10,695 matches
-
gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
datori domniei cu multe alte dări în natură, din cereale, din vite, din vin, din oi, toate strânse de oamenii desemnați de domnie, prin intermediul boierului din zonă, de regulă dintre mazili, sau chiar dintre răzeși. În epoca modernă, privighetorul de ocol (un fel de subprefect) ordona mazililor să strâng dările pe sferturi, plătite în moneda care circula atunci: galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintre răzeși. În epoca modernă, privighetorul de ocol (un fel de subprefect) ordona mazililor să strâng dările pe sferturi, plătite în moneda care circula atunci: galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului răzeșilor Antohești, din satul Oțelești, că a fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița, Filipeni și Fruntești, poruncindu-i să meargă prin ele și împreună cu zapcii aflați acolo
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prefect, al plășii un subprefect (mai târziu un pretor), iar la comunei un primar. Prin aceste legi, Al. I. Cuza dădea un caracter unitar administrației în Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești, renunțându-se la vechile structuri administrative (ținuturi, ocoale, sate, cătune) și la vechile denumiri ispravnic, privighetor de ocol, vornic. Totodată, primăriile au avut sigilii (ștampilă) noi, care reflectau noua situație politică și administrativă din țară. În 1865, comuna Filipeni avea ștampilă cu inscripția: Județul Tecuci, Plasa Berheciu, Primăria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la comunei un primar. Prin aceste legi, Al. I. Cuza dădea un caracter unitar administrației în Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești, renunțându-se la vechile structuri administrative (ținuturi, ocoale, sate, cătune) și la vechile denumiri ispravnic, privighetor de ocol, vornic. Totodată, primăriile au avut sigilii (ștampilă) noi, care reflectau noua situație politică și administrativă din țară. În 1865, comuna Filipeni avea ștampilă cu inscripția: Județul Tecuci, Plasa Berheciu, Primăria comunei Filipeni, 1865. Ca emblemă, pe tampilă era imprimat vulturul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintre ele) aveau un sigiliu propriu, care se aplica pe unele acte. Satul Fruntești a avut ștampila sa care apare și pe unele acte, în 1834. Unul dintre aceste acte (zapisă din 17 noiembrie 1829) a fost încredințat de privighetorul ocolului Berheci, referitor la vânzarea către Ioan Oprișan și Alexandru Luca, a doi stânjeni de moșie din hotarul satului Fruntești de către Hurmuzache Samson din satul Godinești și poartă sigiliu în fum al satului Fruntești. Această ștampilă a fost folosită de vornicul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puterii au coincisă cu voința și dorința oamenilor, chiar dacă, în cazul comunei Filipeni, arondarea la această comună a satului Mărăști are și o justificare istorică: a fost cătun al satului Fruntești. Și arondarea satelor și comunelor la structurile administrative superioare (ocol, ținut, județ, raion, regiune) nu a ținut seama de interesele comunităților, nici de afinități, nici de distanțe. Era greu să ajungi de la Filipeni la Tecuci; era greu să ajungi după 1950 în 1952 de la Lunca la Răchitoasa, la raion! Conform
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
creată în 1864, care acum include și fosta comună Mărăști: Balaia, Bradul, Filipeni, Fruntești, Lunca, Mărăști, Pădureni (Moara lui Conachi), Știubiana. De asemenea, Filipenii (comuna) au fost supuși permanent schimbării autorităților de plasă, deși autoritatea județeană, după anularea ținuturilor și ocoalelor, a fost la Bacău. 1. Satul Blaia: Sat în comuna Mărăști; Sat comuna Gloduri Sat în comuna Filipeni (Legea din 1906-1912) Sat în comuna Mărăști. Decret din 1925 (Noua împărțire administrativ-teritorială în România Mare) Sat în comuna Filipeni - Decret din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pârlituri în 1925; în 1926 pierde cătunul Pârlituri devenit sat Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat în comuna Filipeni; înglobează satul Lunca în 1956. De atunci datează confuzia între Lunca și Filipeni. 4. Satul Fruntești: Sat în comuna Filipeni Sat ocolul Nicoreștilor - include Bărboasa și Mărăști, în 1772 Sat ocolul Berheciului, pierde Mărăști, devenit sat la recensământul populației din 1774; înglobeaz Slobozia - Filipeni, cf. Condici 1803, îl pierde în 1816; înglobează Moara lui Conachi în 1832 Sat ocolul Fundu Răcătăului - 1833
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat în comuna Filipeni; înglobează satul Lunca în 1956. De atunci datează confuzia între Lunca și Filipeni. 4. Satul Fruntești: Sat în comuna Filipeni Sat ocolul Nicoreștilor - include Bărboasa și Mărăști, în 1772 Sat ocolul Berheciului, pierde Mărăști, devenit sat la recensământul populației din 1774; înglobeaz Slobozia - Filipeni, cf. Condici 1803, îl pierde în 1816; înglobează Moara lui Conachi în 1832 Sat ocolul Fundu Răcătăului - 1833 Sat ocolul Berheciului, 1834 Pierde Bărboasa, înglobat la Oncești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comuna Filipeni Sat ocolul Nicoreștilor - include Bărboasa și Mărăști, în 1772 Sat ocolul Berheciului, pierde Mărăști, devenit sat la recensământul populației din 1774; înglobeaz Slobozia - Filipeni, cf. Condici 1803, îl pierde în 1816; înglobează Moara lui Conachi în 1832 Sat ocolul Fundu Răcătăului - 1833 Sat ocolul Berheciului, 1834 Pierde Bărboasa, înglobat la Oncești, în 1838 Sat în comuna Filipeni din 1865 Sat în comuna Lunca, pierde Moara lui Conachi, cf. Î.. 1876 Sat în comuna Filipeni din 1865 până astăzi 5
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
include Bărboasa și Mărăști, în 1772 Sat ocolul Berheciului, pierde Mărăști, devenit sat la recensământul populației din 1774; înglobeaz Slobozia - Filipeni, cf. Condici 1803, îl pierde în 1816; înglobează Moara lui Conachi în 1832 Sat ocolul Fundu Răcătăului - 1833 Sat ocolul Berheciului, 1834 Pierde Bărboasa, înglobat la Oncești, în 1838 Sat în comuna Filipeni din 1865 Sat în comuna Lunca, pierde Moara lui Conachi, cf. Î.. 1876 Sat în comuna Filipeni din 1865 până astăzi 5. Satul Lunca: Fost sat pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului Lunca a fost arondată comunei Gloduri [1887] Sat în comuna Filipeni - Legea din 1932 Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat al comunei Filipeni - sediul comunei Filipeni 6. Satul Mărăști: Sat în comuna Filipeni; Fost cătun al satului Fruntești Sat ocolul Berheciului, include cătunul Valea lui Ciupercă (1774) Include trupul de moșie Băimacul care devine sat în 1809. Înglobează Băimacul și Obârșia în 1816 Sat ocolul Fundu Răcătăului Sat ocolul Siretului Sat Berheciului Sat ocolul Bistrița de Susă Sat în comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunei Filipeni 6. Satul Mărăști: Sat în comuna Filipeni; Fost cătun al satului Fruntești Sat ocolul Berheciului, include cătunul Valea lui Ciupercă (1774) Include trupul de moșie Băimacul care devine sat în 1809. Înglobează Băimacul și Obârșia în 1816 Sat ocolul Fundu Răcătăului Sat ocolul Siretului Sat Berheciului Sat ocolul Bistrița de Susă Sat în comuna Mărăști 1865 - Satul de JosăSatul de Susă Sat în comuna Glodurile - 1878; pierde Godovana, devenit sat Sat în comuna Mărăști - 1887 Sat în comuna Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mărăști: Sat în comuna Filipeni; Fost cătun al satului Fruntești Sat ocolul Berheciului, include cătunul Valea lui Ciupercă (1774) Include trupul de moșie Băimacul care devine sat în 1809. Înglobează Băimacul și Obârșia în 1816 Sat ocolul Fundu Răcătăului Sat ocolul Siretului Sat Berheciului Sat ocolul Bistrița de Susă Sat în comuna Mărăști 1865 - Satul de JosăSatul de Susă Sat în comuna Glodurile - 1878; pierde Godovana, devenit sat Sat în comuna Mărăști - 1887 Sat în comuna Filipeni - Legea din 1906 Sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fost cătun al satului Fruntești Sat ocolul Berheciului, include cătunul Valea lui Ciupercă (1774) Include trupul de moșie Băimacul care devine sat în 1809. Înglobează Băimacul și Obârșia în 1816 Sat ocolul Fundu Răcătăului Sat ocolul Siretului Sat Berheciului Sat ocolul Bistrița de Susă Sat în comuna Mărăști 1865 - Satul de JosăSatul de Susă Sat în comuna Glodurile - 1878; pierde Godovana, devenit sat Sat în comuna Mărăști - 1887 Sat în comuna Filipeni - Legea din 1906 Sat în comuna Mărăști - Decret 1925
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pădureni (Moara lui Conachi): Sat în comuna Filipeni Sat în ținutul Tecuciului, înglobat în Fruntești Sat în comuna Lunca, 1876 și în 1931 9. Satul Știubiana: Fost sat la est de satul Slobozia, la confluența Dunavățului cu valea Știubiana Sat ocolul Berheciului Sat în comuna Filipeni - 1865; înglobat în satul Filipeni în 1887; apoi nu mai apare 10. Filipenii : Comună în județul Bacău, plasa Berheci (1864), Știubiana; (comuna) Desființată în 1875; comună în plasa Bistrița de Sus, formată din Filipeni, Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asemănători, mai mult sau mai puțin, se exprimau, cu drapelul național arborat în spatele lor, mai întâi, șeful statului în palatul său, apoi prim-ministrul în micul său palat. La ușa secțiilor de votare, cozile de alegători, pe trei rânduri, dădeau ocol cvartalului până nu se mai vedeau. La fel ca ceilalți președinți de prezidiu din oraș, cel al adunării electorale numărul paisprezece avea conștiința clară că trăia un moment istoric unic. Când, noaptea foarte târziu, după ce ministerul de interne prelungise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pe el, dar în momentul următor prudența deja protesta că ar fi curată nebunie, Prudent, spunea, este să nu trezești balaurul care doarme, e o prostie să te apropii de el când e treaz. Comisarul de ridică de pe scaun, dădu ocol livingului de două ori, se întoarse la masa unde se aflau ziarele, se uită din nou la capul soției medicului pus într-o circumferință albă, care era ca un laț de spânzurătoare, la ora aceasta jumătate din oraș citește ziarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cred. Nici un pic? — Poate, nu știu, cine poate spune? — Eu o să sufăr, asta-i clar, simt că începe deja, nemernicul... Fantin a plecat prin locul în care fusese strada principală a satului. Evita vechile gropi lăsate de obuze făcând mari ocoluri. Ai fi spus că-i o dansatoare, o dansatoare la sfârșitul carierei, mânioasă foc, și care la fiecare trei metri îl făcea pe tatăl meu mort „jigodie“ și „nătărău“. Apoi a dispărut, după ce trecuse de colțul magazinului lui Camille, Pălării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pe lângă biserică, urcând înapoi prin spatele primăriei și zorește spre cimitir până la cocioaba ei, preferă să o ia de-a lungul micului canal, deși cam îngust, chiar dacă cu căruța, și încă plină, știe că-i va fi greu. Chiar dacă acest ocol înseamnă mai bine de un kilometru. E frig. Gerul face ca totul să troznească. Lui Josăphine îi curge nasul, iar sticluța cu băutură e goală. Cerul capătă nuanțe gri-bleu și prima stea apare ca un cui de argint. Căruța spulberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
tot timpul. Nu știu de ce. Când m-am trezit în camera parohului, m-am gândit la Clămence. Trebuia să mă întorc acasă cu orice preț, chiar dacă aș fi luat-o pe câmp, înconjurând drumul în caz că era încă interzisă trecerea, făcând ocoluri, nu contează, numai să mă întorc la ea. Cât mai repede. Nu pot spune că aveam o presimțire. Nu eram îngrijorat. Nu. Dar îmi era dor de pielea și de ochii ei, de sărutările ei, doream să o strâng în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
cunosc adevărata cauză. Noriko a reușit În cele din urmă să-și Îndepărteze masca de pe față. Ecstasy avea cam aceleași efecte ca un ser al adevărului, de aceea nu avea de ce să-și piardă simțul realității. Era suficient să dea ocol camerei cu privirea ca să-și dea seama de situația În care se afla. Era legată de un scaun, cu picioarele larg depărtate, iar În fața ei se afla bărbatul care Îi oferise atâtea orgasme În trecut și pe care Încă Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să mâzgălesc, Să-ți spun duios cât te îndrăgesc!! Cum barcă tot se ducea, De vâsla puternic tot zbătea, Izbind ghețarii rând pe rând, Barca săracă tot plângând.. Mi-am dat seama c-o să-i iasă zeama, iar după un ocol mare de lac și după o insulița artificială, realizând că nici spațiu pentru asta nu-i, plus că e și pericolul de a se sparge barcă.. că, eu tot nu mă calmez..trebuia să mă ”iau de cauză acelei stări
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
vârful capului ca niște antene misterioase, era victima sigură a uneltirilor fără de sfârșit ale neostoiților de copii care se distrau folosind niște rachete și rachetuțe artizanale pe care le lansau aproape nonstop și care, cât ai clipi din ochi, dădeau ocolul planetei Jupiter și se întorceau înapoi spre a sfârși în groapa cu nisip de pe maidanul lor de joacă. Necazul cel mare era că acești drăcușori de copii mai greșeau uneori comenzile rachetelor lor, de treceau acestea survolând înfiorător pe deasupra capului
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363816_a_365145]