45,651 matches
-
lui Moise, Comentariul asupra Cântării Cântărilor și omiliile asupra Fericirilor sunt toate înălțări spirituale fără un posibil sfârșit (prin acest aspect, diferă în mod esențial de ascensiunile unei Sfinte Tereza)<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 46-47. footnote>. Din moment ce obiectul este infinit, călătoria spre el este și ea infinită. De aici încolo, toate calculele limitate dispar. Odată ce sufletul a ajuns la un nou vârf, este ca și cum nu ar fi făcut încă nici
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Comentariul asupra Cântării Cântărilor și omiliile asupra Fericirilor sunt toate înălțări spirituale fără un posibil sfârșit (prin acest aspect, diferă în mod esențial de ascensiunile unei Sfinte Tereza)<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 46-47. footnote>. Din moment ce obiectul este infinit, călătoria spre el este și ea infinită. De aici încolo, toate calculele limitate dispar. Odată ce sufletul a ajuns la un nou vârf, este ca și cum nu ar fi făcut încă nici primul pas
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
devină din nou porumbiță prin transformarea sa în ceva mai bun”<footnote Omilia a V-a, 120 (160, 6-9); cf. Martin Laird, „The Fountain of His lips: Desire and Divine Union in Gregory of Nyssa’s Homilies on the Song of Songs”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, vol. 7, nr. 1, 2007, p. 49. footnote>. Epectaza dorinței este ca bazinul unei fântâni, umplută continuu și revărsându-se continuu. Umplerea și revărsarea sunt simultane; a primi și a da reprezintă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nyssean numește „facultatea pasională”, „mișcarea dorinței sufletului”<footnote Ibidem, I, 19, 11; 21, 16; 22, 14. footnote>. În mod evident, țelul acestei educații<footnote Martin Laird („Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs”, în Modern Theology, 18:4, October, 2002, p. 521) susține că este important să fim conștienți de o oarecare lipsă de omogenitate în vocabularul gregorian asupra dorinței. Un cuvânt obișnuit precum ἐπιθυμία poate fi utilizat în sensul negativ de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de Dumnezeu nu ajunge niciodată la un capăt, ca urmare a satisfacerii sale”<footnote De vita Moysis, II. 239, GNO, VII. A se vedea și A. J. Malherbe - E. Ferguson, Gregory of Nyssa The Life of Moses, în The classics of Western Spirituality ..., p. 116. footnote>. Învățătura occidentală actuală asupra Sfântului Grigorie de Nyssa a fost martora unei reevaluări a naturii teoriei sale asupra ascezei în general și asupra relației dintre dorință și facultatea rațională, în particular<footnote În Occident, aportul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
32, 1992, p. 1-19. Apoi, John Behr, „The Rational Animal: A Reareading of Gregory of Nyssa’s De hominis opificio”, în Journal of Early Christian Studies, 7, 1999, p. 219-247; Rowan Williams, „Macrina’s Deathbed Revisited: Gregory of Nyssa’s of Mind and Passion”, în L. Wickham și C. Bammel (editori), Christian Faith and Greek Philosophyin Late Antiquity, E. J. Brill, Leiden, 1993, p. 227-246; Morwenna Ludlow, Universal Salvation: Eschatology in the Fought of Gregory of Nyssa and Karl Rahner, Oxford
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
o problemă de orientare corectă a dorinței. C. Stead îl citează pe Sfântul Grigorie ca oferindu-ne „un tablou al subiectului uman ca nucleu al raționalității dotat cu impulsuri ...”<footnote Rowan Williams, „Macrina’s Deathbed Revisited: Gregory of Nyssa’s of Mind and Passion”, în L. Wickham și C. Bammel (editori), Christian Faith and Greek Philosophy in Late Antiquity, E. J. Brill, Leiden, 1993, p. 229. footnote>. Ca atare, în viziunea lui Stead, realizarea umană ar fi o problemă de separare
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
uni cu Dumnezeu și incapacitatea sufletului de a se uni cu El complet. Întrebarea este cum se poate interpreta și evalua insistența Sfântului Grigorie pe ideea că Dumnezeu rămâne etern dincolo de suflet<footnote Kathryn Rombs, „Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”, în Studia Patristica, vol. 37, Peeters, Leuven, 2001, p. 288-289. footnote>. Această „constantă creștere în perfecțiune” nu are nimic de-a face cu dorința de a te simți frustrat sau necorespunzător (dată fiind o pregătire corespunzătoare
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
dimensiune a acestei doctrine este chiar aceea că sufletul rămâne oarecum nesatisfăcut pe deplin și neîmplinit: după cum scrie Sfântul Grigorie, sufletului „nu i se acordă niciodată deplina satisfacție”<footnote Comm. Cant. 43; cf. Kathryn Rombs, „Gregory of Nyssa’s Doctrine of Epektasis: Some Logical Implications”, în Studia Patristica, vol. 37, Peeters, Leuven, 2001, p. 292. footnote>. Acest aspect al doctrinei Sfântului Grigorie l-a făcut pe Hans Urs von Balthasar să se întrebe dacă această doctrină nu se aseamănă uneia a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
p. 37: „Organicism is a key part of symphonism. Asaf’ev’s conception of an organic basis to artistic formulation was significantly influenced by the writings of Henri Bergson (1859-1941) who was a major influence on the Neo-Kantian cultural climate of pre-revolution Petrograd where Asaf’ev had studied. Bergson’s primary organic metaphor is not growth or unity, but rather élan vital, a living essence that ensures that art is neither arbitrary nor mechanistic. This too, is the primary organic impression
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pre-revolution Petrograd where Asaf’ev had studied. Bergson’s primary organic metaphor is not growth or unity, but rather élan vital, a living essence that ensures that art is neither arbitrary nor mechanistic. This too, is the primary organic impression of being motivated by a sense of inner life.” footnote>; (3) ideea dialogului, însă nu în imaginea competiției concertistice, ca în lucrările instrumentale ale Barocului, ci în starea care decurge din însăși „înrudirea” temelor muzicale bazată pe aceeași intonația-sursă. Relația dialogală
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
studied. Bergson’s primary organic metaphor is not growth or unity, but rather élan vital, a living essence that ensures that art is neither arbitrary nor mechanistic. This too, is the primary organic impression of being motivated by a sense of inner life.” footnote>; (3) ideea dialogului, însă nu în imaginea competiției concertistice, ca în lucrările instrumentale ale Barocului, ci în starea care decurge din însăși „înrudirea” temelor muzicale bazată pe aceeași intonația-sursă. Relația dialogală presupune o relaționare evolutivă complexă, ca
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
retorica despre inovație și exces în secolul al XIX-lea.”<footnote Ibidem, pp. 211-212: „In music, for example, Friedrich Blume has shown how the labels ‘Classic’ and ‘Romantic’ for successive blocks of historical time conceal and distort the continued importance of sonata form in the nineteenth century. For Blume the solution is a larger ‘Classic-Romantic’ era that combines the two. This removes barriers that thwart recognition of an important stylistic commonality - one easily buried in the rhetoric about the innovation and
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Am siguranța că toate aceste teme funcționează foarte bine împreună, iar eu le folosesc într-un mod absolutamente serios”<footnote Alexander Ivashkin, Alfred Schnittke, Londra, Phaidon Press, 1996, p. 140, apud Jean-Benoît Tremblay, Polystylism and narrative potential in the music of Alfred Schnittke, teză de doctorat, The University of British Columbia, aprilie 2007, p. 5: „I dream of the Utopia of a united style, where fragments of ‘U’ (Unterhaltung) [entertaining] and ‘E’ (Ernst) [serious] are not used for comic effect but
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
bine împreună, iar eu le folosesc într-un mod absolutamente serios”<footnote Alexander Ivashkin, Alfred Schnittke, Londra, Phaidon Press, 1996, p. 140, apud Jean-Benoît Tremblay, Polystylism and narrative potential in the music of Alfred Schnittke, teză de doctorat, The University of British Columbia, aprilie 2007, p. 5: „I dream of the Utopia of a united style, where fragments of ‘U’ (Unterhaltung) [entertaining] and ‘E’ (Ernst) [serious] are not used for comic effect but seriously represent multi-faceted musical reality. That’s why
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Press, 1996, p. 140, apud Jean-Benoît Tremblay, Polystylism and narrative potential in the music of Alfred Schnittke, teză de doctorat, The University of British Columbia, aprilie 2007, p. 5: „I dream of the Utopia of a united style, where fragments of ‘U’ (Unterhaltung) [entertaining] and ‘E’ (Ernst) [serious] are not used for comic effect but seriously represent multi-faceted musical reality. That’s why I’ve decided to put together some fragments from my cartoon film music: a joyful children’s chorus
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
serious] are not used for comic effect but seriously represent multi-faceted musical reality. That’s why I’ve decided to put together some fragments from my cartoon film music: a joyful children’s chorus, a nostalgic atonal serenade, a piece of hundred-percent-guaranteed Corelli (Made in the USSR), and finally, my grandmother’s favorite tango played by my great-grandmother on a harpsichord. I am sure all these themes go together very well, and I use them absolutely seriously.” footnote>. Această sintagmă a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
le thème de... une conférence), în: Contrechamps, nr. 3, 1984, în: P. ALBÉRA (s. la dir. de), Avant-garde et tradition, Lausanne, L'Âge d'homme; K. POTTER, Robert Ashley and Post-Modernist Opera, Operă, vol. 38, 1987; J. BEVERLEY, The Ideology of Postmodern Music and Left Politics, Critical Quarterly, vol. 31, nr. 1, 1989; McCLARY, Terminal Prestige: The Case of Avant-Garde Music Composition, Cultural Critique, vol. 12, 1989, precum și Feminine Endings: Music, Gender and Sexuality, Minneapolis, University of Minnesota Press, 1991; J.
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
et tradition, Lausanne, L'Âge d'homme; K. POTTER, Robert Ashley and Post-Modernist Opera, Operă, vol. 38, 1987; J. BEVERLEY, The Ideology of Postmodern Music and Left Politics, Critical Quarterly, vol. 31, nr. 1, 1989; McCLARY, Terminal Prestige: The Case of Avant-Garde Music Composition, Cultural Critique, vol. 12, 1989, precum și Feminine Endings: Music, Gender and Sexuality, Minneapolis, University of Minnesota Press, 1991; J. J. NATTIEZ (s. la dir. de), Postmodernisme, Circuit, vol. 1, nr. 1, 1991; I. HOESTEREY (s. la dir.
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
U. MOSCH (s. la dir. de), Wolfgang Rihm ausgesprochen, Schriften und Gespräche, vol. 1, Winterthur, Amadeus, 1997; N. NEHRING, Popular Music, Gender and Postmodernism, Austin, University of Texas Press, 1997; S. SIM (s. la dir. de), The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought, New York, Routledge, 1998. footnote>. În acest sens, este vorba despre o "specie" particulară a practicilor muzicale contemporane care răspund și corespund acelui set de însușiri și valori pe care le determină, așa cum a rostit-o în studiul său
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
de însușiri și valori pe care le determină, așa cum a rostit-o în studiul său Lyotard, focalizându-se pe mutația în domeniul cunoașterii suportată de către societățile postindustriale<footnote Jean-François Lyotard, The Postmodern Condition: A Report on Knowledge (Theory and history of literature) (vol. 10), University of Minnesota Press, Minneapolis, 1984. footnote>. Această idee poate servi în calitate de o primă aproximare. Este de remarcat aici termenul „post-avangarde” care poate fi interpretat atât că situare temporală după și în afara celui de-al treilea avangardism
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
eclectismul, (13) prezintă multiple semnificații, (precum) și multiple temporalități, (14) plasează semnificația și chiar structura în auditor, mai degrabă decât în partituri, interpretări sau compozitori.<footnote "1. is not simply a repudiation of modernism or its continuation, but hâș aspects of both; 2. is, on some level and în some way, ironic; 3. does not respect boundaries between sonorities and procedures of the past and of the present; 4. seeks to break down barriers between "highbrow" and "lowbrow" styles; 5. shows
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
of structural unity; 6. refuses to accept the distinction between elitist and populist values; 7. avoids totalizing forms (e.g., does not allow an entire piece to be tonal or serial or cast în a prescribed formal mold); 8. includes quotations of or references to music of many traditions and cultures; 9. embraces contradictions; 10. distrusts binary oppositions; 11. includes fragmentations and discontinuities; 12. encompasses pluralism and eclectism; 13. presents multiple meanings and multiple temporalities; 14. locates meaning and even structure în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
to accept the distinction between elitist and populist values; 7. avoids totalizing forms (e.g., does not allow an entire piece to be tonal or serial or cast în a prescribed formal mold); 8. includes quotations of or references to music of many traditions and cultures; 9. embraces contradictions; 10. distrusts binary oppositions; 11. includes fragmentations and discontinuities; 12. encompasses pluralism and eclectism; 13. presents multiple meanings and multiple temporalities; 14. locates meaning and even structure în listeners, more than în scores
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Avant-Garde (1972) de Robert Hughes, Learning from Las Vegas (1972) de Robert Venturi și Steven Izenour Brown, The Future of Music (1974) de John Cage, Against Method (1974) de Paul Feyerabend, The rise of post-modern architecture (1975) sau The language of Post-Modern Architecture (1977) de Charles Jencks și multe altele. Însă, între aceste limite, sub "umbrela" postmodernismului vor intra, fără prea multe rețineri și nedumeriri, compozitori din mai multe generații, într-un spectaculos amestec de atitudini, școli și, important, vârste creative
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]