6,900 matches
-
Dintre oamenii de ambasadă, a zis Bill și a ciocănit cu un deget cadranul ceasului de la mână. Indoneziana lui Începea să scârțâie. Trebuie trecem acum, rapid, Întâlnire la Palat. Soldatul i-a adresat un zâmbet rânjit. Avea ochii ascunși de ochelarii de soare. — Vă rugăm, domnule, ați putea să ne lăsați să trecem? a intervenit Margaret zâmbind. Suntem invitați la Palat și-ar fi tare nepoliticos să Întârziem la discurs. Așteptăm de mult cu nerăb dare ocazia aceasta. — Da, a adăugat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
acolo. Vă rugăm, noi suntem din familie, i-a spus Margaret infirmierei, care Începea să se Îmbuneze. Luase cheia de la sertar, Îl descuiase, dar șovăia să-l deschidă. O fixa pe Margaret din spatele ghișeului cu ochi bulbucați și cețoși din pricina ochelarilor cu len tile groase prinse În niște rame negre. Avea În jur de cincizeci de ani, nu era mai Înaltă decât Margaret, dar ceva mai plină. Cartonașul agățat de piept, zgâriat și cam șters, Îi indica numele și rangul, Cantik
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
subțiratic și Înalt care se grăbea pe culoar târșâindu-și picioarele strâmbe. Hei, Hendro! Bărbatul s-a răsucit fără să se apropie. Nu arăta a doctor, purta pantaloni maron de calitate și o cămașă În carouri, ca de cowboy, avea ochelari fumurii, dar nu chiar ca cei de soare. Ochii abia i se Întrezăreau. — Da, a răspuns el. Avea o voce bogată, prea educată și cam Îmbătrânită, nepotrivită cu trupul lui deșirat și cu ținuta stângace. — Suntem În căutarea, ăăăă, căutăm
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fi avut putere, dar ar fi fost disprețuită de cei din partea locului, sau lumea asta, În care era lipsită de orice putere, Însă era doar ceva mai puțin disprețuită. S-a gândit la doctorașul cu cămașa lui elegantă și cu ochelari de soare, la rânjetul lui rece. Poate că, la urma urmelor, tre cutul va fi fost un loc ceva mai bun... — De când sunt eu pe-aici, Indonezia așa a fost, a zis Mick strecurându-se printre șirurile de scutere și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de fotografia pe care mi-ați arătat-o, cea cu băiatul prietenului după care ați venit. și mi am adus aminte și de numele lui. Părea foarte mândră de ea, cu tot soarele care o lovea peste ochii mijiți În spatele ochelarilor. Foile ieftine, aproape translucide, hârtia de scris obișnuită la Jakarta, fuseseră strânse Într-un ghemotoc pe care Cantik doar Începuse să-l desfacă. Margaret a desprins cu grijă foile mototolite. I s-au părut asemenea frunzelor uscate de toamnă, așa cum
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o barieră de sârmă ghimpată În fața unei clădiri distruse În parte de incendiu. Unul dintre soldați, cu capul dat pe spate, râdea În hohote de gluma unui coleg. Tocmai treceau pe lângă ei, iar Adam a zărit norii roșcați reflectați de ochelarii lui de soare și a prins din zbor ceva despre un bivol și despre o soție. Soldații aceștia i s-au părut lui Adam mai vârstnici și mult mai viguroși decât cei care-l ridicaseră pe Karl. Aveau Înfățișări calme
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tunică kebaya, dar aproape. Avea un fular care-i acoperea capul și gâtul, nu un adevărat tudung, dar În orice caz un văl care-i ascundea părul și gâtul. Mi-amintesc că mi-am zis: Ce femeie frumoasă! Amândoi purtau ochelari de soare și vorbeau Într-un fel aparte, pe care nu-l prea pricepeam. Am fost aduși În Încăpere. Îi ziceam Încăpere pentru că era singura Încăpere propriu-zisă din orfelinat, adică nu era dormitor, o odaie cu despărțituri. O Încăpere. Acolo
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
N-am Înțeles ce voia să spună, nici nu mi-a păsat, nu părea să fie important. După multă, multă vreme, vine mami la mine și i am simțit parfumul, mirosea atât de plăcut a trandafiri, ea și-a scos ochelarii de soare și mi a spus: Mâine plecăm acasă la noi, ce zici? Nu poți să-ți În chipui ce fericit am fost. Simțeam că-mi crapă inima de fericire, pentru că am Înțeles că scăpăm. Ne-au lăsat singuri pentru
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Aș vrea să vorbesc cu tine, să schimbăm câteva vorbe, vrei? Eu i-am zis: Venim amândoi, nu-i așa? Ea a dat din cap că da, Îți jur, așa a fost, iar eu am fost din nou fericit. Avea ochelarii de soare la ochi și mi-a spus: Vino repede! Fuga, grăbește-te, și a plecat cu pași mari. Am crezut că vrea să-mi arate ceva În mașină, dar când m-am urcat și ușile s-au Închis În urma
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cunoscuse niciodată cu adevărat. Îi apărea În continuare monumental și nobil, dar acum Îi inspira și frică, de parcă dădea piept cu o serie de reguli stricte, STOP, nu continua, ÎNCETI NEȘTE, IA-O PE AICI, scoate casca de protecție și ochelarii, nu traversa, nu vorbi, nu zâmbi, reguli pe care reușise să nu le ia În seamă În cursul celorlalte vizite. Nu mai era un mare teren de joacă și aventuri, ci un loc unde opreliștile erau cât se poate de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îi căzuseră iar ochii pe fotografia celor doi președinți. Kennedy ținea pleoapele strânse din pricina luminii puternice, iar părul Îi era oarecum ciufulit de o boare de vânt. Sukarno avea ca Întotdeauna pe cap fesul negru, asortat de astă dată cu ochelari moderni de soare. Unul lângă altul, păreau să fie un școlar scos la plimbare de un unchi morocănos, Însă elegant Îmbrăcat. și unul, și celălalt păreau mulțumiți, cu toate că nu prea aveau ce să-și spună. Afișau Însă voioșia celor incapabili
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
asta cândva, a spus el. Cu mult timp În urmă, și nu prea departe de aici. Nu credeam să-ți amintești de ceva atât de banal. — Ba da, Margaret, ba da. Zubaidah se și instalase În mașină și Își pusese ochelarii de soare. Nu putea să sufere să-și ia rămas-bun, spusese ea. N-avea timp de așa ceva. Stătuse mână-n mână cu Adam Îndelung Înainte să-i spună: — Nu, tu trebuie să te Întorci la tine acasă cu tatăl tău
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a gândi și era derutată, jignită, uneori iritată. Când pleca la culcare o lăsa pe femeie croșetând, îi făcea o bluză cu model perforat era foarte la modă, spunea, croșeta rapid în gheboșată în scaun, cu mimica țeapănă, impenetrabilă, cu ochelarii alunecați pe vârful nasului. Dimineața ochii îi erau roșii de nesomn și dacă fata o certa pentru faptul că nu se îngrijește de sănătatea ei și-și pierde nopțile aiurea ea se înduioșa, îi zâmbea încântată și, scormonind prin punga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Privirea fetei căzu pe o carte despre Blaga. Zăcea așezată cu coperțile în sus pe suportul noptierei și își aminti că tatălui îi plăcea să citească date biografice, note de călătorie. Și-l imagină în pat, îmbrăcat în pijama, cu ochelarii pe nas, ținând cartea la numai o palmă distanță de ochi, cum exclama din când în când de încântare, la vreun pasaj mai interesant. La celălalt capăt al patului mama broda la un set de lenjerie, era foarte concentrată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de ce râzi și el îi explica în amănunt pasajul, chiar i-l recita, fără să reușească s-o impresioneze sau s-o emoționeze cu ceva. Ea urmărea mai departe capătul lucios al acului, mâna i se mișca repede, cu precizie, ochelarii îi tot alunecau pe nas. Înțelegi, mă? O întrebă bărbatul și ea replica jignită, da înțeleg, ce mare filozofie e ca să nu înțeleg? Mai târziu, în camera ei, în patul larg, cu plapuma trasă până sub bărbie, Carmina adormi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în urma căruia reușise să-l scoată basma curată... Hoinări un timp pe stradă, vântul făcea să i se împleticească poala rochiei printre pulpe, știa bine că are un picior frumos, delicat, și cu fața ascunsă în dosul lentilelor mari ale ochelarilor, se simțea minunat. Acum se îmbracă, își spunea în timp ce trecea agale prin fața vitrinelor, poate introduce grăbit aparatul de ras în priză, sau poate, nu, nici nu se uită în oglindă, știe că are suficient farmec cât să îl apere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ei, i-ar fi atras atenția că, desigur, face o confuzie regretabilă, trebuia doar să fie atentă, să nu se joace cu ridicolul. Ceainăria era goală. Își alese o masă lângă fereastră, în bătaia soarelui numai așa se justifica prezența ochelarilor mari. Își aminti de-o carte citită mai de mult, nici nu mai reținea numele autorului era vorba de o femeie cu un defect la un picior care ațâțase un bărbat, pe urmă fugise din calea lui mimând disperarea, fugise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
zece. Căldura din încăpere mi-a demonstrat că afară soarele dogorea. M-am dus la baie, mi-am descurcat părul, m-am studiat în oglindă. Mă simțeam fără vlagă, obosită, aveam ochii tulburi. Am îmbrăcat rochia de plajă am luat ochelarii de soare, pălăria. În papuci încă mai erau firicele de nisip. Jos în hol, la cazare se afla un grup de tineri. Râdeau, glumeau erau enervant de fericiți. M-am gândit, nu fără neplăcere că, desigur, recepționera îmi va plasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
periculos, ne opream să râdem și să ne ferim de mașini în ultima clipă, frumoase sunt casele astea în Brăila, boierești, grecești, și uite că toți sunt de acolo și se leagă, la Brăila, cu ritmul lent, încetinit, eu cu ochelarii găsiți și care mi se păreau super, lăsați pe nas mai în jos ca să pot vedea și prin ei și pe deasupra, mai ales lumina galbenă de stat în loc prin frunze verzi de vară îmi plăcea și faptul că eu simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
devreme, de ce naiba nu am plecat, urc și caut un loc umbros, răcoros și mă așez direct în soare, îmi pun apă în păr, pe față, mintea mi-e amorțită, ochii probabil că sunt umflați dar nu se văd de sub ochelari, mi-e foarte greu să mai gândesc, sunt epuizată, mă uit, lumea se uită la noi, semănăm, gândesc, și el așa frumos probabil că toate zic norocoasa. Toni, tu ești un om pozitiv, spune Cezar mergând, aha! Am avut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
vezi, acum am cu mult mai puțin, fac extrasistole și le simt, sor-mea a zis că îți dă ea bani pentru facultate în continuare anul ăsta, spune Dragoș, nu mai vreau nimic, mă întorc spre ferestre și-mi pun ochelarii de soare ca să nu mă vadă, de ce, nu știai că îmi dai banii, de ce te tulbură acum așa de tare, nu-i vorba de asta, e... eu îi dau banii înapoi lui Dragoș, nu mai vreau nimic de la el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
priceput și ne ținem cu degetele încleștate ca îndrăgostiții, uite cum râzi, zice el, cum râd, ca un avion care demarează și când se oprește, mai merge ceva până i se stinge motorul, îhî, ha... ha... pune-mi și mie ochelarii, și mie îmi place să-i pun ochelarii peste cărți și eu încă nu i-am văzut trupul gol, cum o arăta, mă gândesc, suntem ca într-un scurt metraj, realizezi? a zis el în prima zi, când Bianca mia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
îndrăgostiții, uite cum râzi, zice el, cum râd, ca un avion care demarează și când se oprește, mai merge ceva până i se stinge motorul, îhî, ha... ha... pune-mi și mie ochelarii, și mie îmi place să-i pun ochelarii peste cărți și eu încă nu i-am văzut trupul gol, cum o arăta, mă gândesc, suntem ca într-un scurt metraj, realizezi? a zis el în prima zi, când Bianca mia a plecat zâmbind pe ușă, după ce toți 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
vorbim și fumăm și înaintăm ușurel de pe jos pe marginea patului și el se întinde îmbrăcat, nici așa?!... se doarme sub pătură, zic eu cu tupeu de femeie inteligentă, ha, ha?! și-l acopăr și pe el, după ce-i pun ochelarii peste cărți, stăm înveliți, cu muzică de la MTV, până sub gât, și capetele par enorme pe pernă, băi, suntem într-un film de scurtmetraj, îți închipui?! cadru pe televizor, pe urmă pe jos, pe pat și noi 2 cum stăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
privirea înainte, gâfâind în strâmbătură, o gură de aer strâmbă să trag, cât să mă ajungă din urmă corpurile pierdute, să mă am, să-mi revin ca să mă pot risipi iar pe drumul dintre ochii mei și o pereche de ochelari, ochii mei și negrul care se face verde cât tot hotelul, ochii mei și negrul ochilor... ai mei în capul altcuiva, pe care-l simt ca și cum aș exista în dublu exemplar, cu o dragoste de mine în alt corp, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]