2,025 matches
-
opiu, cel mai cunoscut și folosit în medicină este morfina. Opiaceele produc o stare de liniște, sentimentul de „bine” general, fizic și psihic, desprinderea de realitate, destindere musculară, distanțare de orice fel de preocupări, tensiuni psihice emoționale, stări de transă onirică etc. Din America provine alcaloidul cocaina, extrasă din frunzele de coca, drogul sacru al incașilor, utilizat în Europa inițial de P. Mantegazza și, ulterior, și de S. Freud, pentru efectele sale antidepresive și euforizante, ca anestezic, excitant intelectual și al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și euforizante, ca anestezic, excitant intelectual și al imaginației. O altă substanță psihotropă, cunoscută încă de la Herodot și menționată de Homer în Odyseea, este hașișul, principiu alcaloid extras din canabis indica, cu acțiune halucinogenă, producând prin ingestie stări de derealizare onirică, euforie, destindere generală. Era foarte la modă ca utilizare în secolul al XIX-lea la poeții și scriitorii romantici. Ch. Baudelaire notează aceste experiențe personale în Les paradis artificiels și, ulterior, J. Cocteau le va descrie în Opium. Tot din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
căruia revin „problemele” sale psihologice (frustrări, conflicte, traume, complexe, dorințe refulate, aspirații etc.) într-o manieră alegorică, simbolică. Psihanaliza a adus o importantă contribuție în explicarea viselor, la care distinge două aspecte: a) conținutul manifest reprezentat prin imaginile și scenele onirice, b) conținutul latent, reprezentat prin semnificația simbolică a conținutului manifest, în relație directă cu experiențele de viață personală anterioară ale individului. Orice vis este rezultatul unui „travaliu oniric”, un proces psihologic complex, de elaborare, în care sunt puse în acțiune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care distinge două aspecte: a) conținutul manifest reprezentat prin imaginile și scenele onirice, b) conținutul latent, reprezentat prin semnificația simbolică a conținutului manifest, în relație directă cu experiențele de viață personală anterioară ale individului. Orice vis este rezultatul unui „travaliu oniric”, un proces psihologic complex, de elaborare, în care sunt puse în acțiune mecanisme psihologice care concură la formarea visului, acestea fiind următoarele: - condensarea-aglutinarea imaginilor diferite, disparate, într-una nouă, cu semnificație pentru individ: - deplasarea sensului imaginii originare către o alta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situațiile conflictuale, frustrările, complexele, psihotraumatismele refulate ale persoanei respective. Adesea visele au semnificația unor veritabile „simptome” clinice, mai ales în cazul nevrozelor. În mod egal însă, visele, dincolo de conținutul lor „psihotraumatizant” pot avea și o „funcție compensatorie”, visul sau scenele onirice contribuind la „compensarea” stărilor conflictuale anterioare, a frustrărilor și tulburărilor nevrotice ale bolnavilor respectivi. 14. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR PSIHICE II Tulburările vieții instinctuale Aspecte psihologice generale Se consideră instinctele ca fiind factorii ce determină apariția și orientarea (vectorizarea) comportamentului, aceasta având
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
A. Porot) și anume: a) Hipermimia este expresia mimică exagerată care traduce o stare de excitație generală, o dispoziție emoțional-afectivă exaltată, adesea susținută de o ideie prevalentă. Ea este întâlnită în cursul excitațiilor maniacale, stările de euforie alcoolică, stările delirante onirice, în cursul sindroamelor delirante de tip pasional, în agitația anxioasă, la epileptici. Deliranții mistici au o privire inspirată și adoptă atitudini extatice. La paranoici observăm o atitudine de superioritate, distanță față de cei din jur, orgoliu exagerat, rezervă, precauție. b) Hipomimia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
științifică de specialitate și cum sunt întâlnite în practica clinico-psihiatrică. În sensul acesta se vor analiza următoarele sindroame psihopatologice: sindromul astenic, sindromul obsesiv, sindroamele psihopatice, sindroamele afective, sindromul catatonic, sindroamele halucinator-paranoide, sindroamele delirante, sindromul autist, sindroamele ipohondrice, sindroamele confuzionale, sindromul oniric, sindromul Korsakow, sindromul demențial, tulburările de comportament. Aceste aspecte, care vor fi discutate în continuare, vin să completeze datele de ordin general referitoare la sindroamele psihopatologice expuse în capitolul anterior. Sindromul astenic Sindromul astenic este o stare de slăbiciune neuropsihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de mânie și irascibilitate crescută; c) Mania confuzivă sau incoerentă, înrudită cu sindromul amențial prin caracterele sale de degradare profundă și incoerență în gândire și activitate; d) Mania supraacută sau „furoarea maniacală”, asociată cu abolirea stării de conștiință și stări onirice; e) Hipomania, este o stare de excitație maniacală mult atenuată, minoră. Sindromul maniacal poate fi întâlnit în faza maniacală a PMD, în psihozele afective ale bătrânilor, în PGP, în cursul tulburărilor psihice legate de maternitate, în hipertiroidism și hiperfoliculinism. 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sus discutate sunt reproduse sintetic în schema din pagina 198 ???. Sindromul autist Autismul este o formă de gândire interiorizată cu aspect subiectiv. Autismul implică în general faptul că materialul, sau conținutul gândirii derivă de la subiectul însuși având aspectul unor idei onirice, fantezii, frânturi delirante, halucinații etc. Conținutul gândirii autiste este de natură endogenă. Autismul este o formă a narcisismului, în sensul de o „întoarcere a gândirii către sine însuși”. În acest caz conștiința bolnavului interpretează propriul său material în termenii săi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a percepțiilor și a proceselor de orientare și identificare. Sinteza mintală se efectuează cu greutate întrucât datele perceptive și cele mnezice sunt incomplete, fragmentare, disparate sau incoerente. Atenția, reflecția și judecata sunt imposibil de realizat. Se notează instalarea unei stări onirice, dezorientarea în timp și spațiu, indiferența emoțională, bradipsihie cu lentoare în răspunsuri, aerul absent al bolnavului, o stare de inerție generală, putând merge până la stupoare. La aceste elemente, cu caracter negativ al confuziei mintale, se adaugă și elemente cu caracter
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lentoare în răspunsuri, aerul absent al bolnavului, o stare de inerție generală, putând merge până la stupoare. La aceste elemente, cu caracter negativ al confuziei mintale, se adaugă și elemente cu caracter pozitiv de tipul halucinațiilor polisenzoriale, în special vizuale, delir oniric și o stare de agitație anxioasă. Tulburările psihopatologice întâlnite în sindromul confuzional, au fost grupate de K. Jaspers, în următoarele tablouri clinice; 1) Îndepărtarea de lumea reală caracterizată prin perceperea imprecisă a mediului înconjurător, dificultatea sau chiar imposibilitatea fixării atenției
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
musitant este o formă gravă de delir, cu agitație limitată, mișcări carfologice, voce șoptită ca o mormăială neinteligibilă, evoluție gravă spre comă. 4) Sindromul oneiroid este un complex de simptome cu o accepțiune variată constând din următoarele: - onirismul sau delirul oniric (Lasegue, Regis); - oneiroidia, diferită de onirism (Mayer-Gross) constând din confuzie cu trăiri incoerente și fantastice. S-a vorbit în unele cazuri de „oneirofrenie” și de „catatonia oneiroidă”. 5) Amenția constă în incoerența gândirii, stare de confuzie mintală, agitație dezordonată, amnezie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Clinic se manifestă printr-o confuzie profundă cu halucinații și agitație psihomotorie dezordonată. 7) Starea crepusculară are caracter episodic, tranzitoriu, fiind o stare de confuzie cu păstrarea coordonării mișcărilor, stări afective intense (anxietate, disforie, mânie), halucinații și idei delirante. Sindromul oniric Onirismul este un mod de activitate mintală automatică, construit din viziuni și scene animate, așa cum se realizează în cursul viselor (A. Porot). Alături de producția onirică a omului care doarme și visează, există o gamă întreagă de stări onirice de natură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu păstrarea coordonării mișcărilor, stări afective intense (anxietate, disforie, mânie), halucinații și idei delirante. Sindromul oniric Onirismul este un mod de activitate mintală automatică, construit din viziuni și scene animate, așa cum se realizează în cursul viselor (A. Porot). Alături de producția onirică a omului care doarme și visează, există o gamă întreagă de stări onirice de natură psihopatologică (psihogene, organice, toxice, infecțioase). Lasegue descrie sindromul oniric în cursul delirului alcoolic, Chaslin asociază onirismul cu confuzia mintală. Regis a descris „delirul oniric” cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delirante. Sindromul oniric Onirismul este un mod de activitate mintală automatică, construit din viziuni și scene animate, așa cum se realizează în cursul viselor (A. Porot). Alături de producția onirică a omului care doarme și visează, există o gamă întreagă de stări onirice de natură psihopatologică (psihogene, organice, toxice, infecțioase). Lasegue descrie sindromul oniric în cursul delirului alcoolic, Chaslin asociază onirismul cu confuzia mintală. Regis a descris „delirul oniric” cu cele două aspecte psihopatologice ale sale: confuzia și delirul. Tot el este cel
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
construit din viziuni și scene animate, așa cum se realizează în cursul viselor (A. Porot). Alături de producția onirică a omului care doarme și visează, există o gamă întreagă de stări onirice de natură psihopatologică (psihogene, organice, toxice, infecțioase). Lasegue descrie sindromul oniric în cursul delirului alcoolic, Chaslin asociază onirismul cu confuzia mintală. Regis a descris „delirul oniric” cu cele două aspecte psihopatologice ale sale: confuzia și delirul. Tot el este cel care precizează etiologia acestui sindrom ca fiind de natură infecțioasă sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
producția onirică a omului care doarme și visează, există o gamă întreagă de stări onirice de natură psihopatologică (psihogene, organice, toxice, infecțioase). Lasegue descrie sindromul oniric în cursul delirului alcoolic, Chaslin asociază onirismul cu confuzia mintală. Regis a descris „delirul oniric” cu cele două aspecte psihopatologice ale sale: confuzia și delirul. Tot el este cel care precizează etiologia acestui sindrom ca fiind de natură infecțioasă sau toxică. Din punct de vedere psihopatologic, subiectul cu sindrom oniric dă impresia unui somnambul, prezentând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mintală. Regis a descris „delirul oniric” cu cele două aspecte psihopatologice ale sale: confuzia și delirul. Tot el este cel care precizează etiologia acestui sindrom ca fiind de natură infecțioasă sau toxică. Din punct de vedere psihopatologic, subiectul cu sindrom oniric dă impresia unui somnambul, prezentând viziuni elementare sau organizate sub formă de scene animate din viața profesională, preocupările cotidiene sau evenimentele cu care acesta vine în contact. Aceste viziuni au un caracter halucinator, cu o încărcătură afectivă variabilă de factură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
scene animate din viața profesională, preocupările cotidiene sau evenimentele cu care acesta vine în contact. Aceste viziuni au un caracter halucinator, cu o încărcătură afectivă variabilă de factură penibilă și anxioasă sau chiar terifiantă, declanșând reacții diferite din partea bolnavului. Delirul oniric este, de regulă, asociat cu confuzia mintală, rezultând dintr-o disoluție a stării de conștiință, cu ștergerea facultății de percepere a realității (Chaslin, Charpentier). El apare în mod frecvent în cursul intoxicației alcoolice, în care delirul oniric halucinator este deosebit de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din partea bolnavului. Delirul oniric este, de regulă, asociat cu confuzia mintală, rezultând dintr-o disoluție a stării de conștiință, cu ștergerea facultății de percepere a realității (Chaslin, Charpentier). El apare în mod frecvent în cursul intoxicației alcoolice, în care delirul oniric halucinator este deosebit de intens. Delirul oniric prelungit, cu o mare încărcătură anxioasă, poate duce la o slăbire intelectuală și o stare de disociație mintală cu tulburări de emotivitate si caracter. Alături de onirism se mai descriu și stările oniroide care sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regulă, asociat cu confuzia mintală, rezultând dintr-o disoluție a stării de conștiință, cu ștergerea facultății de percepere a realității (Chaslin, Charpentier). El apare în mod frecvent în cursul intoxicației alcoolice, în care delirul oniric halucinator este deosebit de intens. Delirul oniric prelungit, cu o mare încărcătură anxioasă, poate duce la o slăbire intelectuală și o stare de disociație mintală cu tulburări de emotivitate si caracter. Alături de onirism se mai descriu și stările oniroide care sunt „infiltrații ale construcțiilor de vis în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere. - Tulburări neurovegetative de tipul spasmelor dureroase, tulburări gastro-intestinale, simptome cardio-vasculare și respiratorii, tulburări ginecologice, trofice etc. Simptomele psihice intermitente sau cu caracter de „crize paroxistice” care apar la bolnavii cu nevroză isterică, constau din pierderea cunoștinței, catalepsie, hipersomii, stări onirice, crize pseudo-convulsive. În altă ordine de idei, notăm mitomania, demonstrativitatea histrionică, evitarea sau accentuarea activității sexuale. În general, în acest grup de tulburări sunt menționate câteva sindroame psihice, considerate ca fiind „tulburări disociative”. Ele se caracterizează prin debutul brusc și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări neurovegetative, evoluând către o puternică stare de agitație; d) bolnavul prezintă iluzii și halucinații vizuale terifiante, de regulă zoopsice, care-l amenință și-l atacă; e) apare o stare confuzională cu dezorientare autoși allo-psihică, stare de anxietate terifiantă, activitate onirică, agitație motorie extremă, crize convulsive și febră. Evoluția clinică netratată este gravă și ea poate duce la moartea bolnavului. Demența alcoolică Este o gravă tulburare psihică ce se instalează în timp la alcoolicii cronici și este o stare de slăbire
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
îndelungată a drogurilor duce la degradarea fizică, psihică, morală și socială a individului respectiv. În ceea ce privește caracteristicile și natura drogurilor utilizate de toxicomani, J. de Ajuriaguerra propune următoarea clasificare: a) Droguri magice, capabile de a induce forme particulare de beție, stări onirice și de extaz, veritabile noi experiențe sufletești și somatice, iluzii sau halucinații, stări de derealizare și depersonalizare, călătorii imaginare în timp și spațiu etc. b) Droguri psihostimulante, care antrenează o diminuare a stării de oboseală, o senzație de creștere a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Minkowski). În domeniul vieții afective remarcăm dezinteres, inerție, apatie. 2) Simptome inconstante: a) Sindromul catatonic reprezentat prin: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau stereotipă, - pasivitate, sugestibilitate și mimetism. b) Delir caracterizat prin următoarele aspecte: - incoerență, - organizare paralogică de tipul gândirii onirice, - tulburări de comportament. c) Halucinații auditive, cenestezice sau fenomene de automatism mintal. La cele două grupe de simptome psihopatologice, specifice schizofreniei, mai sus menționate, se mai adaugă și un grup de simptome fizice, din sfera somatică. Acestea au suscitat interesul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]