atît mozaicilor cît și iudeo-cretinilor după se-colul lll, pe care unii goimi cap
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care să ardă pururi untdelemnul credinței. Veghează ca fecioarele înțelepte, nu dormi ca cele neînțelepte, ca să nu te afle clipa morții nepregătit. Nu face din rugăciune roaba bunului tău plac. Nu spune nebunește: n-am chef să mă rog. Este ocară adusă lui Dumnezeu și o adevărată hulă. Rugăciunea să fie lege necălcată. Este o problemă de viață și de moarte veșnică. Nu respiri după cum ți-e voia și nu cauți pricini și prilej ca să respiri. Nu întrebi: la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]