1,225 matches
-
au primit aceeași denumire ca și marile clădiri publice civile (tribunale, burse pentru comerț, negoț etc.); Mormânt - monumentum-ul comemorativ existent, desigur, numai în orașele romane. În cimitirele sătești probabil numai bogații își puteau permite așa ceva, or aceștia îi imitau pe orășeni. Lepădătură - care vine de la lapidare, adică a arunca cu pietre și în urma unei excomunicări - condamnări care se făcea bineînțeles în orașe; Rost - rostra din forumurile romane erau tribunele oratorilor ( unde se „rosteau” discursuri, ba chiar se anunțau și dezbaterile judecătorești
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
vindicta liber factus), situație care iarăși nu avea cum să se întâmple decât în preturile romane; Solz - lamele mici de tegument ale peștilor sunt denumite astfel după asemănarea cu monedele de aur romane (solidus) emise începând sub Constantin. Metaforă de orășeni, lipsiți acum de bani, care nici măcar nu denumesc speciile de pește! Rău - reus-ul era învinuitul justiției romane ale cărei procese se întâmplau numai în orașele (și încă mari ale) imperiului; Cuteza - *cottizare era la romani venit din grecescul , „a juca
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
se întâmplau numai în orașele (și încă mari ale) imperiului; Cuteza - *cottizare era la romani venit din grecescul , „a juca zaruri” sau arșice, cu mutația semantică actuală de curajos, îndrăzneț; or, timp pentru a risca la zaruri - arșice aveau numai orășenii. Afirmăm că aceste cuvinte au rămas în limba română prin intermediul acelor zeci de mii de captivi arieni, orășeni aduși de goți printre ei și care prin prestigiul lor civilizațional le-au impus, generațiile următoare păstrându-le, eventual dându-le și
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
a juca zaruri” sau arșice, cu mutația semantică actuală de curajos, îndrăzneț; or, timp pentru a risca la zaruri - arșice aveau numai orășenii. Afirmăm că aceste cuvinte au rămas în limba română prin intermediul acelor zeci de mii de captivi arieni, orășeni aduși de goți printre ei și care prin prestigiul lor civilizațional le-au impus, generațiile următoare păstrându-le, eventual dându-le și alte sensuri. Astfel, noile așezări, modeste nu aveau „rostra”, „basilica” - biserici, s-a păstrat în contrast cu cortul umblător gotic
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
devine mergere etc. Goții, când vin, îi denumesc pe romanici walchi (străini - altceva decât ei) și s-ar putea ca „roman” să fi însemnat la început „romanus”, adică cetățean roman, deci o stare civilă, nu etnică. Bineînțeles că existau și orășeni locali, mai ales din cei retrași de Aurelian din nordul Dunării, dar orașele Daciei romane nu avuseseră timpul să capete comoditățile vechilor orașe romano-grecești din Tracia și Asia Mică. Credem că Dacia romană, cucerirea lui Traian, a fost mai mult
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
acești captivi, printre care s-au aflat și mulți preoți [2, p. 18], și abia acum prin acești „oameni de meserie” convertirea devine un fenomen sistematic și de masă (am îndrăzni să zicem chiar „de modă”, căci e îmbrățișat de orășeni, de oameni avuți și de înșiși împărații romani), mai ales că suntem și în plin secol IV, secol de fierbere ariană. Erezia pornită de Arie din Alexandria a fost combătută de cele mai importante concilii ale capilor Bisericii creștine, Niceea
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
Căutîndu-și inițial portretul „în arborii / cu coaja crăpată”, poetul devine un citadin care, în loc de-a extrapola simțirea rurală asupra Cetății, o prinde în mrejele acesteia, o expropriază. Are loc o dezrădăcinare à rebours. Se impune adică o sensibilitate a orășeanului identificat cu propria-i condiție nouă, care aruncă asupra mediului rustic priviri condescendente, rezultînd un șir de metafore, un limbaj ce marchează contrastul dintre primordial și derivat, dintre natural și livresc. Incapabil a se mai întoarce deadevă ratelea în spațiul
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
primăvară). Se produce o sciziune în sistemul retrospectiv în cauză, legată de introducerea unui trecut „cult”, care se cumpănește fin cu cel ancestral, folclorizant. Un melos specific înfioară o sală de bal, stil mitteleuropean (Vechile dansuri). Această simțire fantomatică de orășean totuși recent n-are oare un iz bovaric? Deși invocat deseori, satul constituie îndeobște obiectul unor execuții impresioniste, aidoma pînzei unui pictor care se deplasează pentru a lucra în aer liber (Peste rîu se apleacă salcia). Chiar atunci cînd intervin
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
9. Satu Mic 9. Kisfalud 31. Mărtiniș 1. Mărtiniș 1. Homorodszentmarton 2. Aldea 2. Abasfalva 3. Badeni 3. Bagy 4. Călugăreni 4. Homorodremete 5. Chinusu 5. Kenos �� 6. Comănești 6. Homorodkemenyfalva 7. Ghipes 7. Gyepes 8. Locodeni 8. Lokod 9. Orășeni 9. Varosfalva 10. Petreni 10. Homorodszentpeter 11. Rareș 11. Recsenyed 12. Sanpaul 12. Homorodszentpal 32. Merești 1. Merești 1. Homorodalmas 33. Mihăileni 1. Mihăileni 1. Csikszentmihaly 2. Nădejdea 2. Ajnad 3. Văcărești 3. Vacsarcsi 34. Mugeni 1. Mugeni 1. Bogoz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
ca și limpezimea versurilor (nici urmă de obscuritate) îl despart însă și de moderniști și de simboliști. Dar nu fac din el un tradiționalist propriu vorbind, căci este prin excelență un poet al orașului ori al naturii văzute de un orășean, al civilizației contemporane, care merge la țară în week-end și admiră natura ca un turist. Aceste însușiri diverse și uneori opuse joacă un mare rol în nefixarea de azi a opiniei față de Topîrceanu. Să adăugăm la acestea o evidentă facilitate
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
care se naște conștiința complicată a binelui și răului moral. O lume care să fie mai ignorantă în această știință decât lumea în mijlocul căreia a creat Caragiale ar fi, cred, greu de găsit în tot cuprinsul societăților istorice. Acești români orășeni îmi par deopotrivă de candizi, în bine ori în rău" (Publicul și arta lui Caragiale). Infantil, moftangiu, moft Așadar, personajele lui Caragiale sunt infantile. Comportamentul lor poate fi lămurit deplin doar prin recurs la psihologia infantilă. Trăsătura esențială, care le
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
de informații al Direcției Județene Argeș a „RomTelecom“. Popa Florin, Timișoara. Nu există nici un act normativ de genul celui la care vă referiți dvs. În momentul de față, statul nu dispune de teren pentru a-l acorda cu titlu gratuit orășenilor care doresc să se apuce de agricultură - după cum nu are fonduri suficiente pentru subvenționarea agricultorilor. Cât despre credite pentru cei care doresc să înființeze exploatații agricole, de asemenea, nu există fonduri externe pentru așa ceva - în condițiile în care toate țările
Agenda2004-26-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282576_a_283905]
-
din câte știa sioniștii nu credeau în steaua în cinci colțuri, câte avea cea scrijelită pe fruntea lui Caraeni”15. Stelian și echipele sale de legionari încep să terorizeze urbea, transmițând mesaje tuturor celor care nu-i discriminează pe evrei. Orășenii lui Cristian Teodorescu au însă regulile lor, instituite în timp, au onoare, și asta face ca, de exemplu, mesajele de amenințare ale lui Stelian către maiorul Scipion să cadă în gol: „Stelian i-a trimis și el vorbă - că se
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
s-a lăsat imediat ceața. De mîine n-are să mai treacă nici o mașină prin chei. - Ascultă la mine, fetițo! Un paroh tînăr, care vine în prima lui parohie, e cum nu se poate mai neștiutor, mai nepriceput. Toate bune, da- orășenii ăștia de la Grenoble n-au habar cum e la noi, la munte. Auzi- Văzduhul se mișcase de-odată, aproape fără zgomot, imperceptibil pentru urechea omenească, și cu toate astea pămîntul fusese zgîlțîit pînă în adîncuri, de parcă ar fi vibrat la
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
și să fie văzuți. Comerțul este de toate felurile. De la cel rudimentar, pitoresc, al vechilor precupeți cu înfățișarea lor câmpenească, strigându-și prospăturile cu multă vioiciune, la luxul caselor de modă, al magazinelor cu pretenț ii, pe care le cutreieră orășeni de cea mai bună stofă occidentală. Orașul devine mai prietenos și se umple de pietoni. Ceea ce înainte vreme era tabu - plimbarea de plăcere și fără însoțitor, devine la îndemâna damelor și chiar a figurilor politice. Regele însuși poate fi văzut pe
Bucureștiul începutului de veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5150_a_6475]
-
procentul persoanelor care au în intenție achiziționarea unor astfel de ornamente. Bugetul pentru cadouri a fost și el afectat criză și măsurile de austeritate, având o valoare medie de 414 lei (față de 526 lei anul trecut). Pentru 51,7% dintre orășeni această sumă este mai mică decât anul precedent în timp ce 38,1% dintre ei reușesc să aloce aceeași sumă. Chiar dacă suma pe care au alocat-o pentru acestea este mai mică sau cel mult egală cu cea de anul trecut, 80
Sărbători de criză, petrecute acasă cu bani puțini () [Corola-journal/Journalistic/70953_a_72278]
-
Pagină realizată de GERHARD Binder O doctoriță și un jurist din Timișoara au pus bazele primei instituții poștale particulare române Un serviciu alternativ care se impune în vestul țării și câștigă încrederea orășenilor Mai bine de două duzini de bicicliști, femei și bărbați de diferite vârste, pot fi văzuți zilnic până la ore târzii din noapte, pedalând prin cartierele Timișoarei, distribuind la aproape toate cele 127 000 de case și apartamente din oraș scrisori
Agenda2005-22-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283755_a_285084]
-
pentru o defilare de stadion", dar și de crimele fără milă față de "arta burgheză" (arderea unei viori... amintindu-ne de distrugerea mașinilor de scris...) Ascuns, o vreme, la o rudă depărtată din Ucraina (solidaritatea țărănească fiind mai viguroasă decât a orășenilor moscoviți), Alexei Berg e luat în cele din urmă de vâltoarea egalizatoare a războiului. Satul e pustiit. Scăpat cu viață, tânărul are o inspirație salvatoare și... generatoare de mare literatură: schimbarea de identitate. Scena cercetării soldaților căzuți și rămași pe
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
și au regretat banii irosiți. Tinerii de la oraș au afișat niveluri sporite de activitate în două regiuni ale creierului: amigdala, care are rolul de a procesa emoțiile și stresul, și cortexul cingular anterior perigenual, care reglementează amigdala. Pe scurt, creierele orășenilor au răspunsuri amplificate disproporționat de stresul social, devenind mai sensibile. Cu o majoritate în creștere a umanității, acum ferm urbanizate, „faptul că cea mai mare parte dintre noi va trăi în orașe pare inevitabil. Aceasta evidențiază importanța de a înțelege
Studiu efectuat pe un grup de studenţi germani: Viaţa la oraş, dăunătoare creierului () [Corola-journal/Journalistic/69690_a_71015]
-
de Bruegel, Velasquez și frații Le Nain. În timpul războiului de eliberare de sub dominația spaniolă, nobilii și burghezii olandezi au luptat cot la cot cu țăranii, în acțiuni de gherilă, ca în Rezistența franceză de mai târziu. Așa se explică de ce orășenii au adoptat „pălăria poporului de jos“. Pălăria a fost, după aceea, înfrumusețată cu pene de struț aduse de peste mări de vestiții marinari olandezi. Moda s-a răspândit în întreaga lume, la lansarea ei contribuind și faptul că era purtată de
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
de lei în anul 2010 și 1.523 de lei în 2009. Aproape 65% dintre respondenți au afirmat că bugetul din acest an este mai mic decât cel din 2010, informează . Pentru produsele alimentare cumpărate în perioada sărbătorilor de iarnă, orășenii intenționează să aloce în medie 422 lei, comparativ cu 491 lei în 2010 și 556 lei în 2009. Față de anul trecut, produsele nealimentare specifice sărbătorilor de iarnă (haine, încălțăminte, cosmetice etc.) au o pondere mai mare în bugetul de cheltuieli
STUDIU: Românii nu sunt dispuşi să cheltuie bani de Sărbători. Ce intenţii avem de Revelion () [Corola-journal/Journalistic/24233_a_25558]
-
Dumnezeu sau Niță Pitpalac la Karlsbad. Primele două se poate să fi fost broșuri de popularizare pseudoștiințifice. Ultima, deși titlul neobișnuit și expresiv pare inventat de autor, este un roman popular care a circulat efectiv în epocă. În schimb există orășeni, chiar cu pretenții intelectuale, care nu citesc. Biblioteca Emiliei, actrița lui Camil Petrescu, din Patul lui Procust, plasată în dormitorul tuturor posibilităților, e ca vai de lume. Fred Vasilescu descoperă totuși, cu ironie, printre cărțile ei, Anna Karenina. Află rapid
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
DE SEPTEMBRIE Toamna a ajuns la gara de est târziu spre amiază nu am fost în stare să trag niște învățăminte utile din capul omului gândind la comitetul provizoriu care a hotărât să vină îndoielnicul anotimp ziarele au scris despre orășenii care au avut încredere în timpul devenind conștient de castanii roșii (așa stă treaba cu toamna păcătoșilor) multe zile am așteptat timpul pe drumul lung de la belgrad în scopuri curative asta e. FIȘĂ CLINICĂ Față de slăbiciunile omului țara e bătrână pacientul
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
în România literară, nr. 33, 21-27 august 2002. Subiectul, pe scurt, e următorul: un popă de țară, înstărit și aprig în agoniseli, e supărat foarte că satul vecin s-a procopsit prin descoperirea unor ape sulfuroase, care atrag puzderie de orășeni, în vreme ce satul lui nu dispune de asemenea resurse. într-o zi, surpriză: din fîntîna părintelui Grigore, vestită prin apa ei rece și limpede, se scoate un lichid cu gust de pucioasă. Bucuria preotului e de nespus: "Fîntîna nu mai avea
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
generațiilor, cu gropi noi săpate peste cele vechi. În ultimile opt versuri, imaginea se înalță din nou, la nivelul arborilor dar nu departe de florile mirositoare. O mărturie din afară este invocată pentru a dovedi frumusețea cimitirului sătesc, de care orășenii în trecere ,,se minunează ca în paradis”. Poemul meu favorit din creația lui Ioan Alexandru este Omul. Mai există altele, admirabile, dar pe care nu le găsesc în Imnele din 1973. Nu le aflu nici în antologia Poezii/ Poesie, în
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]