3,917 matches
-
din anul 1991, când a cedat barajul lacului de acumulare de la Belci, zeci de suflete găsindu-și atunci sfârșitul sub ape. În iulie 2005, Oneștiul arăta, după 24 de ore de ploaie continuă, ca după potop. De asemenea, orașul Tg. Ocna a rămas în beznă, fără apă potabilă și gaz metan. Locatarii a șase blocuri au fost evacuați, în timp ce 40 de case au fost acoperite de ape. Comuna Gura Văii a fost și ea lovită din plin de mânia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
interesantă apare în Năpasta aceluiași I.L.Caragiale. Dragomir, asasinul lui Dumitru invocă prescripția omorului. Termenul legal este de zece ani. La capătul lor, Dragomir ar fi rămas liber și, mărturisind omorul, îl punea în libertate și pe Ion, osândit la ocnă pentru acea crimă, victima unei erori judiciare. Acesta se alienase mintal în timpul cercetării penale, făcute cu mijloace dure, și când i s-a citit osânda râdea. Din păcate pentru Dragomir, soția lui, Ana, îl face să-l ucidă pe Ion
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
este un intelectual promițător, care dă încă din facultate o lucrare filosofică interesantă. Apoi, luat cu războiul și cu gelozia față de nevastă-sa, preocupările înalte se duc de râpă. În Patul lui Procust aflăm chiar că ar fi ajuns “în fundul ocnei”. Pietro Gralla din Act venețian clădește o operă militară, dar Veneția coruptă refuză să se bazeze pe experiența lui. Opera politică a lui Danton se risipește, cum știm, în spargerea revoluției. Totuși, aceștia au creat ceva, spre deosebire de Andrei Pietraru, care
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
că în tipografiile de la Bârlad tipăreau scriitori sau autoritățile limitrofe din Vaslui, Fălciu, Tecuci și chiar din Târgu-Ocna cu informații din ultima localitate de la tipografii B.H. Margulies din Bacău, A. Hoessohn (în 1907 rentier) și Iancu Flachs chiar din Târgul Ocna până și după ce în localitățile respective se înființaseră 207 tipografii, dovedește că Bârladul avea „ascendență culturală în partea sud-estică a Moldovei" scrie Antonovici („Tipografiile...p.28) E drept, cărți și alte publicații se imprimau, chiar și „pentru trebuințele județului Tutova
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
putea ca amândoi să fie în eroare pentru că „Vocea Bârladului” n‐am găsit‐o în documentarea mea, iar în perioada invocată la Bârlad apărea totuși „Vocea Tutovei”, de care G. Tutoveanu era foarte apropiat. Publica în ea poezii... * Vocea Tg. - Ocnei Vocea Târgu Ocnei, ziar politic independent, director și proprietar Pompeiu Ioan Popescu, redacția și administrația în Târgu Ocna, strada Radu Racoviță nr. 4, imprimat la Focșani, tipografia Alexandru Codreanu, strada Centrală nr. 12, cu apariția anunțată de două ori pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să fie în eroare pentru că „Vocea Bârladului” n‐am găsit‐o în documentarea mea, iar în perioada invocată la Bârlad apărea totuși „Vocea Tutovei”, de care G. Tutoveanu era foarte apropiat. Publica în ea poezii... * Vocea Tg. - Ocnei Vocea Târgu Ocnei, ziar politic independent, director și proprietar Pompeiu Ioan Popescu, redacția și administrația în Târgu Ocna, strada Radu Racoviță nr. 4, imprimat la Focșani, tipografia Alexandru Codreanu, strada Centrală nr. 12, cu apariția anunțată de două ori pe lună, cu deviza
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în perioada invocată la Bârlad apărea totuși „Vocea Tutovei”, de care G. Tutoveanu era foarte apropiat. Publica în ea poezii... * Vocea Tg. - Ocnei Vocea Târgu Ocnei, ziar politic independent, director și proprietar Pompeiu Ioan Popescu, redacția și administrația în Târgu Ocna, strada Radu Racoviță nr. 4, imprimat la Focșani, tipografia Alexandru Codreanu, strada Centrală nr. 12, cu apariția anunțată de două ori pe lună, cu deviza înscrisă pe frontispiciu: „Cu Dumnezeu înainte; Dreptate și Adevăr", purta la 24 iulie 1905 nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe frontispiciu: „Cu Dumnezeu înainte; Dreptate și Adevăr", purta la 24 iulie 1905 nr.l, dar era în anul III de activitate înscris pe 232 manșetă. Redacția, în loc de articol de fond, publica un „Aris" în care menționa că „Vocea Tg. Ocnei cu acest număr este „în al treilea an al existenței sale" și chema cititorii să-i dea „tot concursul binevoitor, făgăduind că va urma aceeași cale ca și în trecut, observând și arătând orice măsură rea și aprobând pe cele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al existenței sale" și chema cititorii să-i dea „tot concursul binevoitor, făgăduind că va urma aceeași cale ca și în trecut, observând și arătând orice măsură rea și aprobând pe cele bune." Ziarul apărea în patru pagini. Vocea Tg. Ocnei nr. 5 din 30 octombrie 1905 rămânea și pentru viitor proprietatea lui P.I.Popescu, dar anunța că „începând de astăzi va trece sub conducerea unui comitet", lucru notat pe frontispiciu dar și într-o notă care se intitula: „Spre știință
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
girant responsabil al ziarului." Legat de orașul Bârlad unde a apărut, la început conservator, la tipografia „Comercială" în 1903, cu numerele 14 din 15 iunie 20 iulie, vezi și volumul „Tipografiile..." de Gr. Crețu și I. Antonovici, ziarul „Vocea Tg. Ocnei" nr. 1/1905 publica articolul intitulat „Ridicarea unui monument lui Ion Popescu Bârlad", semnat de mai mulți bârlădeni din țară", menționând că Ion Popescu „ a luat parte hotărâtoare la toate actele mari ce s-au petrecut de la 1854 până la moartea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
național liberal, fotografia și numele lui Ion Popescu, fost profesor onorific, președintele Societății pentru învățătura poporului român, județul Tutova, fost deputat etc. și menționa că director și proprietar era același Pompiliu Ioan Popescu, cu apariția „în fiecare săptămână. Vocea Tg. Ocnei nr. 2, Anul IV din 2 octombrie 1911, tot cu apariția săptămânală, purta subtitlul „Ziar politic independent", director politic și proprietar Pompeiu Ioan Popescu, cu redacția și administrația în Tg. Ocna, realizat la tipografia „Neamul românesc", Vălenii de Munte (județul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ioan Popescu, cu apariția „în fiecare săptămână. Vocea Tg. Ocnei nr. 2, Anul IV din 2 octombrie 1911, tot cu apariția săptămânală, purta subtitlul „Ziar politic independent", director politic și proprietar Pompeiu Ioan Popescu, cu redacția și administrația în Tg. Ocna, realizat la tipografia „Neamul românesc", Vălenii de Munte (județul Prahova) și publica articolul de fond „Reforma administrativă și comunală", semnat de proprietarul ziarului. La Focșani ziarul a mai fost imprimat la tipografiile 233 „Modernă" M.Th. Dumitrescu, strada Centrală, la „Comercială
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
semnături: Pompeiu I Popescu, Argus, Ion Dafin, P.I.P., Valerian V. Ionescu, Floridor, De la Abrud, Pip, Doctor P., C.B. Penescu, Iulius, Gh. Mateiu, I. Rusu Abrudeanu, Ipsilon, Ioan Moțet ( a se înțelege, destule pseudonime). Utilă cititorilor informația publicată în „Vocea Tg. Ocnei" care făcea cunoscut că se aflau la redacție de vânzare: „Foaie pentru minte, inimă și literatură" de la 1847 și până la 1864, ziarul „Învățătorul poporului" din 1848: „Noua albină românească", „Gazeta Moldovei", foaie literară și artistică din 1857, ziarul „Zimbrul" din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
literară și artistică din 1857, ziarul „Zimbrul" din 1850, „Muzeul Național" din 1837, „Pruncul Român" din 1748, precum și alte acte din perioade îndepărtate, plus „Buletinul ședințelor Adunării Ad hoc al Moldovei de la l octombrie 1857 până în decembrie 1857. Vocea Târgului Ocna, la început conservatoare, apare ca ziar independent, director politic și proprietar Pompeiu I.Popescu, fost unicul scriitor al ei, I, 1-4 (15 iunie 20 iulie 1903), scrie I. Antonovici în volumul „Tipografiile..." de la Bârlad. Gr. Crețu în nota la cartea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în Focșani la tipografiile „Modernă" M.T. Dumitrescu, „Comercială" Leon Svorne și Al. Codreanu. La Bârlad ea a fost tipărită la „Comerciala" lui C.S. Lețcae." * Iată și ce scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu în „Publicațiile periodice românești”: „Vocea Tg.Ocna. Târgul Ocna 15 iunie 1903 - 28 noiembrie 1904, 23 - 30 ianuarie 1905, 24 iulie - 15 decembrie 1905 și 10 iunie - 15 august 1907. Odată pe săptămână, 48x33 cm. Anual 5 lei, 10 bani numărul. Director și proprietar Pompeiu Ion Popescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la tipografiile „Modernă" M.T. Dumitrescu, „Comercială" Leon Svorne și Al. Codreanu. La Bârlad ea a fost tipărită la „Comerciala" lui C.S. Lețcae." * Iată și ce scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu în „Publicațiile periodice românești”: „Vocea Tg.Ocna. Târgul Ocna 15 iunie 1903 - 28 noiembrie 1904, 23 - 30 ianuarie 1905, 24 iulie - 15 decembrie 1905 și 10 iunie - 15 august 1907. Odată pe săptămână, 48x33 cm. Anual 5 lei, 10 bani numărul. Director și proprietar Pompeiu Ion Popescu (director până la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
15 decembrie 1905 și 10 iunie - 15 august 1907. Odată pe săptămână, 48x33 cm. Anual 5 lei, 10 bani numărul. Director și proprietar Pompeiu Ion Popescu (director până la 25 septembrie 1905). Tipografia „Comercială” Bârlad. De la 29 iunie 1903: Vocea T. Ocnei, la care adaugă de la 15 august 1903 subtitlul „Ziar politic independent” De la 30 mai - 29 iulie 1904 adaugă la titlu și cuvintele: „și a Slănicului (Moldova)”. De la 24 iulie 1905 apare de două ori pe lună. De la 30 234 octombrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tipografia Alissandru Codreanu; de la 2 iulie 1904 la tipografia „Modernă” M.T. Dumitrescu; de la 15 iulie 1904 la tipografia „Comercială” „Leon Svorene” și de la 4 septembrie 1905 la tipografia Th. Dumitrescu. Au apărut în totaal 56 numere. * În legătură cu ziarul „Vocea Târgu Ocnei”, directorul și proprietarul lui, publicăm în cele ce urmează articolul cu titlul „Moartea lui Ioan Popescu” publicat la 19 iulie 1901 în ziarul „Paloda”, Bârlad, Nr. 29 : „Bătrânul Ioan Popescu, fost profesor la liceul Codreanu din orașul nostru a încetat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
respectat și apreciat, marile sale fapte liberale, patriotice și naționale, și pentru cari noi cu toții suntem datori pentru memoria lui Ioan Popescu ca să ajutăm, după puterile noastre, pe fiul său. După cum am arătat mai sus, fiul locuiește în Tg.236 Ocna strada Sfinții Voevozi No. l, unde i se poate trimite ajutorul cetățenilor, al amicilor și foștilor elevi ai decedatului Ioan Popescu.” Bârlad, 14 Septemvrie 1902. Un cetățean pensionar. Tot în analele Academiei se reproduce din ziarul „Vocea Tg. Ocna”, anul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
236 Ocna strada Sfinții Voevozi No. l, unde i se poate trimite ajutorul cetățenilor, al amicilor și foștilor elevi ai decedatului Ioan Popescu.” Bârlad, 14 Septemvrie 1902. Un cetățean pensionar. Tot în analele Academiei se reproduce din ziarul „Vocea Tg. Ocna”, anul II, No.7, din 10 iunie 1904, următoarea scrisoare „Despre recompensa ce s-ar cuveni lui Ioan Popescu”: „Stimate Domnule Director, Se împlinesc trei ani la 11 Iulie a.c. de când scumpul dstră părinte, iubitul nostru cetățean Bârlădean, fruntașul liberal
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Națională .............................................20 4 Vasluiul....................................... ......................206 Veacul nostru ............................................... .....207 Vechea Tutovă ............................................... ....211 Vestea ............................................... ................213 Veteranul ............................................... ...........214 Viitorul ............................................... ...............215 Voința poporului...................................... ..........217 Vreme nouă ............................................... ........219 Vremea nouă ............................................... ......220 Vocea Tutovei ............................................... .....223 Vocea Tutovei ............................................... .....225 Vocea Tutovei ............................................... .....229 Vocea Bârladului ............................................... 231 Vocea Tg. - Ocnei.......................................... .....231 Zorile......................................... ........................238 Omagiu - tată și fiu ...........................................240 Reviste apărute la Bârlad...................................243 Academia Bârlădeană ........................................244 467 Academia Bârlădeană ........................................244 Actualitatea Bârlădeană..................................... 246 Albumul creștinului.................................... .......247 Analele Spitalului Beldiman și Elena Beldiman Bârlad (1892 1911).......................................... ..........247 Anuarul Școlii Normale primare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
noi mergem la serviciu, voi mergeți la școală" (A.G.). Când școala era dublată și de obligațiile vieții de adult, prin studiul "la seral", se ajungea, într-adevăr, la o suprasolicitare dusă până la epuizare: "a fost ca la galere, ca la ocnă. Plecam la 6 dimineața și ajungeam la 10 seara. [De oboseală] mergem dormind și m-am trezit în podul fabricii [...]. Învățam în autobuz" (O.I.); "timp de patru ani, intram [la școala] seara la cinci, ieșeam la zece [...] patru ani, m-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
În chenar erau presărate numele marilor bătălii ale acestui război. Nu erau uitați nici "eroii morți și necunoscuți", cărora regina Maria le aducea un omagiu aparte. Un astfel de afiș-tablou era expus, în 2008, la Muzeul monument de la Măgura Tg. Ocna, fiind o donație a maiorului în rezervă N. Costin, "orfan de război din Primul Război Mondial". 85 Vezi General Radu Rosetti, Muzeul militar național, în "Boabe de grâu" (București), an I, nr. 5, iulie 1930, p. 289. Aceste etape erau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
credem că lucrarea lui Soljenițîn are aspectul unei antiutopii, situându-se la limita dintre epic, ideologic, discurs politic etc. Caracterul hibrid al Arhipelagului GULAG a dus la diferite încercări de încadrare generică. S-a spus că aceasta ar fi enciclopedia ocnei sovietice, enciclopedia lumii lagărelor ori letopisețul ocnei sovietice sau odiseea diferitelor și nenumăratelor șiruri de deportați. Aceste delimitări, întemeiate, scot în evidență doar latura documentară a scrierii. Poate doar încadrarea în specia epopeii surprinde și componenta artistică. Din această perspectivă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
unei antiutopii, situându-se la limita dintre epic, ideologic, discurs politic etc. Caracterul hibrid al Arhipelagului GULAG a dus la diferite încercări de încadrare generică. S-a spus că aceasta ar fi enciclopedia ocnei sovietice, enciclopedia lumii lagărelor ori letopisețul ocnei sovietice sau odiseea diferitelor și nenumăratelor șiruri de deportați. Aceste delimitări, întemeiate, scot în evidență doar latura documentară a scrierii. Poate doar încadrarea în specia epopeii surprinde și componenta artistică. Din această perspectivă, lucrarea lui Soljenițîn seamănă atât cu Odiseea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]