26,624 matches
-
Athanasiu (neapărat cu "th"!) Vor fi carnea de tun a cinismului pedeserist și garanția de care acesta are nevoie pentru a dovedi Occidentului că-n România există pluripartidism și democrație. Un partid care a bătut atâta monedă pe ideea de onoare ar fi trebuit, după eșecul de proporții al guvernării, să nici nu se prezinte la alegeri. Măcar acest exemplu să-l fi luat de la pupila lor, Emil Constantinescu. Ți-ai găsit! Speculând disperarea celor care nu vor vota niciodată cu
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
Iliescu! Apartenența actuală nici nu contează prea mult, de vreme ce după alegeri oricum se vor alia cu toții! Sfinxul Valeriu Stoica a mișcat buzele din nou, spunând răspicat că nu exclude alianța cu criminalul Iliescu! Dacă tot a scăpat de oamnii de onoare din partid, poate să-și dea în petic oricât dorește, îngânat de purtătorul său de palavre, o obrăznicătură pentru care principiile sunt o marfă iar adevărul o flegmă scuipată printre dinți în obrazul naivilor. Când ideea liberală devine, ca la
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
Bucureștiul nostru palavragiu și flecar... Dacă la noi întrebi de-o stradă, ca străin, omul se uită mai întîi la tine bucuros că unul de alt neam recurge la ajutorul tău ca să se descurce. Văzînd aceasta, bucureșteanul, săritor, impresionat de onoarea ce i se face de a i se cere ajutor, intervine numaidecît: "Cum să nu, neică, acușica: O iei mata, așa, în jos pîn-la rondul ăla,... o faci la dreapta,... mai mergi ce mai mergi,... dai de-o grădină, o
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
de/ păianjen se-ntinde și-n loc de nume-n botez numere ni se/ alocă și/ nouă și senei și podului și morților: dar să fim împăcați:/ șandrei și raluca așteaptă acasă în căutarea acaseiț/ să credem în cavalerism și onoare în lancea care se-nfige-n/ uriașii endemici și curge totuși sînge din coastele morii/ dar trebuie să fim încă de aici ca și cum am fi dincolo să/ curățăm piatra ca să putem întrezări stelele drumului:" (Imn 79). Unicitatea acestui proiect lirico-narativ
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
dezlănțuite, trebuie să joace în spectacolul morții care cheamă aplauze. Poate din pricina violenței uneori amuțitoare din arenă sau de pe cîmpul de bătălie, filmul a fost "restricționat", în America, pentru publicul sub 17 ani. Altminteri, acest spectacol înflăcărat despre "putere și onoare" pare făcut în primul rînd pentru publicul foarte tînăr, pentru vîrsta la care se citește Spartacus. Russell Crowe, interpretul gladiatorului, ilustrul actor australian (născut în Noua Zeelandă), și-a început cariera americană abia în 1995, cu un western oarecare (chiar dacă produs
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
publice. Încercînd să "umilească uitarea", să aducă o contribuție "la exorcizarea vremurilor adormite" și, în egală măsură, "a apăra demnitatea gîndirii și a menține rigoarea valorilor", ea articulează un rol de-o covîrșitoare importanță, de care s-a achitat cu onoare. Opera lui Virgil Ierunca s-a împotrivit, cu o indenegabilă eficiență, celor care "în cîmpul minat al totalitarismului au făcut din minciună un destin, din nerușinare o profesie, sau din complezență o scuză pioasă". Ca și moștenitorilor acestora ori - adesea
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
ce refuză a-l recunoaște. Putem oare adresa exclusiv laude creatorilor de gol ideologic, indiferent de statura intelectuală a acestora? Virgil Ierunca socotește pe bună dreptate că nu, scriind astfel despre, de pildă, Tudor Vianu: "să vedem dacă este spre onoarea lui Tudor Vianu ca, prezentînd străinilor literatura română să fie izgonite din această literatură cîteva nume și cîteva lumini. Tudor Vianu stăruie - tendențios -, pe fiecare pagină, asupra caracterului "popular" al literaturii noastre. Crede însă domnia-sa că dintr-o literatură
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
condiția iremediabilă a intelectualului român. Curajul, libertatea și omenia și-au găsit și la noi destui apărători. Unii le-au plătit cu existența. Datoria noastră este de a înnoda - peste istorie și peste vremi - o legătură cu acești înaintași întru onoare". Faptul că, la ora actuală, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca se mai află în exil constituie un trist paradox. Încetînd într-o primă fază, "nemerniciile unei istorii pe dos" au reapărut într-o alta, cu un scenariu schimbat și prea
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
există mari șanse ca Emil Constantinescu să rămână în memoria noastră măcar ca un "king maker"! Ar trebui, totuși, ca în următoarele patru luni domnul Constantinescu să stea mai mult pe-acasă. Altminteri, s-ar putea ca de puseul de onoare ce-l va fi împins spre retragerea din cursă să se aleagă praful. Dacă președintele va prefera turismul, punerii în practică a promisiunilor ce sunau atât de solemn, înseamnă că adjectivele pe care i le-am aplicat din prima clipă
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
jură scenaristul, inspirat din biografiile unor eroi adevărați. Eroul e Mel Gibson și Mel Gibson e eroul! Un erou care intră în acțiune cînd "războiul e aproape pierdut". Americanii luptaseră prost: "Țăranii ăștia sînt niște tîmpiți; aproape că ne iau onoarea de a-i fi învins", zice distinsul general britanic Cornwallis. Dar înfrîngerea avea să-i vină tocmai de la o armată de "sărăcani", fără cultura războiului. Eroul lui Mel Gibson - un fost războinic profesionist, care, în cunoștință de cauză, urăște războiul
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
Mircea Mihăieș Năltuț și subțiratic, cu morga unui Peneș Curcanul în ținută de paradă, dl. Emil Constantinescu n-a prea dovedit, începând cu 1996, c-ar iubi adevărul, onoarea, curajul, dreptatea. N-a dovedit c-ar iubi nici măcar Alianța Civică, formațiunea din care, prin protecție de fuste, provine. Dl. Constantinescu, posesorul unei comice figuri marțiale (îi lipsesc doar ranița și pușcociul cu baionetă lucitoare ale vânătorilor de munte de la
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
Și cîți se mai simt îmboldiți să exploateze semnificația unor titluri de cărți ori a unor nume de personaje, ca să nu mai vorbesc de citate, în împrejurări de viață cotidiene? Legat de acest din urmă aspect, să spun și că (onoare excepțiilor!) referința literară nu mai joacă aproape nici un rol în discursul politic sau în comentariul jurnalistic. Formația multora dintre oamenii noștri politici sau dintre gazetari nu mai pare a fi preponderent umanistă și, în orice caz, nu mai este literară
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
ai culturii neamului românesc, îmi iau angajamentul să fiu și un Voievod al Culturii Românești". Și a fost, într-adevăr, un excelent voievod al culturii, depunînd energie pentru propășirea ei. În mai 1931, cînd Academia îl alege președintele ei de onoare, în discursul de recepție pe care îl rostește, declară din nou: "Oricît de mare ar fi bogăția materială a unei țări și oricît de puternică ar fi puterea ei armată, în fața istoriei omenirii acea țară nu va avea nici o însemnătate
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
a fost realizat la Clubul Experimental La MaMa, s-a impus firesc ideea de a-i conferi celebrei Ellen Steward diploma "Interferențe teatrale româno-americane" pentru promovarea marilor valori românești. Lui Andrei Șerban i s-a conferit titlul de "Cetățean de onoare" la propunerea juriului, care, într-o fază "de lucru" vrusese să-l desemneze "Prim cetățean al Teatrului Românesc". Prin magnetismul degajat permanent în discuții, la relansarea cărții despre sine Lumea magică din spatele cortinei de Ed Menta (tipărită de Marian Popescu
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
bună voie și nesilită de nimeni, mi le-a tipărit revista clujeană în cauză. Într-o situație similară, dl Paler a spus că asta înseamnă a scuipa în propria-ți casă. Necuviința, nici măcar cea sub un curajos pseudonim, nu face onoare nimănui. Nicolae Ionel: Crinul deschis, Ed. Junimea, Iași, 1999, 140 pag., preț nemenționat.
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
generozitatea cu care istoricul de artă Amelia Pavel și, în egală măsură, poeta Magda Cârneci, mi-au facilitat accesul în cabinetul de lucru, din Rue du Bac, al filosofului francez. Domnule Alain Besançon, mai întâi trebuie să vă mulțumesc pentru onoarea pe care mi-ați făcut-o acceptând acest dialog. Așa cum v-am scris de altfel, invoc destul de des numele dvs. în emisiunile pe care le realizez pentru Radio România Cultural și România Muzical. Cartea dvs. tradusă recent la București de
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
literaturii olandeze și succesul de care unii autori precum Mulisch, Noteboom, Connie Palmen și desigur, de Moor, se bucură constant în Germania de mai mulți ani încoace se datorează și faptului că Olanda s-a numărat printre țările invitate de onoare ale Tîrgului de carte de la Frankfurt pe Main. Precizarea nu este tocmai întîmplătoare: Olanda, o țară mică, nu are o limbă de circulație internațională... Exemplul ei poate fi - în plan literar (și nu numai), încurajator pentru națiunile est și sud-est
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
română, dialogul purtat în primăvara aceasta, cu scriitoarea olandeză, la Köln. R.B.: D-nă Margriet de Moor, succesul cărților dvs. în Germania este neobișnuit. Germania a avut revelația Olandei ca topos literar în 1993, cînd țara dvs. a fost oaspete de onoare la Tîrgul de carte de la Frankfurt pe Main. Atunci s-a produs descoperirea unor scrieri ale lui Harry Mulisch, Cees Noteboom și ale dvs., și - ceea ce este uimitor - succesul a fost deplin nu doar la marele public, ci și la
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
am rămas așa cum scrie-n carte -/ priviți-mă și-o să vedeți ușor/ că nu-s asemeni nimănui în parte,/ deși,-ntr-un fel, vă semăn tuturor." Geo Dumitrescu și-a făcut cu seriozitate datoria față de literatura română, ca un om de onoare. Chiar și astăzi, când nu mai scrie aproape nimic - sau, mai exact, când nu mai publică aproape nimic - , reușește, prin simpla lui prezență, să-i oblige pe scriitori să aibă o anumită ținută în viața literară. Solitar, sceptic, spectator "ca
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
nici o rațiune să mă refer la rândurile incriminatorii dacă n-aș fi fost de acord cu ele! Ei bine, le-am citat tocmai pentru că enormitățile susținute de dl. Barbăneagră (și făcute public cu inadmisibilă ușurință de dl. Bădiliță, după cum, spre onoarea sa, acesta o recunoaștea în numărul anterior al "României literare") sunt mult mai periculoase dacă rămân nesancționate. Abia ignorarea lor poate duce (și duce cu siguranță!) la crearea unei realități paralele, mult mai puternică decât realitatea propriu-zisă. Ar fi fost
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
neantului, până la miliardele evaporate în aerul tare al iliescianismului e drum lung. Atât de lung încât, mi-e teamă, pe parcurs vor sucomba nu doar Iliescu, Meleșcanu și Constantinescu, ci țara însăși. Nu avem nici curajul, nici interesul și nici onoarea de a risca să mergem până-n pânzele albe. în cazul lui Iliescu și Meleșcanu e limpede de ce. La fel de limpede e, din păcate, și în cazul d-lui Constantinescu: el se va abține de la orice măsură fermă, pentru că dinții au început
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
crea aparența unei lumi reale. Interpreții se străduiesc să evoce ce ar mai putea rămîne din sublim, cînd el este întinat în organicitatea sa; sînt ireproșabili cînd joacă ezitarea între fals și corect, cînd mobilează, cu trăirea lor, spațiul dintre onoarea artei și degradarea ei. Cele cîteva trăsături prin care sunt individualizate victimele contribuie la performanța grupului. Memorabilă este prezența handicapatului mintal: interpretul sugerează supunerea, spasmul, destinderea cînd acesta încetează. Împins și dirijat de ceilalți el se integrează în chin; desigur
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
Mircea Mihăieș Zâzaniile necontenite și fără obiect, injuriile grobiene și incontinența verbală agresivă - mediatizate din plin de o presă și o televiziune ce-și fac o datorie de onoare din vulgaritate și un țel din nesimțire - induc străinătății imaginea unui român isteroid: ființă certăreață, greu de mulțumit, primitivă, violentă, cu care mai bine să n-ai de-a face. E suficient să urmărești tertipurile, amânările, amenințările voalate prin care
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
exilate - dar în forul lor interior, întotdeauna prezente în România. 1) Bineînțeles, sînt și unele - puține - excepții, în funcție de bunele intenții (sau interese) ale celor din conducerea țării. 2) Regretatul profesor Mircea Zaciu, după plecarea din țară - deși era membru de onoare al Academiei Române, nu a mai putut fi profesor-consultant la Universitatea din Cluj!
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
cinema va fi susținută, în 2000, de Agnès Varda (probabil "de la 5 la 7"); Ottar Iosseliani, care va prezida juriul Caméra d'or, va prezenta, într-o proiecție specială, un film inedit, din l962! Și altele, și altele... Invitații de onoare ai ediției (fiecare cu cîte o proiecție în program, dedicată lor) vor fi: Gregory Peck, Philippe Noiret, Sean Penn. Polul economic al festivalului, Cannes Market, dispune, în 2000, de un alt spațiu, ca o aripă nouă a Palatului, cu 8
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]