5,154 matches
-
voluntar), în afara oricăror alte obligații și satisfacții, înseamnă că el va putea fi integral stăpânit de individ.” Acest lucru s-a îndeplinit de câteva decenii grație mijloacelor anticoncepționale de masă: sexualitatea este acum independentă de reproducere. Este o schimbare aproape ontologică, de care însă nu prea ne dăm seama. * al doilea nivel: eliberarea de cultură și întoarcerea la natură. Cum exact cultura (civilizația) europeană a fost cea „castratoare”, revolta s-a exprimat mai ales printr-o „întoarcere la natură” - sau, mai
Corpul autentic și cultul său de piață () [Corola-blog/BlogPost/338369_a_339698]
-
și cu rele, dar o ducem mai departe, compensând răul cu mai mult bine, reînnoind-o periodic, străduindu-ne, alături de Dumnezeu și Sf. Petru, s-o perfecționăm. Fiind o lume în continuă devenire, orice este posibil. Transcendentul se împletește cu ontologicul, cu imanentul; lumea de aici se intersectează cu lumea de dincolo. Timpul nu e nici subiectiv, nici obiectiv; e magic. E o viziune optimistă asupra lumii, nicidecum una resemnată, cu atât mai puțin pesimistă. Lumea nu trebuie și nu va
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
Frumos și Adevăr. Demonul, numai prin Frumos, fiindcă nu are acces la Bine sau la Adevăr. Omul, prin definiție religios (nu există ateism, există doar înlocuirea lui Dumnezeu cu altceva, cu o idee, obiect sau persoană - ateismul este o imposibilitate ontologică) știe că Arta, reflectare înafară a puterii Imaginației, operează cu acest atribut esențial, Frumosul, pentru a transmite fie un mesaj divin, fie unul demonic. De aici importanța uriașă pe care o are Arta în orice cult, ca și în societate
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
Opozițiile nu sunt numai ideologice, deși acestea vor frapa cititorul cel mai mult, ci și de abordare sau soluție. Autorii din câteva generații și școli de gândire diferite se raportează la liberalism în moduri foarte diferite, de la critică și nulificare ontologică la acceptare pragmatică, reinventare culturală sau promovare programatică. Aceste poziții reflectă situația de efervescență, de-a dreptul psihodramatică uneori, a eșichierului ideologic românesc. România contemporană trece printr-o perioadă benefică de diversificare ideologică. Deși cu potențial ridicat de conflict deschis
Comunicat de presă. Lansare de carte la București () [Corola-blog/BlogPost/339251_a_340580]
-
Opozițiile nu sunt numai ideologice, deși acestea vor frapa cititorul cel mai mult, ci și de abordare sau soluție. Autorii din câteva generații și școli de gândire diferite se raportează la liberalism în moduri foarte diferite, de la critică și nulificare ontologică la acceptare pragmatică, reinventare culturală sau promovare programatică. Aceste poziții reflectă situația de efervescență, de-a dreptul psihodramatică uneori, a eșichierului ideologic românesc. România contemporană trece printr-o perioadă benefică de diversificare ideologică. Deși cu potențial ridicat de conflict deschis
Lansare de carte la Brașov () [Corola-blog/BlogPost/339257_a_340586]
-
dar totodată nefiind în punctul final al evoluției istoriei. Acest Sălbatic a învățat să citească dintr-o carte veche al unui oarecare Sheakspeare, care îi face cel mai mare dar al lumii vechi, posibilitatea de a exprima trăirile profunde și ontologice ale sufletului, lucru demult pierdut în lumea nouă, pentru că sentimentele nu mai au nici o valoare. Acest Sheakspeare necunoscut de nimeni și indienii printre care a crescut, sunt unică legătură a sa cu trecutul ancestral. Deși Sălbaticul trezește un interes viu
Aldous Huxley: Minunata lume nouă. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339439_a_340768]
-
Cleon care spunea că „cetățile cu legi proaste, dar respectate, le vor bate pe cele cu legi bune, dar nerespectate”. Noi, afirmă profesorul Vlăduțescu, vom crea o analogie și vom spune că o disciplină ce se organizează deficitar, este superioară ontologic și epistemologic unei discipline ce, pregătindu-se să devină perfectă, nu se organizează în niciun fel”. Sistematizarea pe 7 tradiții nu mai poate fi decât parțial acceptată ca paradigmatică, de comunitatea științifică. In lucrarea Domniei Sale de Doctorat în filozofie cu
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
cu o anumită situare sistemică, cu o anumită orientare, cu o anumită coerență internă a structurii. În centrul câmpului se află axa. Forța câmpului este forța axei. Nu axa este a câmpului, ci câmpul este al axei. Studiind axa comunicării ontologice ca disciplină academică, profesorul Vlăduțescu a găsit mai multe incertitudini, una dintre ele fiind statusul. Referitor la aceasta incertitudine apare întrebarea: Studiul comunicării reprezintă o teorie sau o știință, este un sistem cogitativ slab sau puternic? Domnia Sa opinează: “Distingem cinci
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
comunicării umane, a științei generale a comunicării. Miza principală a ontologiei comunicării este de a stabili un lexicon standard al universului comunicării științifice, ce se referă la: paradigme, modele, cogitații de bază (legi, principii, axiome, postulate, teoreme, paradoxuri, etc.), componente ontologice esențiale (procese, structuri, elemente precum emitent, receptor, actant, actor, agent, comunicator, mesaj, canal, context, etc.), categorii, concepte și teorii. Ontologia comunicării umane este imaginea existenței comunicării, este certificatul existenței unui univers ce dorește: setarea unei limbi; stabilirea anumitor protocoale ale
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Procesele derulate în Human Communication System 12.1. Sistemele funcționale derulează procese specifice. În general, în orice sistem au loc procese. Sistemul este format din elemente ontologice interconectate ce derulează unitar cel puțin o activitate, îndeplinind astfel o anumită funcție. Performarea funcțiilor sistemice alcătuiește procesul. Forma sub care există sistemul este aceea de proces/procese. Am zice că „sistemul” fără proces este doar un set neproductiv de
STEFAN VLADUTESCU: Procesele derulate în Human Communication System. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339518_a_340847]
-
rol în sistem. Prin urmare, când este vorba de elemente, ele sunt mai întâi, generic, elemente ale sistemului și, apoi, practic sunt elemente ale procesului. Elementele aparțin sistemului doar pentru că sunt elemente ale procesului. Când este vorba de fenomenologia elementelor ontologice, nivelul de analiză se poate situa fie la nivelul sistemului, fie la nivelul proceselor. Există două perspective ontologice asupra elementelor: o viziune ce radiografiază elementele în sistemul comunicațional și o viziune ce catagrafiază elementele în procesul de producție a mesajului
STEFAN VLADUTESCU: Procesele derulate în Human Communication System. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339518_a_340847]
-
și, apoi, practic sunt elemente ale procesului. Elementele aparțin sistemului doar pentru că sunt elemente ale procesului. Când este vorba de fenomenologia elementelor ontologice, nivelul de analiză se poate situa fie la nivelul sistemului, fie la nivelul proceselor. Există două perspective ontologice asupra elementelor: o viziune ce radiografiază elementele în sistemul comunicațional și o viziune ce catagrafiază elementele în procesul de producție a mesajului. Noi ne pronunțăm pentru viziunea elementelor în sistem. În viziunea noastră, elementele aparțin sistemului, căci ele pot fi
STEFAN VLADUTESCU: Procesele derulate în Human Communication System. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339518_a_340847]
-
satisface direct nevoile sistemului. Mediatorii punerii în curs a scopurilor sunt efectele. The human communication system este un sistem de scopuri și efecte. Întotdeauna efectele depășesc scopurile. Nevoile comunicării că sistem sunt nevoi ale sistemului. Ele sunt revelate prin factorii ontologici computaționali: tranzactanții, comunicatorii. Nevoile sistemice sunt cele de stabilitate, echilibru și schimbare controlată (reforma, restructurare). Ca atare, există nevoi personale, nevoi interpersonale și nevoi sistemice. Există nevoi de existență și nevoi de eficiență. Nevoile de existență sunt nevoi ontologice. Fără
Funcţiile comunicării. Ecuaţia «Nevoi/Scopuri/Funcţii, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339521_a_340850]
-
factorii ontologici computaționali: tranzactanții, comunicatorii. Nevoile sistemice sunt cele de stabilitate, echilibru și schimbare controlată (reforma, restructurare). Ca atare, există nevoi personale, nevoi interpersonale și nevoi sistemice. Există nevoi de existență și nevoi de eficiență. Nevoile de existență sunt nevoi ontologice. Fără satisfacerea nevoilor ontologice un fenomen de acțiune-interacțiune-tranzacție nu accede la statutul de comunicare. După cum știm, în raport cu semnificația să etimologic-ontologică primordială, mecanismul intern al comunicării îl reprezintă „punerea în comun”. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google
Funcţiile comunicării. Ecuaţia «Nevoi/Scopuri/Funcţii, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339521_a_340850]
-
comunicatorii. Nevoile sistemice sunt cele de stabilitate, echilibru și schimbare controlată (reforma, restructurare). Ca atare, există nevoi personale, nevoi interpersonale și nevoi sistemice. Există nevoi de existență și nevoi de eficiență. Nevoile de existență sunt nevoi ontologice. Fără satisfacerea nevoilor ontologice un fenomen de acțiune-interacțiune-tranzacție nu accede la statutul de comunicare. După cum știm, în raport cu semnificația să etimologic-ontologică primordială, mecanismul intern al comunicării îl reprezintă „punerea în comun”. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Funcţiile comunicării. Ecuaţia «Nevoi/Scopuri/Funcţii, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339521_a_340850]
-
opinii, păreri, credințe, emoții, sentimente, manifestări de voință. Semnificațiile sunt stări mentale sau, generic, gânduri. Fiind stări mentale, gânduri, ele au obligatoriu, prin esență mentală, o componentă cognitiv-constructivă. Deși are efecte fizice decisive, comunicarea nu este un fenomen fizic. Figură ontologica a comunicării este spirituală. Comunizarea este un fenomen psihic cu efecte fizice. Odată constituită în urmă instaurării relației comunicative, ținta comunicării o reprezintă realizarea comunizării. Rolul constructiv al comunicării este de a aduce la comunizare elemente spirituale (intangibile) și/sau
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
a atins sau nu este posibil un acord. Comunicarea este actul spiritual de comunizare în ce priveste semnificațiile mesajuale. Comunicarea este înțelegere, chiar și atunci când se ajunge la neînțelegere, dezacord sau conflict. Ea înseamnă doar înțelegerea comună asupra unui element ontologic. Reluăm, comunicarea înseamnă relaționare și comunizare. Ea poate fi comunizarea unui consensus sau comunizarea unui dissensus. Comunizarea că esența constructivă a comunicării înseamnă fuziune: parțială sau totală, dar fuziune. O comunizare a semnificațiilor se produce ori de câte ori are loc o comunicare
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
The communicative instance Emergența comunicării în mod inexplicabil de rapid are loc sub presiunea unei construcții ce se situează ontologic în prealabilul ințierii unei comunicări. Propensiunea ființei umane către comunicare se este un construct cognitiv prealabil. Orice ființă umană are impregnate în fondul său cognitiv și cogitativ structuri de antamare a comunicării. Nucleele prealabile de comunicare apar ca niște conectori
Stefan Vladutescu: The communicative instance. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339534_a_340863]
-
The Noise de Ștefan Vlăduțescu The noise este un element ontologic important al comunicării. Conceptul de zgomot desemnează factorii fizici și/sau psihologici ce influențează negativ derularea evenimentului de comunicare: “Orice factor care poate împiedica transmiterea, înțelegerea sau interpretarea corectă a mesajului” (Pavalache-Ilie M., 2012 ). Pentru sensul de „zgomot” se utilizează
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: The Noise () [Corola-blog/BlogPost/339550_a_340879]
-
emergență în tandem zgomotul psihologic și zgomotul semantic. Cel mai periculos, fiind aproape inevitabil, este zgomotul psihologic. A. The physical noise constă în interferențe fizice în derularea comunicării. Acesta afectează canalul de comunicare și mijlocul de comunicare. Întrucât prejudiciază elemente ontologice tangibile, the physical noise are caracter indirect, este indirect noise. Acest noise lezează, mai întâi, buna funcționare a canalului de comunicare și/sau a mijlocului de comunicare. În mod implicit și mediat afectează procesul de comunicare, mesajul, semnificațiile mesajuale. În
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: The Noise () [Corola-blog/BlogPost/339550_a_340879]
-
Pichery (directorul revistei ,,École de la Loire”, 1994). Roberto Pasanisi (directorul revistei ,,Nuove Lettere”), referindu-se la volumul Bossue, l’interrogation, remarcă extraordinară muzicalitate a versurilor, cu efecte de polifonie, ce-l apropie de Verlaine și simbolism, un simbolism dual însă, ontologic și metafizic: ,,Muzicalitateaverlaineană a versului, bogatasubstanțăexistențială și filosoficăa temei, a problemelor abordate, aerul de ușurință în dictareconspirăpentru a face din acest volumomică bijuterie, o gingașa floarede seră din bogată grădinăapoezieifrancezecontemporane. ” Dorința de Absolut, de revelare a acelui Tata Atotcreator, ce
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
Sănătatea,robustețea psihica de bucătar, de primar comunal, de protopop, e întotdeauna perdantă, neproductivă în plan creator. Pe de altă parte suferința, sfâșierea existențială a artistului, scriitorului, filosofului etc. ar putea fi tributul plătit Inexprimabilului, Nicăieripestetotului divin pentru forțarea granițelor ontologice. Dacă viața este făcută să fie trăită (cu veselia și ignoranța păstrăvului de munte căruia nu-i pasă cine i-a ascuțit coada și i-a pictat șalele) sau e făcută să fie interogată, rămâne deocamdată o dilemă. Înainte de a
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
urmă coboară și-i întinde mâna. Prin cartea de rugăciuni și albumul de artă care trebuie aruncat, Kafka reiterează conflictul dintre artă și religie, dintre creatorul de geniu și exigențele eticii creștine. Între om și divinitate există o incomensurabilă prăpastie ontologică. Ca exponent al lumii sensibile, ca fenomen, omul nu poate avea acces nemijlocit la curțile inteligibilului, nu poate atinge lucrul în sine. Accesibilitatea ființei la energiile necreate are întotdeauna loc printr-un analogon material, chiar dacă acesta este investit cu realitate
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
Elementele Human Communication System de Ștefan Vlăduțescu 9.1. Ființele comunicative: comunicatori; actanți, interactanți, tranzactanți 9.1.1. Agenții comunicatori sunt elemente tangibile, modulare, computaționale și funcționale ale sistemului de comunicare. Sunt factorii ontologici și teleologici ai sistemului de comunicare. Ei generează elemente intangibile, dau energie elementelor non-modulare și modelează și modulează teleologic comunicarea. Factor primordial al comunicării, comunicatorul este inițiator al procesului de comunicare și îndeplinește în cadrul acestuia următoarele funcții: element al unui
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
variație prin modificarea condițiilor exterioare în care se situează, comandabilitatea (sugestibilitate, influențabilitate) - facultatea de a reacționa la solicitări exterioare aplicate prin organul său central de comandă (creierul). a) În istoria comunicării și pe spațiul paradigmelor s-au utilizat drept concepte ontologice diadice pentru a desemna pe cei care comunică, printre altele source-destination (Shannon C. E., Weaver W., 1962, p. 99; Sebeok T. A., 1999, p. 29), sender-receiver (Berlo D. K.), speaker-receiver, addresser-addressee (Jakobson R., 1987, p. 60) etc. b) La intersecția celor
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]