1,170 matches
-
trecere de la fântână la chiuvetă, de la o copilărie în care ocupația de bază era pașterea oilor și a vitelor, la una în care doar vacanțele te mai trimiteau „la coada vacii”. Am prins din plin formarea elitismului de tip comunist: orășenii își luau distanță superioară față de săteni, muncitorii industriali priveau de sus la cei agricoli, dar și la cei cu tocul și cartea, învățătorii și profesorii cu studii adecvate începeau să-i elimine din cursă pe cei improvizați din primele două
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
contemplăm într-o trăsură ușoară, trasă de un cal la trap ce avea deasupra capului un arc de lemn, de cealaltă parte a Nevei, spre Baltica, zonă denumită a Insulelor, unde se grupau, printre grădini, de-a lungul apei, vilele orășenilor înstăriți. Absența nopții cu întunericul ei sfîrșea prin a cauza stări neplăcute: te culcai cînd voiai și doar pentru că erai obosit. Ceea ce ar fi trebuit să fie noapte nu era decît o zi prelungă, nesfîrșită, marcată doar de alte ocupații
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a Amiralității, sau de-a lungul lui Nevski Prospekt (pavat cu bucăți mari de lemn brut în formă octogonală, puse una lîngă alta și jucînd sub roțile vehiculelor). Lipseau însă conductele de apă potabilă; se bea apă din Neva, filtrată. Orășenii mai îndrăzneți povesteau că în stația de pompare recent inaugurată, împăratul admirase dinamuri de mare putere, dar că acel ansamblu impunător nu fusese decît un decor din lemn, înșelător, vopsită în verde și roșu în stilul satelor lui Potemkin 27
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
chintesență, un popor de țărani aspri, abia ieșiți din sclavia turcă, al cărui patriotism, somnolent în 1877, cînd armatele ruso-române se băteau pe pămînt bulgar, era acum exploziv, cu ieșiri sălbatice. Elita adică cei care, ridicați de la coarnele plugului, ajunseseră orășeni ce exercitau profesiuni liberale și se dedau politicii nu forma decît o poleială subțire. Dedesubt, masa rurală: țărani, muncindu-și cu îndîrjire palma de pămînt, dornici să se îmbogățească și prin învățătură (în satele fără școală comunală se putea vedea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
risipim ca niște vechi dantele. Apare la N. Davidescu poezia plictisului duminical (Eternă duminecă) și a provinciei în decrepitudine, văzute prin lirismul caducității și al duioșiei grotescului: Crepusculul se stinge, și-nserarea Desfășură tăcutele-i vedenii Și-alungă, din grădină, orășenii Cu spatele boltit ca resemnarea. O babă însă și-o umbrelă veche Și pe-amîndouă cu putere-apasă Aspectul lor de veșnică pereche. Bătrână ca un lemn vechi de umbrelă Stă țanțoșe-n uscata-i nemișcare Alături de umbrela ei ce pare Rămân
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în proza lui Eminescu -, proporția grecilor față cu autohtonii cred că e justă, și această proporție o cunoaște oricine. Dealtmintrelea, în partidul celălalt, pe care îl reprezintă Eminescu, erau de asemenea mulți greci, lucru foarte natural, deoarece și boierimea și orășenii - elementul politic al celor două partide - s-au amestecat, mai ales în veacul al XVIII-lea, cu elemente grecești. riot1 . Laudă pe boierii vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați etc.), laudă pe cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
popor înseamnă mai ales sentimentele, ideile, concepțiile sale, și nu-l poate exprima decât poezia de sentiment și de concepție, în contra căreia se ridică teoreticienii poeziei "noi"1 . În al doilea rând, poezia "nouă" - care procede, toată, de la Baudelaire, poetul orășean al lucrurilor exclusiv și caracteristic orășenești - este o poezie orășenească. Iar viața orășenească este mai internațională decât restul vieții unui popor. AndréGide explică slăbiciunea simbolismului prin faptul că, în dosul concepției lor estetice, simboliștii n-au avut o concepție etică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Pe parcursul Evului Mediu meșteșugul a înflorit, fiind cultivat și în orașe. în apropiere de Brădești, la Bârlad, este menționată în 1756 o breaslă a olarilor. Meșteșugul olăritului era indespensabil pentru viața de zi cu zi a țăranilor, dar și a orășenilor. El se acorda în intensitate cu ritmul vieții religioase și cu evenimentele fundamentale din viața omului. în latină, pentru „a muri” se spunea (spargerea oalei), iar la români, la ieșirea mortului din casă se sparge și acum un vas. De
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
moarte și sînge"; "Moartea multor sarazini"; "un drac din hruba neagră-a Iadului". The merrie tricks of Lamynge-Towne. By Maistre John a Iscam / Ghidușiile din Lamynge-Towne. De John a Iscam - "fragilu-mi fir al vieții"; "întreaga lume-i ticăloasă"; "domnii și-orășenii sînt tîlhari deghizați"; "Bunuri nu am deloc, iar viața o disprețuiesc"; Îmi voi spăla mîinile cu sînge și am să fac negoț cu moarte". Fragment of a poem by Rowley / Fragment dintr-un poem de Rowley - "fie ca tu să
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
viața reginei Carmen Sylva, de fapt o transpunere din germană. Între 1905 și 1910 publică în serial Synnove Sølbakken, adaptare după nuvela cu același nume a lui Bjørnstjerne Bjørnson. Scrie și comedia într-un act Casa veche (1909), exprimând nostalgia orășeanului după o casă de țară. Postum, în 1910, iese volumul Povestiri pentru tinerime, adaptare după Georgina M. Craik. La îndemnul lui Octavian C. Tăslăuanu inițiase seria Biblioteca copiilor, apoi Biblioteca copiilor și a tinerimii, în care, sub semnătura A. O.
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
dezvoltă într-o semeție de artă luciferică, sublimă și nemaicunoscută”, este indiscutabilă. Curios într-un fel pentru un admirator al lui Tudor Arghezi, G. Bacovia și Lucian Blaga este articolul despre George Coșbuc. Acesta ar vedea satul cu ochii unui orășean, ca și Calistrat Hogaș, evocând memorabil inocența pastorală, „o vârstă baladică a sufletului românesc”, ceea ce contrazice formula lui C. Dobrogeanu-Gherea despre Coșbuc - „poet al țărănimii”. Mai importantă este observația privind tehnica versificației, caracterizată drept „copleșitoare”: „Din acest punct de vedere
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
primul rând limite proprii”. În micromonografia Calistrat Hogaș criticul susține, ca și Tudor Vianu, că autorul Amintirilor dintr-o călătorie e un „amator”, nu un primitiv și un homeric, așa cum afirmase E. Lovinescu, ci un homerid, un suflet civilizat, un orășean care mimează rusticitatea. Clasicismul lui Hogaș trimite la Odobescu, chiar ironia lui ar veni din cărturărism și erudiție, opera desfășurându-se ca un spectacol al autorului, al propriei biografii. Destul de insistent și semnificativ a scris S. despre critici. Ca unul
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
lui Eugen Verman, fostul coleg de școală, la Piatra Neamț, al lui „V.Ghe.”, care - pentru a sublinia vocația timpurie a acestuia - a povestit cu destul haz cum în clasa a V-a, la o lucrare despre cartof, el, fiu de orășean, n-a scris mare lucru și a luat un 3, iar actualul pictor, băiat de țăran, n-a scris nimic, ci doar l-a desenat! Anecdota a plăcut, astfel că, printre aplauze, cineva a strigat „Bravo!”. Mimînd modestia, E.V. a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sub forma necesității de a apăra valorile naturale: aerul curat, produsele ecologice, liniștea. În ceea ce mă privește, îi știu prea bine pe țărani, și-n laturile lor bune și-n cele rele, ca să cred în miturile despre ei imaginate de orășeni. Nu gust „bucolicele” cu extazuri artificiale, scrise de citadini care, vorba unui autor de la începuturile literaturii moderne, abia acum au aflat „pe unde se pișă găinile!” Infernul e în noi. Sînt zile cînd pot depune mărturie pentru asta. * Deși „frecat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sînt „creator”! Ca întotdeauna lipsit de vreo îndoială că lucrurile ar putea sta și altminteri, Petru Enășoae explică (a făcut-o în ședința de azi) „creșterea fenomenului religios la orașe” prin „transferul masiv de populație de la sate”. Țăranul e mistic, orășeanul nu. El n-a auzit de „beția religioasă a marilor orașe” (Baudelaire, „Rachete”) și, probabil, nici n-a citit Prins de Petru Popescu, în care una dintre scenele cele mai tulburătoare e cea a întoarcerii acasă, cu lumînările aprinse, a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe linie de serviciu, i se spunea că are dreptul de a alege între cele două pensii. Ce să facă un pensionar invalid cu o droaie de copii într-un mediu rural cu o pensie de 3-400 de lei sau orășeanul soldat sau ofițer cu pensia de 600-1.300 de lei lunar, când nu se găsește nimic și totul se plătește cu suprapreț? Faceți dvs., domnule președinte Ceaușescu, socoteala punând mâna pe un creion sau recurgeți la un contabil expert ca să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a zecilor de milioane de români, în special a țăranilor agricultori, care acum cerșesc pe la orașe câte o bucată de pâine pentru familia rămasă acasă. Ați alungat din sate pe toți oamenii harnici care aveau gospodării frumoase și asigurau existența orășenilor cu alimente bune și proaspete. Ați distrus sute de mii de case mari sau modeste, dar sănătoase, cu curțile lor frumoase, și ați făcut în schimb așa-zisele cutii de chibrituri în care nu există nici lumină, nici căldură, nici
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sufletesc al neamului și a hotărât să fie un desțelenitor, știind că de el este absolută nevoie în provincie, acolo unde s-a și stabilit. A fost convins că în provincie pulsează în mod autentic sufletul plin de speranțe al orășeanului necăjit și al țăranului român, curat la inimă și dornic de românism și de fapte mari. Eu, copil fiind pe atunci, am fost atras de cântecul legionar și de coloanele de legionari, care apăreau prin satele din Ardeal. Nicolae Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
reușesc prea multe, fiind singur. Trebuie să ocolesc copacii mari și să lucrez petece mai puțin dificile. Primăvara plantez zarzavaturi. Ați venit să vedeți ce se întâmplă pe-aici? Cam așa ceva, am zis. — În primul rând, aici nu locuiește nici un orășean. Nimeni nu intră în pădure, cu excepția celui care mă aprovizionează o dată pe săptămână cu mâncare și lucrurile strict necesare. — Locuiți singur? am întrebat. — Da, de multă vreme. Cunosc absolut toate sunetele din jur. Vorbesc zilnic cu aparatul acela, dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
oraș împrejmuit de un zid și prin care curge un râu. Locuitorii orașului nu-l pot părăsi. Numai unicornii au dreptul să iasă și să intre. Ei absorb sinele locuitorilor precum sugativa și le scot din oraș. În felul acesta, orășenii n-au nici sine, nici ego. Se spune că și eu sunt un locuitor al orașului respectiv. Mai mult de-atât nu-ți pot spune pentru că n-am văzut nimic concret cu ochii mei. — Ești cu totul și cu totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
procentual, stomatologii continuă să dețină ponderi foarte slabe comparativ cu orașul, această creștere realizându-se îndeosebi prin cabinete particulare și aproape deloc prin cabinete publice, fapt care îngrădește și mai mult accesul sătenilor, ale căror posibilități financiare sunt mult inferioare orășenilor. O altă dinamică negativă pentru posibilitățile de îngrijire a sănătății în satul actual românesc este scăderea personalului mediu sanitar. Acesta s-a redus, în intervalul analizat, cu 5 200 de oameni. Comparativ cu satul, orașul este și din acest punct
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au decis să distribuie resursele cu destinație socială (inclusiv sociomedicală) între oraș și sat. Practic, în România postdecembristă nu a existat o politică sociosanitară prin care locuitorii satelor să poată avea acces la serviciile medicale necesare într-o măsură apropiată orășenilor. Pentru a evita degradarea comunităților rurale sau chiar dezintegrarea unora dintre ele, se impune realizarea și implementarea unor proiecte complexe de dezvoltare socioeconomică a satelor, proiecte din care să nu lipsească serviciile sanitare de bază, vitale pentru toate categoriile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din mediul urban a fost afectată de restructurări economice, de pierderea locurilor de muncă, de dificultatea asigurării unui nivel de trai decent la oraș, de scăderea posibilităților de suportare a costurilor vieții la oraș. Prin urmare, soluția, pentru unii dintre orășeni, a fost aceea de orientare către zonele rurale natale (mai ales pentru cei care în virtutea legii fondului funciar au devenit proprietarii unor loturi de pământ) unde fie aveau deja o locuință (cea a părinților), fie au putut să-și construiască
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unde fie aveau deja o locuință (cea a părinților), fie au putut să-și construiască una, în condițiile în care costurile erau mai mici în comparație cu orașul. Procurarea unei locuințe în mediul urban a însemnat o mare provocare și pentru tinerii orășeni care vroiau să-și întemeieze o familie, provocare ce nu a putut fi împlinită cu succes. Pentru mulți dintre aceștia achiziționarea unei locuințe (fie și la bloc, cu un confort redus) a devenit o mare problemă. Acesteia i s-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
spre urban (predominante până în 1990) erau reprezentate fie de familii deja constituite care doreau să se stabilească la oraș, fie erau individuale și, pentru a rămâne definitiv la oraș erau căutate și încurajate relațiile în care unul din parteneri era orășean iar prin căsătorie scopul era atins. Tendința migratorie a ultimilor ani este însă inversă acesteia, fluxurile de populație se îndreaptă spre zone rurale. Orășenii duc cu ei modele de viață urbane și, privitor la familie, mentalități mai democratice de creștere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]