1,402 matches
-
pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt de a cunoaște adevărul prin intuiție, omul decăzut trebuie să se mulțumească cu percepția reflexului său pe calea virtuții și a cercetării. Conform tradiției scripturistice, îngerii care văd mereu chipul Tatălui, sunt oglindirea Chipului pe care îl privesc. Prin urmare, cine contemplă chipurile angelice, surprinde, în lumina lor, chiar oglindirea. Omul care încearcă să trăiască potrivit modelului apărătorilor divini, devine oglinda lor. Îngerii sunt purtătorii acestui joc de oglinzi, prin intermediul cărora se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să se mulțumească cu percepția reflexului său pe calea virtuții și a cercetării. Conform tradiției scripturistice, îngerii care văd mereu chipul Tatălui, sunt oglindirea Chipului pe care îl privesc. Prin urmare, cine contemplă chipurile angelice, surprinde, în lumina lor, chiar oglindirea. Omul care încearcă să trăiască potrivit modelului apărătorilor divini, devine oglinda lor. Îngerii sunt purtătorii acestui joc de oglinzi, prin intermediul cărora se poate pătrunde în spațiul transcendenței. Modelul călugărului ca imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sapienților umanității, ci întregul ideilor, doctrinelor, geniului, talentului acestora, sufletul lor, viața lor ce străbătură secolii [...] noi toți la câți ne serveau de exemplu faptele și geniurile părinților noștri 101. În aceeași logică, Heliade Rădulescu presupune existența unor lanțuri de oglindiri. Faptele dintr-o ficțiune se răsfrâng în faptele unui erou care la rândul lor se reflectă în faptele dintr-o altă ficțiune. "Poezia încarnată" operează în buclă: fiecare nou corp îl articulează poetic pe cel precedent. Astfel Homer își creă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pasiunile rapsodului popular: pentru că a iubit în propria lui existență, a putut să înțeleagă iubirea cântată de țăran și să o comunice cititorului contemporan. Prin situarea la acest nivel al "izvoarelor" și al "tainelor inimii" se creează un cadru de oglindiri și de reverberări multiple. Amorul tematizat în poezie își regăsește "taina" în amorul trăit de poet și se oferă astfel pentru a fi experimentat în propria interioritate de către ascultător. În acest fel, valoarea sociabilității pe care Rosetti o împrumutase din
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mediului natural, Eu sunt, În egală măsură, și un produs psihomoral al modelului sociocultural. Se desprinde de aici un fapt interesant, și anume că identitatea Eului este rezultatul final al unui act autoreflexiv, un veritabil fenomen de oglindă, sau de oglindire a Eului În propria sa conștiință, când se descoperă pe sine Însuși, dar și de oglindire a persoanei În afara sa, În cadrul raporturilor interpersonale, când sunt perceput de către ceilalți. Oglindirea este descoperirea de sine, iar descoperirea de sine Înseamnă de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de aici un fapt interesant, și anume că identitatea Eului este rezultatul final al unui act autoreflexiv, un veritabil fenomen de oglindă, sau de oglindire a Eului În propria sa conștiință, când se descoperă pe sine Însuși, dar și de oglindire a persoanei În afara sa, În cadrul raporturilor interpersonale, când sunt perceput de către ceilalți. Oglindirea este descoperirea de sine, iar descoperirea de sine Înseamnă de fapt determinarea identității mele, a ceea ce Eu sunt În raport cu ceilalți și cu lumea. Având În vedere acest
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al unui act autoreflexiv, un veritabil fenomen de oglindă, sau de oglindire a Eului În propria sa conștiință, când se descoperă pe sine Însuși, dar și de oglindire a persoanei În afara sa, În cadrul raporturilor interpersonale, când sunt perceput de către ceilalți. Oglindirea este descoperirea de sine, iar descoperirea de sine Înseamnă de fapt determinarea identității mele, a ceea ce Eu sunt În raport cu ceilalți și cu lumea. Având În vedere acest fapt, rezultă că Eu nu pot fi cel care sunt decât raportându-mă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de învățământ are ca obiectiv general de prima importanță dezvoltarea gândirii copilului, în special a gândirii logice, raționale, iar procesul de predare-învățare a limbii române nu face excepție. După cum sublinia H. Wald, cunoașterea umană trece printr-un salt calitativ de la oglindirea senzorială,individuală, la reflectarea superioară, rațională a 4 Academia R.S.R. Institutul de lingvistică, "Dicționarul explicativ al limbii române", DEX, Editura Academiei R.S.R., București, 1975, p.374. 5 Al. Roșca și colectivul, "Psihologie generală", Editura didactica și pedagogică, București, 1986, p.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
6 2 , p.45. 18 FORMELE LOGICE a) Noțiunea Noțiunea oglindește însușirile generale ale unor lucruri dar și însușirile generale ale operațiilor și uneltelor cu ajutorul cărora pot fi produse și reproduse acele lucruri. Practica socială are neapărată nevoie de fixarea oglindirii generalului in forme logice care să aibă o maximă stabilitate și să fie universal-umane. Reflectarea identității diferitelor lucruri de același gen nu se cristalizează în forma logică de noțiune decât în și prin cuvânt. Reflectarea generalului devine noțiune numai în
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
p.95 35 H.Wald, op.citată , p.98 26 "Dacă specificul judecării, ca operație logică,constă în actul de raportare a generalului la individual, esența judecății, ca formă logică, rezidă în copulă. În copula își găsește forma logica atât oglindirea unității relativ-stabile dintre individual și general, cât și reflectarea procesului continuu de identificare a individualului în general”36. În lumea lucrurilor exista doua tipuri fundamentale de raporturi: autoraporturi și etero raporturi. Auto-raportul constă în unitatea dintre individual și general, dintre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
experimentale. Ipoteza mai poate fi și rezultatul unei analogii. 44 Idem, op.citată, p.l65. 45 Idem, op.citata, p.166. 46 H.Wald, op.citată, p.l66. 33 Analogia este un fel de inducție prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza asemănării dintre unele însușiri ale lor. Structura formala a unei analogii este: A a, b, c, d B - a . b, c, x X = d ? Concluzia unei analogii este o ipoteză care nu
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
fi și rezultatul unei analogii. 44 Idem, op.citată, p.l65. 45 Idem, op.citata, p.166. 46 H.Wald, op.citată, p.l66. 33 Analogia este un fel de inducție prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza asemănării dintre unele însușiri ale lor. Structura formala a unei analogii este: A a, b, c, d B - a . b, c, x X = d ? Concluzia unei analogii este o ipoteză care nu vizează esența tuturor lucrurilor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
imaginile din cea subiectivă, a subiectului care le reflectă. Obiectele sînt primare, imaginile secunde. Modelul cel mai simplu și cel mai vechi, existent independent de om, al acestei relații dintre un obiect și o imagine a lui este acela al oglindirii. El evidențiază diferența esențială dintre cele două elemente ale relației: primordialitatea și consistența obiectului, dependența și caracterul fantasmatic a celui de al doilea. În apă sau În oglindă se găsește doar o imitație spectrală a obiectului, aspectul și nu substanța
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
două elemente ale relației: primordialitatea și consistența obiectului, dependența și caracterul fantasmatic a celui de al doilea. În apă sau În oglindă se găsește doar o imitație spectrală a obiectului, aspectul și nu substanța lucrului. Înfățișarea și nu materialitatea lui. Oglindirea constituie și unul din motivele folosite frecvent În compunerea poemelor: Pisc alb În iezer - un fulg de zăpadă-atinge alt fulg de omăt (toate haiku-urile care ilustrează acest studiu aparțin lui Eduard Țară) Cei doi fulgi sînt, În mod evident
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
subiectului. Ce este În creierul nostru este o reproducere a obiectului care poate fi numită imagine doar metaforic. Imaginea este În acest fel subiectivă, există În subiect și este generată cu mijloacele subiectului. Potrivită inițial pentru percepția vizuală a obiectelor (oglindirea), imaginea devine deja o metaforă (o sinecdocă) atunci cînd este extrapolată și la percepțiile realizate de celelalte organe de simț: auz, pipăit, gust, miros. Realul frizează Însă uneori imaginarul prin felul În care sînt dispuse elementele unei scene: Bătrînul pescar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ninsoarea doar mîna tandră a Marelui (Orb) Anonim? Orbirea poate fi Însă și un simbol extrem de acut al singurătății: lacul singur În liniștea serii și calul orb Nicolae Ștefănescu Singurătatea lacului pare să fie omoloagă orbirii calului, capacitatea lui de oglindire fiind la fel de stearpă În ce privește depășirea izolării ca și lipsa vederii. păpușa oarbăniciun copil să-i pună ochi de sticlă Nițu Duțu Și acest poem folosește, cu o ironie tandră, ipostaza orbirii pentru a pune În lumină o lipsă mult mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și deci, cu atît mai mult, pentru viața ființelor și a omului. Saltul este traseul unei vieți, iar impactul cu apa dispariția, moartea. Ecoul poate fi doar un plescăit banal și repede uitat... Și totuși... Într-un ciudat joc de oglindiri, el sfarmă, uneori, discul de argint al lunii... Meditație asupra timpului A contempla și a medita sînt oarecum sinonime, dar, ca orice sinonime care se respectă, ele nu sînt absolute și interferează doar pe o parte din sensurile lor. Ambele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
normă narativă (a unei epoci), 30 note de atelier, v. jurnale "Noua stilistică", 96 nouă abordare a definiției situațiilor narative tipice, 18, 85-130 Nouveau Roman, 32, 108, 188, 199, 339, 341 obiectivare, 167 obiectivitate, 25, 46, 133, 220, 278, 341 oglindire în conștiință, 224 omnisciență, v. narator opoziția persoana întîi persoana a treia, 79-80, 94, 99 opoziții (mod, persoană, perspectivă), 131-175, 177-218, 218-274 binare, 92-93, 98 eu/el, 131-175 opoziții fundamentale, v. opoziții orientare, 90, 115, 149, 193, 291, 313 orientare
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ca atare fac aici obiectul referințelor, ci anumite fapte de discurs care au putut pătrunde în sistemul de reprezentări din perioada respectivă sau în unul ulterior și pe care, totodată, ele l-au reflectat, printr-un joc creator al dublelor oglindiri. Formațiunea respectivă este o unitate de transfer de sens nu doar în cadrul lumii care o generează (concret sau abstract), ci și în cele în care se regăsește mai târziu; ea devine astfel un martor al istoriei. Formațiunea culisează între discursul
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
enunțurile care îl preced și care îi succed. (Foucault, Arheologia cunoașterii 38) Pentru imaginarul colectiv, funcționale sunt atât gradul de relevanță al unei unități semnificante, cât și genul, relația, factorii "timp" și "spațiu"; de aceea, memoria colectivă reține discursul ca oglindire a contextelor și a unui eveniment pregnant, precum și contextul lui particular (teoretic, politic sau religios), ca efect al unor texte fondatoare; faptul este posibil tocmai pentru că relațiile dintre discursuri și contexte sunt variabile și pot fi receptate foarte diferit, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la suprafața corpurilor opace, lustruite și strălucitoare și toate reprezentările de acest fel" (Platon, Republica, 2005: 7). Filosoful făcea referire la imaginea strict vizuală (deosebită de imaginile auditive, olfactive, senzoriale, tactile, sinestezice etc.), ca și la procesul de reprezentare al oglindirii în natură. Nici Aristotel nu invocă experiențe senzoriale sau forme cu dimensiuni spațiale, corporalitate reprodusă. Ideea pe care se fundamentează filozofia greacă este că eidos-ul - reprezentarea, forma, ideea - există în materie. De-a lungul istoriei culturii, conceptul de "icon" a
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o ilustrare teoretică a esteticii vulgarizante realist-socialiste, înseamnă trasarea proiectului de o viață al autorului: critica marxistă sociologizantă. Doar tonul se va modifica, pierzându-și din virulență de-a lungul anilor. B. trece în revistă teoriile marxist-leniniste despre artă ca oglindire a realității obiective și ca produs al subiectivității, ca să ajungă la lucrări literare ale unor veleitari proletcultiști, în care unitatea dialectică conținut-formă ar fi înfăptuită; autorul neagă vehement orice realizare de alt tip, considerând-o „reacționară” (modalitățile propuse de G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
criticul le răspunde într-un articol publicat în „România literară”. Alte studii sunt semnate de I. Petrovici, Augustin Z. N. Pop, L. Gáldi, Irina Balmoș, George Baiculescu. Numărul 18 din 1940 conține două articole intitulate Eminescu și spiritualitatea românească și Oglindirea lui Eminescu în conștiința poeților care l-au cântat, cu tabloul poeziilor ce i-au fost închinate. Alți colaboratori: Corneliu Gheorghian, Ion Paul, Lucian Predescu. M.W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]
-
narativă, tehnici narative, registre stilistice, limbajul personajelor, formule specifice etc.); - evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru basmul cult studiat; - susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul ales. INTRODUCERE: Basmul. Definirea conceptului „Oglindire [...] a vieții în moduri fabuloase“ (G. Călinescu), basmul favorizează intrarea întro lume miraculoasă, unde se consumă aventura eroică a protagonistului care luptă pentru apărarea și impunerea unor valori morale: binele, adevărul, dreptatea, frumosul, curajul. Ca specie a genului epic, basmul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lear putea în nici un caz exprima“ (Camil Petrescu, Teze și antiteze). Lirismul reflexiv este focalizat asupra unor idei filozofice, surse ale tensiunii semantice și ale emoției artistice. O fațetă modernă a reflexivității este poezia autorefențială, care își află substanța în oglindirea propriului conținut. 3.4.5. Lirism subiectiv, lirism obiectiv, lirism narativ. Tipuri de discurs liric Modalitatea de exprimare a ideilor poetice, a stărilor afective - asumate sau nu de eul liric - generează tipurile de lirism: Lirismul subiectiv (confesiv) este expresia cea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]