2,169 matches
-
asemenea, există morminte ce conțineau doar anumite părți din scheletul uman, fapt ce indică depunerea lor parțială (Hansca-Căprăria). Mormintele alogenilor cuprindeau defuncți depuși tot pe spate, cu mâinile dispuse aleatoriu (pe lângă corp sau diferit așezată una de cealaltă), însoțiți de ofrande de cai (cranii ori părți din corpul animalelor) și alte obiecte, specifice călăreților războinici (potcoave, zăbale, resturi de la șa, arme). Amenajări funerare: s-au depistat aspecte de acest gen, cum ar fi la Bârlad-Parc, unde scheletul era depus pe o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sicrie de lemn (Stoicani - Galați, Arsura - Vaslui), iar resturile de scânduri putrezite și de împletituri de rafie și rogojină dovedesc acest mod de înmormântare. La Matca, un prag de pământ a servit ca postament pentru craniul de cal, așezat ca ofrandă. Inventarul funerar: surprinde printr-un material divers, însă destul de redus cantitativ, specific atât autohtonilor, cât și alogenilor. Din necropola creștinilor de la Bârlad-Prodana și din mormântul dublu creștin de la Dumeștii Vechi s-a recuperat câte un singur obiect și anume un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe lângă corp) și orientate V-E. Cei doi defuncți se aflau la o distanță de 2,5m unul de celălalt, însă aparțineau aceluiași tumul. La colțurile mormântului erau depuse ritualic vase (fragmente de la cinci recipiente), sparte intenționat. Inventarul funerar conținea ofrande cabaline, un craniu de cal și picioarele de la doi cai. Pe lângă ofrande s-au descoperit și alte piese: un vas întreg, de dimensiuni reduse, modelat la mână, cărămiziu, cu trei șiruri de impresiuni și zece semne alfabetiforme, o zăbală, dintr-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o distanță de 2,5m unul de celălalt, însă aparțineau aceluiași tumul. La colțurile mormântului erau depuse ritualic vase (fragmente de la cinci recipiente), sparte intenționat. Inventarul funerar conținea ofrande cabaline, un craniu de cal și picioarele de la doi cai. Pe lângă ofrande s-au descoperit și alte piese: un vas întreg, de dimensiuni reduse, modelat la mână, cărămiziu, cu trei șiruri de impresiuni și zece semne alfabetiforme, o zăbală, dintr-o singură tijă, având la extremități două verigi și un fragment dintr-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alfabetiforme, o zăbală, dintr-o singură tijă, având la extremități două verigi și un fragment dintr-un vârf de lance din fier. Obiectele găsite (vasul cu semne alfabetiforme, zăbala și fragmentul de lance), ca de altfel și restul elementelor ritualice (ofrande animale, vase depuse ritual) denotă apartenența etnică (pecenegi) și datarea acestei descoperiri funerare (secolele X-XI). Cercetare E. Popușoi și N. Arnăutu au recuperat în 2003 obiectele de la primul schelet (zăbala și fragmentul de lance). L. Ursachi și C. Onel au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Onel, Bâgu 2005, p. 255-257. b) Moara lui Chicoș: cu prilejul oferit de lărgirea drumului Tecuci-Bârlad s-a descoperit un mormânt de înhumație, distrus din vechime, întrucât se mai păstrau doar câteva din oasele scheletului și ale calului, ultimul simbolizând ofranda. Inventarul funerar conținea două verigi simple de tâmplă, fabricate din argint și un fragment dintr-o zăbală din fier. Datarea rezultată pe baza analogiilor pieselor indică secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Piesele donate Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Spinei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și avea în preajmă un altul din epoca bronzului (notat M3). Situat într-o movilă, la 0,80m adâncime, M2 avea groapa rectangulară și conținea un războinic alogen, așezat decubit dorsal, orientat SV-NE. La capul defunctului era depus ca ofrandă, pe un pat de pământ cruțat, craniul unui cal ce păstra între dinți o zăbală. În inventarul funerar s-au găsit obiecte vestimentare (trei catarame, dintre care una în formă de liră), arme (două vârfuri de săgeți, un cuțit), piese
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
luni apar de-a lungul întregului se col și prezența lor în tă reș te importanța acor dată în tâ ie tă ții soțului în de flo ra rea soției. Vir gi ni ta tea feminină se definește ca o „ofrandă“ oferită de familia fetei so țu lui. Este pri vi tă ca o formă de respect față de noua familie, de aici dreptul soțului de a di vor ța de soția impură, dreptul familiei sale de a pune în scenă un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
general descîntece și imnuri însoțite de învățăminte și de reguli de întrebuințare. De plidă: „Dacă răposatul cunoaște textul acestui descîntec, va deveni în Lumea de Dincolo un spirit sfînt: el nu va muri pentru a doua oară; își va primi ofrandele stînd la picioarele lui Osiris”. Pe scurt, moartea rituală a lui Osiris nu este accidentală și dramatică, ci reparatorie și întemeietoare. Ea se înscrie într-un complicat program de cucerire a totalului existențial și cosmic, astfel ca partea trecătoare din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
singur schelet. În mormintele comune - înhumările au avut loc succesiv, într-o perioadă de timp mai îndelungată. Absența inventarului în multe morminte ne determină să le datăm pentru secolele V-VI, când dispare obiceiul depunerii obiectelor de podoabă și a ofrandelor în morminte datorită adoptării creștinismului, care recomanda sobrietatea. Aceleiași credințe îi pledează și orientarea V-E a mormintelor, cu devierile obișnuite V-S-V, E-N-E și V-N-V, E-S-E; excepție fac M23 și M30, care sunt orientate invers E
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în mormintele de piatră de dimensiuni mari cu cameră funerară. 4.4. Inventarul necropolei Numărul obiectelor necropolei callatiene nu este prea relevant, în inventarul mormintelor romano-bizantine, datorită unei anumite sărăcie a acestuia: o bună parte a mormintelor nu au nici măcar ofrande funerare (secolele V-VI) ca urmare a adaptării preceptelor creștinismului, care interzicea depunerea obiectelor de podoabă și de ofrandă alături de defunct. Cea mai mare parte a obiectelor descoperite aparțin primei epoci a necropolei (secolul IV) când creștinismul nu reușise să
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
este prea relevant, în inventarul mormintelor romano-bizantine, datorită unei anumite sărăcie a acestuia: o bună parte a mormintelor nu au nici măcar ofrande funerare (secolele V-VI) ca urmare a adaptării preceptelor creștinismului, care interzicea depunerea obiectelor de podoabă și de ofrandă alături de defunct. Cea mai mare parte a obiectelor descoperite aparțin primei epoci a necropolei (secolul IV) când creștinismul nu reușise să substituie încă obiceiurile păgâne. Materialul descoperit (multe dintre mormintele săpate sunt fără inventar) în urma săpăturilor efectuate până acum, ne
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
amenajate în formă de groapă simplă sau protejate cu pietre, țigle sau cărămizi; 2) poziția și orientarea scheletelor erau foarte variate: 30 orientate SV-NE, 20 V-E, celelalte prezentau alte orientări; 3) în 27 de morminte s-au descoperit ofrande animaliere (oase de animale domestice); 4) unele morminte (aproape jumătate din ansamblul cimitirului) posedă inventar funerar: vase, fibule, brățări, cercei, perle, piepteni, monede etc.; 5) inventarul funerar este specific necropolelor de epocă romană din secolul IV, conținând și unele elemente
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de proveniență locală. Orientarea celor înhumați a putut fi stabilită în 33 de cazuri: 28 aveau orientarea V-E, iar 5 N-S sau NE-SV. Mormintele de inhumație, urmare a cercetării și analizei elementelor de rit, ritual și a ofrandelor recuperate, au fost datate diferit: 7 morminte din secolul II și 12 din secolul III (unele din ele, orientate V-E, ar putea fi atribuite, în opinia descoperitorilor, creștinilor timpurii); alte două sunt din secolul IV, unul din secolul V
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de nord se află câte o nișă de cărămidă unde erau depuse sfintele moaște. Cripta este asemenea unei cavități din subsol ce are pe latura de răsărit nișa unui reliquarium, iar pe cea de nord, una mai mare, poate pentru ofrande. Datarea bazilicii este stabilită arheologic pentru secolul VI; 3) bazilica cimiterială (E) așezată pe o colină la nordul cetății, în cimitir, era construită din piatră și cărămidă, având o formă rectangulară (15 m x 11 m) (simplă și destul de largă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
după secolul IV și odată cu utilizarea sarcofagelor (adăpostite sub tumuli); 2) morminte simple de inhumație urmate de generalizarea orientării defuncților creștini (V-E) și de stabilirea poziției acestora (secolul IV), fapt ce a dus la depunerea tot mai redusă a ofrandelor sau chiar a absenței totale a acestora din mormintele paleocreștine. 2. Elemente paleocreștine în morminte 2.1. Morminte cu groapă simplă Această categorie de morminte, din diferite necropole, ne ilustrează prezența elementelor paleocreștine, deosebit de importante pentru istoria creștinismului timpuriu pe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sonorităților rezonante și configurației de discurs ce suprapune evoluțiile independente ale unor multiple linii contrapunctice, opțiunea denominativă a acestei imagini sonore relevă prezența unei aluzii evidente la muzica de gamelan. Astfel, Cloches à travers les feuilles este una dintre numeroasele ofrande muzicale aduse de Debussy muzicii javaneze, a cărei descoperire i-a produs o adevărată revelație cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1889. Acest eveniment avea să-i marcheze în mod decisiv gândirea componistică, încurajând demersurile sale în explorarea resurselor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ziarul „Copiii Europei”. A debutat la „Tinerimea Moldovei” în 1969, și editorial cu placheta Până la dragoste, apărută în 1979. Publică versuri și articole în „Femeia Moldovei”, „Nistru”, „Columna”, „Literatura și arta”. V. scrie o lirică de factură erotică - Până la dragoste, Ofrandă omeniei (1989), Steaua destinului (1993), Poeme (1996) -, dragostea fiind înțeleasă ca o stare existențială totală, sursă de meditație etică sau de inspirație social-politică. Stilul este îndeobște confesiv sentimental, adesea retoric, dar versul trece nu o dată într-un registru „înverșunat, fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
de imprecație” (Mihai Cimpoi). În 1997 a publicat un volum de publicistică intitulat A trăi, a munci, a iubi. I s-a decernat Premiul „Ostrovski” al URSS și Premiul Internațional „Maxim Gorki”. SCRIERI: Până la dragoste, pref. Emilian Bucov, Chișinău, 1979; Ofrandă omeniei, Chișinău, 1989; Steaua destinului, Chișinău, 1993; Orașul de pe orbita ABC, Chișinău, 1996; Poeme, Chișinău, 1996; A trăi, a munci, a iubi, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Cartea Renatei Verejanu, LA, 1990, 3 mai; Dan Coste, Și viața lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
în fața rănii-vulvă. Cadavre împestrițate din epoca bronzului, congelate în solul Munților Altai, cranii cu orbite bombate de hematită, 5000. Mastabele de la Memphis și hipogeele din Egiptul Superior, cu sarcofagele lor cu mari ochi pictați, cu bărcile lumii de dincolo și ofrandele de hrană, 2000. Mormintele regale de la Micene, cu măști funerare din aur, 1500. Frescele debordând de viață din necropolele etrusce, 800. Alaiurile bocitoarelor din prima ceramică grecească, în aceeași perioadă. Frescele cu Pluto și Persefona din mormântul regelui Filip al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
barbarie). Societățile arhaice care au făcut din moarte nucleul lor de organizare nu au aceeași monumentalitate, fiindcă nu au aceeași lume de dincolo. Mormântul egiptean, invizibil din afară, este în întregime orientat în interior, spre sufletul defunctului. Se îngroapă aici ofrande, pentru a-l hrăni mai bine și a-l însoți în supraviețuirea lui. Se înalță o stelă vizibilă de departe pentru a perpetua o memorie. În ambele cazuri, spațiul mormântului, casa mortului, este distinct de spațiul templului, casa zeilor. Cultura
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
să nu aibă o funcție." Această defuncționalizare poate fi concepută ca un proces, dar dezinteresul, dacă există la estetul pur, este un rezultat, nu un punct de plecare. Grecul care modela un idol sau un colossus, creștinul care comanda o ofrandă sau un ex-voto aveau un interes cât se poate de mare ca acel obiect să existe. De el depindeau sănătatea, bunăstarea lor, nemurirea sufletului lor. Aceste opere pe care le receptez și le percep ca opere de artă au fost
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ascundă. Oamenii aveau nevoie de el, dar se și temeau. El are picioare sucite. Și aduce nenorocire. Când imaginea, sub forma statuii unui zeu, agalma, nu este în mod direct ca semn de putere, simbol de învestire sau obiect de ofrandă legată de cultul polisului, ea ține doar de o tehnică a divertismentului, o infantilizare mai mult sau mai puțin vicioasă. Singurele valori culturale legitime, în afara științelor, sunt de ordin religios. E adevărat că religia greacă era inimaginabilă fără imagini, dar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o "istorie a artei", altă fereastră decupată în istoria generală a oamenilor. În ambianța iudeo-creștină, a califica drept "frumoase" ori "sublime" un țărm de mare sau un munte era la fel de nepotrivit, și tardiv, ca a numi "opere de artă" o ofrandă sau un ex-voto dintr-o capelă, obiecte funcționale și utilitare în ochii credincioșilor. Sau ca a considera demne de interes, "meritând un ocol", o biserică, un castel fortificat sau un meterez. În Occident, emanciparea peisajului a avut un avans de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și romană, private (cel mai adesea, era vorba de prăzi de război depozitate în casele consulilor sau generalilor învingători). Muzeul din Alexandria era cunoscut în primul rând pentru biblioteca lui. În perioada clasică, tezaurele sunt îngrămădite în sanctuare religioase, precum ofrandele ("operele de artă" de azi) în temple. La fel, în biserici și catedrale. La fel, tezaurele acumulate în palate, pentru a îndeplini datoriile funcției regale, război, împrumut sau comerț (mai apropiate, în acest sens, de rezervele de aur din subsolurile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]