2,568 matches
-
nu i s’a dat nici un rezultat, pe motiv că a fost sionist și a fost deportat în Germania”. O acuzație extrem de gravă, avându-se-n vedere „contribuțiile” aduse de evrei la împământenirea comunismului sovietic pe meleagurile noastre, de aici ordonarea urgentă a unei anchete la susnumita instituție pentru aflarea adevărului. Iată răspunsul Oficiului de Plasare a Brațelor de Muncă Vaslui: „La adresa dv. no. 612 din 06 iulie 1949, vă comunicăm că în urmă cu 4 luni jumătate în urmă, Oficiul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Plugarilor, adică în luna martie a anului 1953. Deveniseră aceste organizații incomode pentru comuniști? Probabil, nu, de vreme ce fuseseră îmblânzite cu bombonele, gogoșele și momele la timpul potrivit. Credem că numai ambiția nemăsurată de a fi UNICI i-a îndemnat la ordonarea „auto-desființării” acestora. Pe ici, pe acolo, au fost câteva voci care au protestat împotriva dizolvării, dar nu le-a băgat nimeni în seamă decât, cel mult, Securitatea care avea urechi peste tot. La Vaslui, plenara de „autodizolvare” a CDE a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și fractură, o stare de fapt coruptă care intră în coliziune, inevitabil, cu forma cvadripartita, ca perfecțiune a integrării. Asociind numeralul 4 cu ideea de stabilitate, Cirlot remarcă: "Pătratul, ca expresie a cuaternarului, este un simbol al combinării și al ordonării a patru elemente diferite" (1976, p. 307). Blake urmărește îndeaproape textul ce compune Apocalipsa Sfanțului Ioan Teologul, din care împrumuta liber metaforă celor patru Zoa este vorba despre cele patru animale care înconjoară tronul lui Isus, zugrăvite convențional ca având
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
activități extrașcolare desfășurate de diverse organizații educaționale. Motivația pentru învățătură este determinată de interacțiunile care apar în procesul educativ între elevi și profesori, între elevi, între elevi și conținuturile învățării. Aceste multiple influențe impun o planificare a educației pentru o ordonare benefică a acestora. Motivația se dezvoltă treptat și devine o caracteristică a personalității umane. Dacă pe parcursul dezvoltării umane nu este dirijată, ea se dezvoltă doar spontan sub influența factorilor externi care pot fi de diverse calități și care pot conduce
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
drumului parcurs. 3. Corpuri de mase diferite se deplasează cu viteze diferite, astfel: A. masa m și viteza v; B. masa 2m și viteza v/2; C. masa m/2 și viteza 2v; D. masa 2m/3 și viteza v; Ordonarea corpurilor în sensul descreșterii energiei cinetice este cea din varianta: a. A,B,C,D; b. C,A,D,B; c. D,B,C,A; d. B,D,A,C; e. A,C,D,B. 4. Energia cinetică a punctului
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
pe D. Apothéloz, precizînd: Extinderea descrierii este în funcție de stocul lexical de care dispune scriitorul, de voința sa de a le declina mai mult sau mai puțin complet, și nu de complexitatea sau de gradele "realității" obiectului descris; prin excelență, dimensiunea, ordonarea termenilor și finalitatea ei sînt imprevizibile și necontrolabile ("etc." ar putea fi simbolul oricărei descrieri) (1986, p. 8). Propunem aici o schematizare a acestei operațiuni de ancorare specifice descrierii: tema-titlu → clasa-obiect → elemente sau aspecte ale obiectului, organizate în fascicule de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
regulile de care pare a ține însuși demersul său. Acest demers este reprezentat (și o prezintă efectiv) de o succesiune sau de o combinație de imagini. Dar nici această succesiune, nici această combinație nu se sustrag unei anumite forme de ordonare organică. Ele sînt inserate într-un sistem, se înscriu într-o "sintaxă", pentru a relua formula lui Claude Lévi-Strauss: cu alte cuvinte, elementele ce construiesc povestirea sînt grupate în serii identice, sînt structurate în asociații permanente. Astfel, motivul Salvatorului, al
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
reconstrucție moral a lumii, când omul își are locul în centrul realitții umane, iar umanismul social devine perspectiva eminent a vremii și garanția progresului viitor. Pornind de la un vechi proiect concretizat prin lucrarea de tinerețe (Definiția omului, Ralea simțea nevoia ordonrii, adâncirii și sistematizrii vastului material documentar adunat în vreme, expunându-și convingerile antropologice mai întâi într-un curs universitar, apoi în cartea sa exemplar Explicarea omului. În ambele cazuri, cercettorul s-a prevalat de aceeași insurmontabil exigenț legat, ca în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
clar că aceleași operații formale cu simbolurile pentru numere complexe ar da rezultate semnificative. În acest fel, sistemul numerelor reale a fost gradual extins la sistemul numerelor complexe, exceptând faptul că de data aceasta extinderea a impus renunțarea la proprietatea ordonării numerelor numerele complexe nu pot fi ordonate în sensul obișnuit. Cauchy a fost, aparent, condus către teoria variabilelor complexe de problema integrării funcțiilor pe axa reală. El a găsit că prin deplasarea traseului de integrare în planul complex putea rezolva
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
duse până la capăt și în ceea ce ar fi trebuit să fie "opera capitală" (Hauptwerk), adică Voința de putere. Filozofia propriu-zisă a lui Nietzsche este conținută în scrisorile inedite din anii '80, iar adevărata sarcină pe care o impun este filozofică: ordonarea acestora în așa fel încât să fie posibilă surprinderea sensului lor profund. Heidegger identifică așadar în "voința de putere" problema care se află în centrul speculației ultimului Nietzsche. Ceea ce nu înseamnă însă că el aprobă sau legitimează ediția Voinței de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care au cont pe facebook, care numără peste 500 milioane de membri activi, au postat fotografii cu caracter personal, fiind preocupați, să transmită o anumită imagine despre ei întregii lumi. Normele sociale pot fi privite și ca referințe de regularizare (ordonare) a comportamentului și care funcționează, totodată, ca un control social informal. Se bazează pe acceptarea unui anumit consens social și își păstrează acțiunea cu ajutorul sancțiunilor sociale. Așa cum o să arătăm în detaliu într-un paragraf viitor, dacă normele sunt încălcate regulat
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
datorate în mare parte incompletitudinii cunoștințelor. Așa se explică de ce adolescenții sunt foarte interesați de cum se poate ajunge la predicții, cum pot fi cunoscute regulile care guvernează și impulsionează lumea și viața, ca și cum ei înșiși ar trece printrun proces de ordonare a lumii fizice pentru a o înțelege și stăpâni. Fetele mai mature și mai sârguincioase nu pot depăși dezvoltarea intelectuală a băieților. Ele sunt mai bune la materiile care implică exprimări verbale complexe (materiile umaniste), în timp ce băieții sunt mai buni
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
întinderea cea mai mare și în care sunt prezentate faptele, argumentele, acțiunile etc. Încheierea cuprinde impresiile, senzațiile, dorințele, concluziile desprinse. Când scriem o lucrare, este bine să notăm ideile în momentul în care ne apar și apoi să le ordonăm. Ordonarea ideilor înseamnă de fapt planul lucrării. Începeți planul prin a schița încheierea, apoi notați ideile cuprinsului și abia la sfârșit formulați introducerea. În acest fel veți avea clar formulate în minte ideile pe baza cărora scrieți lucrarea. Exprimarea trebuie să
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de finalități în clasa de elevi. Rolurile se referă la ansamblul de sarcini care trebuie realizate de membrii grupului. Atribuirea de roluri se realizează în funcție de resursele personale ale acestora (cognitive, afective și acționale) și se urmăresc scopuri cum ar fi: ordonarea și controlul conduitei elevilor, creșterea prestigiului clasei, dezvoltarea resurselor personale. Rolurile învățătorului ca manager al grupului de elevi: sursă de informații, consilier, mediator, evaluator, coordonator sau organizator etc. Normele reprezintă reguli de conduită recunoscute și acceptate de toți membrii grupului
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
didactice utilizate în însușirea conceptului de număr natural Pentru înțelegerea și însușirea conceptului de număr natural de către elevi, învățătorii trebuie să reia unele jocuri logico-matematice din învățământul preșcolar, jocuri legate de însușirea conectorilor logici, de formare a unei mulțimi, de ordonare a elementelor unei mulțimi. O atenție deosebită va fi acordată utilizării limbajului matematic adecvat, posibilităților de înțelegere ale copiilor și nivelului lor de pregătire. Prin activități concrete, elevii vor fi capabili să stabilească corespondența între elementele a două mulțimi, și
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
o schemă prototipică a secvenței descriptive care reprezintă, de fapt, un repertoriu de operații prin care se construiesc macro-propozițiile. Prototipul secvenței descriptive și cel al povestirii se deosebesc, așa cum Anticii și Valéry intuiau deja, prin faptul că structura nu reflectă ordonarea operațiilor. În schimb, putem afirma că studiul lui Valéry nu ia în considerare faptul că numărul procedeelor, redus și destul de strict, este relevant pentru o ordonare specifică: nu în sensul unei liniarități și a unei ierarhii, verticale într-o oarecare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
se deosebesc, așa cum Anticii și Valéry intuiau deja, prin faptul că structura nu reflectă ordonarea operațiilor. În schimb, putem afirma că studiul lui Valéry nu ia în considerare faptul că numărul procedeelor, redus și destul de strict, este relevant pentru o ordonare specifică: nu în sensul unei liniarități și a unei ierarhii, verticale într-o oarecare măsură, ci similară cu ordonarea specifică dicționarului: "Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (nu se "zugrăvește" nimic), ci un fel de artefact lexicografic" (Barthes
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
afirma că studiul lui Valéry nu ia în considerare faptul că numărul procedeelor, redus și destul de strict, este relevant pentru o ordonare specifică: nu în sensul unei liniarități și a unei ierarhii, verticale într-o oarecare măsură, ci similară cu ordonarea specifică dicționarului: "Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (nu se "zugrăvește" nimic), ci un fel de artefact lexicografic" (Barthes, 1973: 45). Schema prototipică a secvenței descriptive Pentru a se trece de la acest repertoriu de operații la o anumită
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
PLAN de TEXT: patru anotimpuri, cinci simțuri, ordinea alfabetică sau numerică, punctele cardinale, simpla succesiune temporală, planurile spațiale frontal (sus-jos), lateral (stânga-dreapta), mobil (înainte-înapoi). În măsura în care prototipul secvenței descriptive nu oferă spre marele regret al lui Paul Valéry nicio indicație de ordonare și nu presupune niciun principiu de liniaritate intrinsecă care să-i permită să se regăsească (sau nu) la același nivel cu liniaritatea specifică limbajului articulat; planurile textului și mărcile lor specifice au importanță majoră pentru asigurarea lizibilității și pentru interpretarea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în măsură decât să emită ipoteze pe care le verifică la finele secvenței, atunci când îi este dată tema-titlu (așa cum se întâmplă în general). Putem afirma că în cazul creării unei coeziuni semantice referențiale, tema-titlu deține rolul unui factor prim de ordonare. Trebuie să mai precizăm că este necesar să delimităm clar referința virtuală declanșată prin ancorare (o posibilă clasă mai mult sau mai puțin disponibilă în memoria cititorului / auditoriului) și referința actuală (clasa construită) produsă la finalul secvenței. Reprezentarea descriptivă vine
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
P. expl. 3) care lipsește în prima. Actualizarea incompletă, în cele două cazuri, a prototipului secvenței explicative este, într-un fel, compensată prin înlănțuirea celor două secvențe. Se observă aici mai ales diverse fenomene de plasare a operațiilor și de ordonare a macro-propozițiilor. Operatorul DE CE poate fi foarte bine implicit (secvența 2), el poate, de asemenea, să apară în funcție de conținutul întrebării care se pune (secvența 1). Aceasta se situează, într-adevăr, după descrierea schematizării inițiale P. expl. 0 (a) și după
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
i-au permis să descopere și să pună în evidență operațiile de deschidere și de închidere ale momentelor sau secvențelor descriptive, dimensiunea prin excelență tabulară a enunțurilor descriptive, cît și, mai ales, acele operații de metaforizare, de animare sau de ordonare secvențială grație cărora se poate evita așa numitul "efect de listă". Autorul arată că domeniul descrierii nu se poate limita doar la funcția de pauză descriptivă cînd, de exemplu, descrierea povestește o experiență perceptivă, putînd avea, chiar atunci cînd statutul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
foarte mult să privilegieze omogenitatea și autonomia unei forme în detrimentul funcției sale, într-o dinamică textuală narativă, explicativă sau argumentativă, acolo unde de fapt aceasta își regăsește sensul. Deși ne propunem, înainte de toate, să delimităm regularitățile lingvistice (propoziții descriptive și ordonarea lor în secvențe), nu vom neglija orientarea argumentativă a secvențelor descriptive, cheia raporturilor acestora cu discursul în care sînt inserate. O îndelungată tradiție a analizat pînă acum diversele aspecte ale narativității. Vom arăta că o caracterizare lingvistică și textuală a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că o caracterizare lingvistică și textuală a secvențelor descriptive este astăzi posibilă și este chiar în măsură să ne ajute să înțelegem detaliile anumitor funcții definite în prima parte. Primul capitol va identifica din ce perspectivă lingvistica textuală permite abordarea ordonării textului descriptiv. Capitolul următor va avea punctul de plecare în ordonarea secvențelor elementare de propoziții pentru a insista mai apoi asupra dinamicii reprezentării. După o definire a secvențialității descriptive (capitolul 3), vom insista asupra cazului particular al descrierii de acțiuni
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
posibilă și este chiar în măsură să ne ajute să înțelegem detaliile anumitor funcții definite în prima parte. Primul capitol va identifica din ce perspectivă lingvistica textuală permite abordarea ordonării textului descriptiv. Capitolul următor va avea punctul de plecare în ordonarea secvențelor elementare de propoziții pentru a insista mai apoi asupra dinamicii reprezentării. După o definire a secvențialității descriptive (capitolul 3), vom insista asupra cazului particular al descrierii de acțiuni (capitolul 4) ce lasă frecvent loc unor confuzii între narațiune și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]