1,823 matches
-
s-a menținut la putere pînă în 1870, deschizînd calea formării unui partid confesional. Irlanda avea să ofere catolicilor europeni un alt tărîm de experiență. Aici revendicările de ordin național și catolic au fost întruchipate de Daniel O'Connell, mare orator, fondatorul în 1823 al unei organizații, Asociația Catolică din Irlanda. Popularitatea sa în Europa a fost remarcabilă. Ca și în Belgia, și în Irlanda întîlnim aceeași îmbinare între protestul de ordin național și catolicism (pe care îl întîlnim de asemenea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unui „festival al tineretului”, probabil uitat de toată lumea după trecerea atâtor ani, dar readus în actualitate de noi, prin descoperirea unor documente aflate în fondurile DJAN Vaslui. „Festivalul” cu pricina a fost un nou prilej pentru acest dibaci și viclean orator cu fustă de americă, de a-și refula în public frustrările de orice fel. Dar, cum misiunea acestor sectanți politici era aceea de a îndobitoci cât mai mulți oameni (în special tineri), treceau repede la compunerea unor discursuri sforăitoare, profund
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întocmea aceste procese verbale, „uita” mereu acest amănunt: „...cum a crezut oare Antonescu că vom accepta prietenia perversă (sic!, n.n.) cu nemții, ci au știut doar să ne exploateze și rezultatul s’a văzut”. Finalul apoteotic și aproape delirant al oratorului ne dezvăluie, de fapt, rostul întinsului cuprins al discursului tov ei: „...Tineri și tinere! Astăzi când adevărul triumfă și când minciuna nazistă este descoperită, nu vă mai rămâne altceva de făcut decât, ca niște adevărați patrioți cinstiți și muncitori să
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
placărzi (sic!, n.n.). Tot atunci a avut loc și serbarea tinerilor țărani din comuna Ștefan cel Mare care a fost un inbold (sic! n.n.) pentru tineretul din oraș”. Bineînțeles că la un „meeting” de asemenea anvergură au apărut și gureșii oratori comuniști cu minciunile propagandistice pregătite din timp. Astfel, „...la acest meeting au vorbit secretarul Tineretului Progresist Grigore Averescu care a făcut un raport de activitate al organizației, a arătat realizările de până acum (care vor fi fost ele, oare?, n.n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fabricile cu școlile și căminele. Documentul continuă astfel: „... s’au ținut câte o conferință pe fabrică în care s’a prelucrat referatul <<Unitate și reconstrucție>>”. Cât de mult i-a interesat pe muncitori sau ucenici vorbăria fără conținut practic al oratorilor, nu am găsit nicăieri consemnat. O piedică serioasă în calea minciunilor „de partid” patentate cu mai mult sau mai puțin succes, a reprezentat-o Școala de corecție. Iată ce am găsit referitor la acest subiect ce va fi fost la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Chițoc și Dumești. Din lipsă de cadre (subl.ns.) nu am putut face verificarea întregului tineret din județ”. Deci, uteciștii dovedeau încă o dată extrem de slaba reprezentativitate în județul Vaslui, de vreme ce se plângeau, în continuare, de lipsa „cadrelor”, adică a acelor oratori mincinoși și perfizi. e. „S’a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>” La secțiunea „activitate culturală și propagandă”, plin de satisfacție raportorul scrisese următoarele: „... s’a făcut ziar de perete pentru fabrica <<Textila>> și s’a format o echipă volantă care a distribuit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
județ devastat de secetă și foamete exact asta și trebuia: „meetinguri și întruniri”. Bine nțeles că cei care le susțineau aveau burdihanele ghiftuite bine dar cum demagogia era la ea acasă, nu era prea mare „efortul” acestor gălăgioși și ostentativi oratori școliți pe la cursurile de cadre de a arunca în stânga și în dreapta lozinci sforăitoare ba, chiar și pupături „părintești” pe capetele nevoiașilor din mediul rural. Iată cum s-a întâmplat, conform „raportului” tov-ului Petru Bighiu: „...F.N.T.D.R.-ul - Comitetul Județian (sic!, n.n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
individul „X” citea unul din aceste ziare sau pe amândouă, după care conspecta cu hărnicie și își susținea „conferința” sau „referatul”. La murdăriile ideologice pe care le conțineau aceste două fițuici ultrabolșevice, ne putem lesne imagina ce calitate aveau „materialele” oratorilor. De aceea, probabil, și participarea tineretului nealiniat politic era pe măsură, adică nulă. Încurcându-se în hățișurile limbii române, Bighiu le pritocește în continuare astfel: „... în județiana noastră nu s’a editat material cu caracter politic-cultural decât momente politice (?!?, n.n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
industriile ușoare și grea” și ogoarele patriei, este greu de explicat cam ce era în creierul tov-ului Cotruță care, conform fișei de cadre pe care i-am găsit-o, avea la bază patru clase primare amărâte și înainte de a ajunge „orator profesionist” plătit din punga doldora a „partidului” se „umilise” cu meseria de plugar. După ce și-a demonstrat vastele cunoștințe și competențe în materie de industrie capitalistă, raportorul trece și la spinoasa problemă agricolă, scriind cam așa: „... deasemeni s’a dus
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
limbă de lemn de care un întreg popor se va suprasatura. Promotorii și propovăduitorii acestui mod standard de comunicare au fost „profesorii” întru doctrină marxist-leninistă ce au „predat” în numeroasele școli de cadre, de instructori, de îndrumători sau chiar de „oratori țărănești”, așa cum vom constata în materialele următoare, ca să nu mai vorbim despre „celebra” academie Ștefan Gheorghiu poreclită, nu tocmai ortodox de către muritorii de rând, „Fane nebunu’”. Începutul anului 1949 a adus și un nou secretar al Tineretului Sătesc în persoana
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
unelte, cu mari pierderi umane, împovărați cu un mare număr de invalizi, orfani și văduve, iar din punct de vedere moral o populație deznădăjduită de suferințe și lipsuri (subl.ns.)”. După acest tragic preambul din care transpare talentul unui bun orator dar și al unui bun avocat, Bontaș (pe care-l bănuim a fi fost unicul autor al acestei adrese-cereri) a continuat astfel: „...dela data când am primit conducerea, prima noastră grijă a fost eșirea din această situație critică pentru care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Iași, 1940, Heraclites Ephesius, pref. C. Balmuș, Iași, 1943, Heraclit, introd. Miron Constantinescu, București, 1950; Leucip și Democrit, introd. trad., pref. C. Balmuș, 1941; Epicur, Lucrețiu, Fragmente, pref. C. Balmuș, Iași, 1941; Horațiu, Arta poetica, Iași, 1943; Tacit, Dialogul despre oratori, Iași, 1946; Aristofan, Comedii, București, 1955 (în colaborare cu Eusebiu Cămilar); Procopius din Cesareea, Războiul cu goții, introd. trad., București, 1963, Istoria secretă, introd. trad., București, 1972; Mauricius, Arta militară, București, 1970; Teofilact din Simocata, Istorie bizantina, introd. trad., București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
cel puțin de cînd a fost exclusă constrîngerea fizică). A fi ascultător și a auzi sînt în greaca veche termeni înrudiți. Dar nu toată lumea ascultă în același fel, și comunicarea nu produce aceleași efecte dacă are drept instrument vocea unui orator în agora, lectura psalmodiată a unui text sacru în biserică sau lectura silențioasă, la domiciliu, a unei biblii în limba maternă. Articulînd modalitățile credinței la diferitele mijloace de difuzare, periodizarea mediologică poate ajuta la întocmirea istoriei liantului colectiv, a religiilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și deasupra enoriașilor fie că e singurul în picioare, pe o estradă sau pe un podeț desenează un cerc al cărui centru este, un noi subordonat unui El. Părintele Bisericii nu este un autor sau un glosator. El este un orator, un tribun, un înalt vorbitor. Catolicitatea se naște audiovizuală (și vedem că audiovizualul are fibră catolică). Autorii de seamă ne spun cîteodată că Iisus a instaurat între om și Dumnezeu un "raport pur individual, pur personal". "Cel ce crede în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe Hermes, mesagerul aerian al cuvintelor înaripate. Nouă ne place comunicarea pentru ea însăși, principiul de circulație ca atare, viteza adică, mișcarea în sine a esențialului, a semnelor, a imaginilor, a sunetelor. Revoluția a sacralizat lemnul, hîrtia, plumbul. În 1792, "oratorul speței umane", Anacharsis Cloots, în fruntea unei delegații de muncitori tipografi, propune Convenției transferul lui Jean Gutenberg la Pantheon. "Dacă Dumnezeu a inventat soarele, acestea au fost cuvintele lui Cloots, omul a inventat tipografia. Soarele lui Dumnezeu împrăștie tenebrele fizice
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
livrescă și de o îndelungată familiaritate cu semnul scris. Chiar și improvizațiile lor publice îi dezvăluie ca cititori pasionați și erudiți. Republica este o cultură deliberativă de tip parlamentar și, în Franța cel puțin, liderii socialiști au fost mari parlamentari, oratori de tribună, produși ai tradiției republicane, care presupunea ea însăși o retorică a mulțimii. Dar retorica lor este susținută de cuvîntul scris, singurul care face legea în ochii militanților și în proprii lor ochi. Dovada: micșorați tirajul de carte, diminuați
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
va transforma în ei într-un entuziasm nestăpînit, o prețuire fără limite a propriilor opinii. Un public rarefiat nu poate fi "încins" la fel ca unul grupat; cărțile sînt discutate, aprobate sau respinse cu răceală [...]. S-au văzut cazuri de oratori care la tribună plîngeau citindu-și discursurile pe care le compuseseră fără urmă de emoție; de predicatori care suspinau recitînd predici compuse cu sînge rece; de muzicieni emoționați de cîntecele lor, de instrumentele lor. Forța care îi emoționa era aceea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
timp spectacolul fiind gratuit, iar informațiile așteptate cu sufletul la gură -, oamenii se adunau aici, la răscruce de drumuri, să-l asculte pe acest mesager autorizat, precum odinioară, în antichitate, atenienii se îngrămădeau cu sutele să-l audă pe marele orator Demostene debitându-și furibundele filipice antimacedonene după ce se vindecase de bâlbâiala supărătoare, exersând în acompaniamentul vuietului valurilor marine cu pietricele în cavitatea bucală. Spectacolul era pitoresc, inedit și cu totul extraordinar. Se reedita, la altă scară, în alt timp astronomic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
noi, apărați și ocrotiți. Știam că brațul lui puternic este pavăza noastră permanentă și că nimic și nimeni n-ar fi îndrăznit să aducă vreo atingere integrității noastre cât timp tata era printre noi. Nu vorbea mult; nu era un orator. Vorbea puțin, dar spunea ceea ce trebuie și când trebuie. Pentru mama avea întotdeauna cuvinte de laudă. Tata fiind moldovean get-beget era mare consumator de borș. Prin urmare, nu scăpa niciodată ocazia să-i adreseze cuvinte elogioase pentru modul în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
special Tudor Arghezi, Conceptul de poezie în literatura română, Istoriografie și critică literară, Posteritatea „Daciei literare“, Critică literară, Teoria artelor plastice și literaturii, Imaginea artistică, Genuri și specii literare, Probleme fundamentale ale artei, Curs special de poetică, Istoria esteticii. Profesor, orator entuziast, captivant și singular prin idealismul său, prof. dr. Alexandru Husar a susținut în cărțile sale două dimensiuni fundamentale ale împlinirii omului: tradiția națională, pe de o parte, și percepția prin cultură a chintesențelor sau a generalului filosofic, pe de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
mâna; i-am văzut bine costumul, îl țin minte bine și acum, un gri argintiu, asortat cu o cămașă albă, foșnind a mătase. În sfârșit, a început ceea ce nu am mai văzut niciodată, pentru că niciodată nu am mai întâlnit un orator, vrăjitor de cuvinte, spontan, cu rare pauze, când mucalit, când liric, așa cum a fost atunci, în Sala Liceului, Ionel Teodoreanu. A vorbit mult, cu voluptate a povestirii, cu naturalețe, a povestit neîncetat, de la patru până mult peste opt seara. Tema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
naționale pe care le-a prestat la Păltiniș (dezăpezirea potecilor și lupta împotriva dictaturii și Securității prin forma supremă de sacrificiu: mucles) dl Cornea uită că nu toți cei care fac gargară cu pietre de râu, asemeni lui Demostene, devin oratori celebri. Cei mai mulți rămân fără dinți. Se ia drept altcineva, când ar fi destul și cine este, dacă ar lăsa ifosele la garderobă. Poate că nu ar fi târziu ca domnișorul Cornea să tragă cu ochiul la ilustrul său tată, dascăl
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
prelungite” (citez din România liberă din 24 iunie 1988, p. 3). Poate, altădată, și de urale. Căci această scenă greu de imaginat s-a petrecut nu o singură dată. Vreau să spun că, de-a lungul anilor de tristă amintire, oratorul a declamat nu o singură dată exact aceleași versuri și că sala care asculta cu obișnuită evlavie comandată a reacționat nu o singură dată exact în aceleași fel. Cu aplauze puternice, prelungite. Poate și cu urale. Cu mare entuziasm și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
poeziei lui Eminescu, tabletele analitice pe care ni le oferă Gh. I. Tohăneanu, reunite într-o carte, dau măsura acelei întreprinderi, de anvergura vastelor panorame, ce se alcătuiesc din segmente mozaicate, viu colorate, menite a descripționa un întreg unitar desăvârșit. ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) Scrierile publicistice, gazetăria lui Eminescu au stârnit de-a lungul vremii numeroase controverse, de la angajamente encomiastice la atitudini de respingere totală, mai ales în funcție de conjuncturile politice în care ea a fost solicitată ca argumentație ideologică pentru orientările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acest sens. Iată că de curând un tânăr cercetător timișorean, Daniel Ciurel, abordează stilistic opera publicistică a lui Mihai Eminescu, într-o cercetarea academică mai întâi (o teză de doctorat), publicată ulterior într-un substanțial volum de marcată analiză prozodică: Oratorul Eminescu. Structuri și strategii retorice în publicistică (Timișoara, Editura MIRTON, 2011). Domnia sa pornește de la credința că "analiza retorică" a textelor eminesciane publicistice este "una dintre cele mai fecunde modalități de cercetare a ei", desigur acceptând creația acestuia ca "operă organică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]