1,038 matches
-
modalități clasice de lucru în clasă, fiind și recunoscută rezistența manifestată aici. De altfel, există deja abordări diferite ale leadershipului, după accentul pus pe unul sau altul dintre aspectele sale (Gunter, 2001): • abordarea critică (relevă rolul liderilor emancipați împotriva injustiției, opresiunilor structurilor formale de putere, în școală sau în clasă), • abordarea umanistă (evidențiază rolul experiențelor câștigate anterior în definirea managerilor și a liderilor, în școală sau în clasă), • abordarea instrumentală (arată rolul leadershipului efectiv, al strategiilor utilizate pentru realizarea obiectivelor și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modelată de globalizare și fragmentare își găsesc o paralelă interesantă în gândirea lui Lenin: "Capitalismul în curs de dezvoltare cunoaște două tendințe istorice în ceea ce privește problema națională. Prima este deșteptarea vieții naționale și a mișcărilor naționale, lupta împotriva oricărui tip de opresiune la nivel național și crearea statelor naționale. A doua este dezvoltarea și frecvența sporită a legăturilor internaționale sub orice formă, prăbușirea barierelor naționale, crearea unității internaționale a capitalului, a vieții economice în general, a politicii, a științei etc. " (Lenin 1964
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
discuție detaliată a se vedea Capitolul 7 din prezentul volum). În analiza sa asupra relevanței contemporane a Manifestului comunist al lui Marx și Engels, Derrida (1994a, 1994b) apără o "Internațională nouă" pe motiv că "violența, inegalitatea, excluderea, foametea și deci opresiunea economică nu au afectat niciodată în istoria pământului și a umanității atâția oameni". În timp ce apără "spiritul" marxismului, Derrida (1994a: 56) argumentează în favoarea revizuirii idealului lui Marx de "dispariție a statului". Acesta ar trebui eliberat de ideile anterioare privind internaționalismul socialist
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
observații. Și, normativ, ei au condamnat noțiunea de teoretizare neutră în raport cu valorile, argumentând că întreaga cunoaștere este legată de interese și că teoriile ar trebui să își propună în mod explicit să expună și să demonteze structurile de dominare și opresiune (Hoffman 1987; George și Campbell 1990). Sub umbrela acestei vaste critici, teoreticienii critici moderni și postmoderni au rămas uniți împotriva teoriilor raționaliste dominante. Totuși, așa cum raționaliștii erau divizați intern, așa erau și criticii. Postmoderniștii, inspirându-se de la teoreticienii sociali francezi
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să stea la baza ecologismului politic. Hayward (1995), de exemplu, susține că respingerea antropocentrismului în multe cercuri de gândire ecologiste este greșită ceea ce critică de obieci ecologiștii ar trebui conceput fie ca discriminare în funcție de specie (discriminare arbitrară și nejustificată sau opresiune împotriva unor organisme în funcție de specie) sau șovinism uman (încercarea de a preciza criterii relevante de judecată etică ce ar favoriza componenta umană în detrimentul celorlalte specii). Antropocentrismul nu este neapărat problema în niciunul dintre aceste cazuri, iar respectul pentru umanitate în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acum este poezie autentică, meritul acestei generații fiind și acela de a relaționa din punct de vedere estetic cu marea tradiție a scrisului românesc interbelic. Pornim de la demonstrația a ceea ce înseamnă să faci cultură într-o astfel de societate supusă opresiunii, urmând să prezentăm, apoi, pe îndelete, obiectivele și conținuturile pe care le urmărim pe parcursul acestui studiu. Supusă unei acute contuziuni ideologice, iritând prin curaj, prin sinceritate, dar și prin inaccesibilitatea pentru cei neinițiați, cultura va constitui, în antedecembrism, pricina unei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fără să vreau [sublinierea lui M. C.], rezistând, pur si simplu, cauzelor care, de fiecare dată, voiau să mă îndepărteze de destinul meu"64. Completarea, cu referire la importanța metaforei subversive, în întreaga Europă de scriitori, care se aflau sub opresiune ideologică, o aduce tot ea : "În toate țările din Est, metafora a fost folosită ca o bombă, care făcea explozie, la mijlocul drumului dintre scriitor și cititor, atunci când adevărul, pe jumătate rostit al unuia, se înțelegea cu jumătatea trăită de celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
orientată spre interior a subiectului liric, acesta reflectând structura adâncurilor ontologice"79. Firește, criza identitară, care se regăsește în poezia Anei Blandiana și care o face solidară Generației sale, se naște dintr-un fond tragic al existenței exterioare, marcată de opresiunile ideologiei comuniste, care pun stăpânire pe scrierile acesteia, subminându-le prin forța cenzurii. Cred că, dacă încerc să mă gândesc cum am parcurs eu, ca scriitor și ca persoană particulară, această epocă, din punctul de vedere al cenzurii, există două
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
veșnic incontrolabile, care e omul cu mințile rătăcite. Chiar dublându-și dispozitivele de supraveghere, în fața lui, puterea se arată neputincioasă și va fi întotdeauna învinsă. Victorie a bolnavilor rătăciți... a ființelor lipsite de orice instinct securitar. În fața lor, lanțul de opresiuni se defectează. Dar cu ce preț! Acela al spiritului care se întunecă. Și cum l-aș putea uita pe acel om simplu care, într-o zi, în Bucureștiul de pe vremea lui Ceaușescu, uimit la vederea cuiva care se plimba cu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
totalitate. Statutul femeii coreene și asiatice, în general, depinde foarte mult de realizările și poziția soțului și, chiar mai mult, de realizările copiilor ei. Din perspectiva diferențelor interetnice, se poate spune că respondenții din Vietnam și Cambodgia „au emigrat din cauza opresiunilor sociale, pe când chinezii și coreenii au emigrat pentru a-și îmbunătăți stabilitatea economică” (Yoshioka et al., 2001, p. 921). Deși afirmăm în nenumărate rânduri că relațiile familiale, rolurile, normele, valorile și comportamentele se schimbă odată cu evoluția societății, în unele țări
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
relația cu restul familiei este diminuată de partenerul abuzator, în vederea izolării victimei. Frustrările masculine apar din cauza stărilor afective negative (Iluț, 2004, p. 115), intensificând-se astfel comportamentul agresiv (Chelcea, 2003, p. 25). Cu trecerea timpului, femeia acumulează frica de partener, opresiunea constantă conducând-o, în multe situații, la sinucidere ori la crimă. În concluzie, „conflictul care amenință la nesfârșit integritatea și identitatea interpersonală și intrapersonală reprezintă în același timp o cauză și o nevoie a violenței, respectiv o incapacitate” de care
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a consacrat reprezentărilor psihologice ale principalelor elemente naturale 5, și îndeosebi, poate, Pămîntul și reveriile repaosului, pentru a vedea funcționînd fenomenul în toată diversitatea sa tematică. Vis al refugiului, al adăpostului, al siguranței, casa poate deveni imaginea unei temnițe, simbolul opresiunii prin încarcerare, al înmormîntării, ba chiar al mormîntului. Șarpele este, în același timp, ceva dezgustător, promisiune a fecundității și instrument de seducție. Rădăcina care absoarbe sevele pămîntului pentru a le urca la cer este percepută simultan ca forță vitală și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cu violență forța lor de atracție îndeosebi în "perioadele critice". Nu e întîmplător nici faptul că, în general, impulsul care le activează pare a veni din interiorul grupurilor minoritare amenințate sau oprimate, sau asupra cărora apasă sentimentul amenințării sau al opresiunii. Cel mai adesea, între aceste grupuri și situația generală există un echilibru fragil, între ele și sistemul existent, sau pe cale de instaurare este o distorsiune. Faptul că o atare situație ține îndeosebi de factori economico-sociali (deteriorarea condițiilor de trai, sărăcia
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la mîna bancherilor, iar tronul atîrna de loialitatea oamenilor de încredere. Astfel, statul a avut, din secolul al XVII-lea pînă la începutul secolului XX, posibilitatea să modeleze o societate astfel încît să pună capăt luptei tuturor împotriva tuturor sau opresiunii nemăsurate a cîtorva, iar societatea civilă a putut, dimpotrivă, să inhibe înclinarea statului către omnipotență. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, statul național devine Suveran absolut cu privire la orice instanță care s-ar fi dorit superioară. De acum
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
urmă Chivotul Legii roșii se pierde undeva între Angola și Abisinia. Lumea a Treia ne dezvăluie nu că va salva lumea, ci că ea are nevoie să fie salvată, de foamete, de sărăcie, de conflictele etnice, de vechile și noile opresiuni. Între timp, visele fantastice din Mai '68 s-au fărîmițat. Începînd așadar din 1977-1980, Soarele-Revoluție nu mai generează colosala Speranță, iar dezamăgirile sînt cu atît mai radicale cu cît speranțele fuseseră infinite. Un astfel de cataclism ideologic constituie de fapt
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
problemele omenești, să asigure fericirea individuală și colectivă, să garanteze Salvarea Socială. O democrație poate rămîne vreme îndelungată la suprafața unei societăți, așa cum s-a întîmplat în Statele Unite. Chiar și astăzi, societatea americană se confruntă cu manifestări rasiste, violențe, inegalități, opresiuni, corupție. Însă nu trebuie să uităm că libertățile și instituțiile democratice au permis combaterea, așadar limitarea, cu mai mult sau mai puțin succes, a exploatării capitaliste, a rasismului alb, a politicii imperiale, a corupțiilor de tot felul. De altfel, democrația
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
parcă un "discurs" structurat de spiritul libertar și democratic. Steagurile baltice, așezate unul sub altul, se prelungesc pe verticală în tricolorul nostru, ca un nou pas, logic, în reconstrucția unei Europe libere. O asemenea Europă nu mai vrea să cunoască opresiunea, fie ea și ascunsă sub alte lozinci aparent motivate de haosul vechilor "rânduieli". Nimeni n-o simbolizează mai bine, în esența ei, decât acești tineri care invită continuu la dialog, declarând Piața Universității ca zonă a concordiei, a iubirii și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nevoie de multă forță sufletească, dacă nu și de o mare propensiune utopică, pentru a închipui o ieșire din letargie. Cum să se înfrângă exasperantul imobilism? Lancea lui Horea a fost una dintre soluții: protestul radical și fără întoarcere contra opresiunii. Luminarea sistematică a poporului prin școală și biserică definea o altă linie de conduită. Alăuta și Albina lui Asachi deveneau simboluri ale noului tip, alături de sabia Vladimirescului, de școala lui Lazăr, de Curierul heliadesc, și de atâtea noi instrumente ale
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și control pentru a garanta folosința și exercițiul libertății conștiinței și libertății religioase”. Acest act normativ a fost înlocuit, în februarie 1949, cu o altă lege de organizare, care nu a adus însă modificări esențiale. Împuternicitul Cultelor ca mecanism de opresiune și control Împuterniciții pentru culte din teritoriu apar în legea de organizare a Ministerului Cultelor cu denumirea de „delegați speciali”. Începând cu a doua jumătate a anului 1948, acești funcționari, la fel ca și ceilalți angajați, nu mai depind atât
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
nucleare și experiența Hiroshimei și Nagasaki-ului a distrus cu siguranță acest optimism. Chiar mai grav, există suspiciunea că proiectul iluminismului era sortit să se întoarcă împotriva propriilor idei și să transforme cursa pentru emanciparea umană într-un sistem universal de opresiune în numele eliberării umanității". (Harvey, 2002, p. 20) 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp Prin astfel de idei (unele chiar mai dure) teoreticienii postmodernismului se despart de modernitate și de metapovestirile sale legitimante, pentru a legitima la rândul lor atacul la
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
educației, ci și pentru orice raport de dominație care își face loc în mod inerent în viața omului; în acest sens, Michel Onfray nota: "În această relație de dominație și servitute (dintre rațiune și pasiuni n.a.) regăsim cuplurile clasice ale opresiunii, dominatorul și dominatul: soțul și soția, tatăl și copilul, adultul și minorul, învățătorul și învățăcelul, preotul și credinciosul, stăpânul și servitorul, regele și supușii lui, republica și cetățenii ei, patronul și slujbașii lui, intelectualul și muncitorul necalificat". (Onfray, Rațiunea gurmandă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
obosit, niciodată nu pare să se odihnească, obosit noaptea, chiar și după somn; pe măsură ce ziua avansează ei se ameliorează sau pe măsură ce soarele ascensionează, puterea lor revine, dar când soarele apune, își pierd iar puterea. Există o senzație de constricție sau opresiune sau de strânsoare în regiunea inimii. Palpitațiile apar mai frecvent seara, după ce mănâncă. Sunt frecvent acompaniate cu dureri de spate și vertij. Palpitațiile sunt agravate la tuse, când inspiră profund și în decubit lateral. Există o senzație ca și cum inima este
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
mici sau mari, maro pe față. Limbă zmeurie. Dinți imperfect dezvoltați. Adenopatie cervicală. Adenopatie inghinală. La auscultație, raluri zgomotoase. Următoarea simptomatologie este extrasă din ultima ediție a lui Burnett - Cura emacierii prin propriul său virus. Respirator. Pneumonii și traheobronșite recidivante. Opresiune și raluri zgomotoase, aspre, ca de fierbere. Tuse cronică, concomintent cu febră și transpirație noaptea. Dispnee cu wheezing și atacuri de sufocare noaptea. Oameni în vârstă cu simptome cronice respiratorii și circulație pulmonară precară. Gât tapetat cu tuberculi, febril, cu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
bullying și tulburări de comportament, incivilități, agresivitate sau delincvență, insultă și hărțuire sexuală? Putem cu adevărat să adunăm toate acestea sub termenul "violență"? Capitolul III Violența obișnuită: definiție și consecințe Problema violenței în școală ține în primul rând de o opresiune cotidiană, repetitivă, proteiformă. Este necesară o clarificare pentru a înțelege ce este această violență obișnuită, căreia i s-au dat mai multe denumiri: hărțuire, incivilitate, microviolență. Trebuie să înțelegem în ce mod devine cineva victimă. La finalul capitolului precedent, am
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
politică, căci violența școlară nu este revoluționară, ci este adesea doar un agent de reproducere socială, oprindu-se la limitele universului imediat fără să atace structurile de dominație, departe de a fi în ruptură cu nedreptățile lumii, ea le întărește. Opresiunea cotidiană a violenței este tot o formă de dominare și de nedreptate, dacă nu cumva credem, ca bătrânul Engels, că violența pregătește vechea societate pentru nu se știe prea bine ce zori luminoși sau pentru un model social alternativ. Rămâne
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]