3,530 matches
-
mă întorc cu traista plină, să arăt că sunt bărbat. După ce mai reflectai, mi-am zis : fii bărbat, băiete! Umple traista, nu sta după sobă! Hotărât, pun bățul pe umăr și plec la colindat cu miraculosul „unu, unu!” Eram bucuros, optimist, mai ales că burnița se oprise, iar printre norii răsfirați își făcea aloc zâmbetul lunii, care învăluia băltoacele cu pânze lucitoare. Mulțumit, după fiecare bolindete primit, mângâiam traista care se umplea încet, încet. Preocupat cu urătura și bolindeții, nu am
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
nenorocul său... În fiecare din noi e o lume și fiecare aparținem unei lumi lăuntrice. Planeta, de-a lungul și de-a latul e împânzită de conaționalii noștri, unii fericiți, alții triști. Unii au învins, alții au căzut în luptă. Optimist și deopotrivă dezolant, dar nimic mai adevărat! Printre românii învingători pe care azi îi respectă străinătatea, iar mâine, neîndoios, cultura românească o să îi laureze, este domnul John Banu, președinte al Romanian American League, stabilit actualmente într-o patrie și o
JOHN BANU. NEVOIA DE UN ALT JOHN BANU SAU ACELAŞI, ŞI ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383227_a_384556]
-
o nouă speranță în sufletul privitorilor. O nouă zi, un nou început... După micul dejun au plecat la plimbarea obișnuită. Ea mergea când înainte, când în urma lor. Niciodată în rând cu ei. Simțea distanța, simțea răceala. Se străduia să rămână optimistă. Știa că nu va dura prea mult supărarea. Cel puțin, Mira avea mereu sentimentul că nu poate trăi supărată, oricât de grea era încercarea. Durerea exista, undeva adânc, în rărunchii ființei ei. Dar ea nu se obosea să o mai
CONTOPIRE -2- de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383275_a_384604]
-
Mai târziu, aveam să aflu că stăteau ascunși de teama furiei mulțimilor, fără a se gândi la noi, cei pe care până în acea zi îi supravegheau și îi urmăreau ziua și noaptea. Seara a venit soțul cu ultima cursă. Era optimist și se străduia din răsputeri să mă asigure că totul va fi bine acum, după ce am scăpat de odiosul dictator și de „savanta” lui consoartă. - Ce fac? Cade comunismul, ce rost mai am eu aici?, l‑am întrebat neliniștită. Îl
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
oarecare. Dacă viața noastră poate depinde până Într-atât de Întâmplare și de amănunte, din două una: ori viața noastră e mai fragilă decât ne place să ne Închipuim, ori scrisul nostru este mai important decât sperăm În cele mai optimiste evaluări. - Domnule profesor, este cazul să-ți amintesc eu că un petic de hârtie pe care Luther și-a notat cele 95 de teze a Întors pe dos Europa secolului al XVI-lea? Sau că...? - Roger, să lăsăm filozofia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai mult câștigurile norocoase. Probabil că, În intimitate, ne place să vedem În ele semne ale predestinării, altfel nu-mi explic. Mă rog, baftă-nebaftă, intuiție, tehnică de căutare sau ce va fi fiind ea În realitate, Însușirea respectivă mă făcea optimist În privința șanselor de a da de urma Statutului. Dacă cineva acolo sus mă iubește, are acum ocazia ideală s-o dovedească. ...La finele rememorării discuției cu Roger Howard, Îmi era foarte clar de ce nu-mi ardea s-o văd pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
poză firește, ce credeai? Au ieșit niște nuduri dumnezeiești; cu geniul meu și cu hoitul lui Suzi — Parcă ziceai că la salon — Lasă salonul, doar n-o să moștenească troglodiții pămîntul. Nudurile astea sînt bomba mea cu efect Întîrziat. Aștept. — Ești optimist mon cher, dacă-ți Închipui că se mai schimbă ceva. Ăsta ne-ngroapă pe toți. Îți Închipui că-n țara asta mai Îndrăznește cineva să crîcnească? Foștii, cum zic ei, și-au cam lăsat oasele prin Închisori și cei ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
astea. Trebuie să știi să te tîrguiești ca la piață. Mai dau ei, mai lași tu, mai renunți la un Înger, mai acoperi niște țîțe, mai Înseninezi atmosfera, ce dracu, eu să te Învăț? Fă-ți și tu apocalipsele mai optimiste! — Bate-ți joc, ce-ți pasă. De tine nu se ating, ești mare. Dar de unul ca mine, care nici n-am scos bine capul, harșt, tunde-l, atîta pagubă. Cunosc o grămadă care abia așteaptă să facă sluj pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lîngă restaurant spre betonieră fără să oprească. Un fîsÎit general și salteaua recade moale, placidă, În zbîrciturile ei. Dar azi e o zi norocoasă. Au băgat carne de vită! RÎndul a ajuns pînă la capătul blocului nostru. Un rînd zgomotos, optimist, plin de vitalitate. — Oare o să se ajungă pînă la noi? — Păi, cum altfel? A adus căcălău, trei tone și dă trei pachete. Fă și mneata socoteala, Acilea nu ie mai mulți dă 300 sute dă oameni, eh? — De, ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
se aflau ei? Judecând după viteza cu care văzuse că se poate mișca, probabil că nu mai mult de cinci, zece minute. În cea mai pesimistă variantă, mai dispunea de ceva mai mult de un sfert de oră, în varianta optimistă, mai puțin de treizeci de minute. Situația nu era de loc roz, neapărat trebuia să facă ceva, nu-și mai putea permite să piardă nici o secundă. Ascultă! spuse el către Pohoață. Știi de ce l-am trimis pe șeful tău acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
adunate în volumul „în grădina visurilor” prin grija fiului său, profesor universitar George (Gelu) Vraciu și publicată la Editura Reprograph, Craiova, 2000. Din unele poezii răzbate revolta socială, nemulțumirea în fața nedreptăților, însă, în general, poetul își păstrează un tonusă ridicat, optimist. Pentru ca cei care l-au cunoscut ca profesor și director, ca un om al satului, să-l perceapă pe Gh. Vraciu și ca poet sensibil și îndrăgostit de locurile natale, redăm două poezii: în grădina visurilor în grădina visurilor mele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avusese loc În zorii zilei cînd Carax trebuia să se căsătorească și că mirele nu se prezentase la biserică. Existau opinii pentru toate gusturile: unii Îl dădeau mort În acel duel, iar cadavrul abandonat Într-o groapă anonimă; alții, mai optimiști, preferau să creadă că, implicat În vreo afacere tulbure, Carax fusese nevoit să-și părăsească mireasa la altar și să fugă din Paris pentru a se Întoarce la Barcelona. Mormîntul fără nume nu a fost găsit niciodată, iar la puțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
diferențelor, ba chiar pot fi create altele noi. Și totuși, conștiința existenței acestor potențialități n-ar fi de ajuns nici pentru a împiedica instaurarea hiperimperiului, nici pentru a evita hiperconflictul: omul n-a edificat niciodată nimic plecând doar de la constatări optimiste. în schimb, câteva catastrofe anunțate vor demonstra fără menajamente celor mai sceptici că modul nostru actual de viață nu mai poate dura: dereglările climatice, decalajele tot mai mari dintre bogați și săraci, amplificarea obezității și a consumului de droguri, impactul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
părea să nu cunoască o regulă de conduită elementară în societate, aceea care ne spune că e lipsă de educație să vorbești de funie în casa spânzuratului. Jenantul incident a avut o calitate, a pus toată lumea de acord asupra tezei optimiste care fusese formulată. Faptele ulterioare aveau să-i dea dreptate. La ora trei fix din zorii zilei stabilite, așa cum făcuse și guvernul, familiile începură să iasă din casă cu valizele și gențile lor, cu sacoșele și pachetele lor, cu pisicile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ca salcia și ținând în mână o narcisă și, pe de altă parte, frivolitatea anilor ei mai maturi care tindeau către tocurile înalte și rochiile de la Paris, purta acum o pălărie nouă. Aceasta îi dădea o dispoziție de-a dreptul optimistă. N-am auzit-o niciodată vorbind cu mai multă maliție despre prietenii noștri comuni. Dna Jay, conștientă de faptul că vorbele decoltate sunt sufletul conversației spirituale, rostea abia șoptit observații care ar fi putut ușor să aducă o îmbujorare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
porți ca un nebun azi-noapte, nu vrei să mai calci niciodată pe Broadway? Auzindu-l vorbind, Amory l-a considerat un oarecare din mulțime - individul de lângă el a Încetat să mai fie Sloane, cel cu Înfățișare blajină și cu temperament optimist, devenind una dintre fețele malefice Învârtejite În torentul tulbure. — Omule! a strigat el, atât de tare Încât lumea din colț a ridicat ochii și l-a privit lung. E o mizerie, iar dacă nu vezi asta, și tu ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
and Matter, Atoms and Rays, Ether and Reality. Poet englez mort În floarea tinereții În primul război mondial, autor al celebrului poem patriotic Soldatul. John Henry Newman (19801 - 1890), cardinal și scriitor religios englez, apologet al catolicismului. Aluzie la poemul optimist al lui Robert Browning Pippa Passes. Aaron Burr (1756-1836), vicepreședinte al S. U. A. Între 1801 și 1805. Henry Lee (1756-1818), poreclit „Light Horse Harry“, general din timpul Războiului de Independență, tatăl lui Robert E. Lee, comandantul forțelor armate confederate. Nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
un amator. Cineva care a mai făcut așa ceva înainte v-ar fi spus să îi dați înapoi bilețelele la fiecare plată. Ca să vă împiedice să strângeți orice dovezi împotriva lui. — Da, înțeleg. Am aruncat o privire la ceea ce în mod optimist numeam dovezi. Bilețelele și plicurile erau scrise la mașină pe articole de papetărie de bună calitate, fără nici o trăsătură distinctivă, și erau expediate din diverse cartiere din vestul Berlinului - W.35, W.40, W.50 - toate timbrele celebrând a cincea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mulțumește cu sunete greu de auzit și imposibil de înțeles - să reamintim că, etimologic, termenul „barbar” se referă la cineva care bolborosește niște onomatopee incomprehensibile -, grecii recuză pe oricine nu-i de-al lor. Departe de imaginea simplificată și excesiv de optimistă a unui grec cosmopolit, cetățean al lumii, tolerant, democrat - democrația greacă cuprinde mai puțin de o zecime din populație: cetățeni îcu excepția femeilor), străini, venetici... -, elenii nu-s altceva decât niște naționaliști la scară mai mică. De aici și scandalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de apărare organizate timp de secole de către oameni pentru a evita cruzimea evidenței. Tot atâtea ficțiuni, fabulații, mituri care împovărează inteligența și stânjenesc înaintarea către adevărata filosofie - cea care produce înțelepciunea, pacea cu sine, cu ceilalți și cu lumea. Nici optimist, nici pesimist, Lucrețiu pune bazele unei gândiri tragice. El nu optează nicio clipă pentru cea mai bună dintre lumile posibile, și cu atât mai puțin pentru cea mai rea. Ca să o facă, ar trebui să-și ridice tabăra filosofică pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cu veșnicia ei...Numai moartea poate sfida timpul? O, nu! Timpul poate fi sfidat de mine, cu nonșalanță, chiar. Și tu poți sfida timpul, și noi, și voi, și ei...moartea, - niciodată, părerea mea.!” Finalul cărții readuce într-o lumină optimistă, susținută de o jovialitate ce desfată și descrețește frunțile încruntate din pricina atâtor frământări filosofice despre timp și viață, etc., plăcerea de a te bucura de viață, „dorul de viață” fiind acea realitate alternativă în care putem evada: „Este tot ce
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
ști că istoria nu mai poate fi întoarsă, va fi bine în Țara Românească. Deci, cu răbdare, cu înțelepciune, să facem lucrul pe care nu am putut să-l facem în timpurile acelea draconice, satanice. Deci, eu sunt optimist, foarte optimist, deși se spune că, mă rog, granița va fi întărită la Prut, vor fi niște vize, dar eu știu că comunismul, bolșevismul nu mai poate reînvia, imperiul nu mai poate reînvia, cu toate tancurile lui, cu toate rachetele lui. Și
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
aici împovărați de aceste necazuri 56. Încercările trupești iau, adeseori, forma infirmităților, slăbiciunilor, neputințelor și a bolilor trupești, care afectează întreg echilibrul omenesc, zdruncină persoana umană în totalitate. Mesajul Mântuitorului, transmis nouă în mod fidel de către Sfinții Părinți, este unul optimist, încrezător în izbăvirea noastră din aceste încercări și din păcat, spre viața și fericirea veșnică. <>(Ioan 16,33). Vorbind despre boala trupului și cea a sufletului, Nil Ascetul o definește pe cea dintâi a fi „o stare contrară firii, cumpăna
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
o damnare, un necaz de nedepășit, în timp ce alții, mult încercați, se bucură pentru fiecare clipă în care durerile lor îngrozitoare par a se fi ușurat câtuși de puțin, dacă nu prin vreo terapie miraculoasă, măcar printr-o abordare duhovnicească și optimistă a șanselor de vindecare. Odată conștientizate cauzele suferințelor sale și resimțite efectele lor, un bun creștin trebuie să ceară ajutorul medicilor trupești, dar mai ales al "Doctorului și Tămăduitorului trupurilor și al sufletelor noastre", trebuie să solicite lucrarea mângâietoare a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
adevăruri stăteau zăvorîte în adîncul sufletelor lor de femei tinere, ca greierii în iarbă. Fericirea este, pînă la urmă, atît de simplă ... Incercam să supraviețuim, eram tîrîți de conjunctura socială prin mlaștinile vieții, dar ea, spre diferență de mine, era optimistă. Adevărul este că jumătatea femeii este mai mare decît jumătatea bărbatului! Ca să-ți iei singură porția de orgasm. Iată că realitatea îi confirma teoria și îl arunca în acel haos inform al gîndirii, ce nu se poate separa de bunul
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]