2,158 matches
-
i-a anulat cunoașterea mor în tine; victimele disprețului tău putrezesc în inima ta. Și întreg acest cimitir care prinde viață în delirul de dragoste, în spasmele ispășirii tale! Sublimul este incomensurabilul ca sugestie de moarte. Marea, renunțarea, munții și orga - în moduri diferite și totuși în același fel - sânt încoronarea unui sfârșit, care deși se consumă în timp, destrucția lui este totuși dincolo de el. Căci sublimul e o criză temporală a eternității. Ceea ce-i sublim în exemplul lui Isus derivă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
toate actele în regulă și omul, nici unul? Nu fiindcă acesta din urmă, fiind un golan între pământ și cer, riscă și suferă mai mult decât Cel așezat în confortul Absolutului? Ce să mai cauți printre muritori, când tu cânți din orgă și ei din fluier? Flautul îmi poartă părerile de rău spre toate femeile pe care le-am născocit în bănuiala nostalgică a altor lumi. Și tot el îmi descoperă o existență ce se sfarmă de toate clipele... Are cineva dreptul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
reflex al Absolutului. Și nu noi ne deschidem privirile spre lume, ci ea se deschide în privirile noastre. Nostalgia morții ridică întreg universul la rangul muzicii. Isus a fost prea puțin poet ca să cunoască voluptatea morții. Există însă preludii de orgă care ne arată că Dumnezeu nu-i așa de străin de ea precum eram înclinați a crede; și fugi care nu tălmăcesc decât graba acelei voluptăți. Sânt muzicieni - ca Chopin - care n-au legături cu moartea decât prin melancolie. Dar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mândriei creaturii. De ce-n iluminarea incurabilă a morții mă simt mai puțin singur decât în mijlocul vieții? Este ceva atât de dezastruos de sigur în conștiința că vei muri, încît ea te mângâie de absența oamenilor și a adevărurilor. Acordurile de orgă și nostalgia morții amestecă eternitatea cu timpul până la promiscuitate. Atât absolut rătăcit în devenire și-un suflet firav care să poarte atâta cer și atâta pămînt! Mori de esențial când te dezlegi de toate. Dumnezeu? Neantul în ipostaza de consolator
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în el. Abătîndu-ne de la substanța morții, ele alcătuiesc o criză gravă de inesențial. În lumină, sîntem toți aparența noastră; în întuneric, sîntem maximum de noi înșine și de aceea nu mai sîntem. Plictiseala: tautologie cosmică. Cine n-a ascultat niciodată orga nu înțelege cum eternitatea poate evolua. Dacă tot ce-am dat zadarnic oamenilor aș fi cheltuit în Dumnezeu, ce departe eram acum! Că viața are o calitate de existență doar prin intensitățile noastre, ce dovedește mai sigur decât vidul lumii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vieții îți dă fioruri de elefant în seră. Ce valuri nebune de mări necunoscute îmi izbesc pleoapele și-mi cotropesc mintea? - Câtă măreție nu ascunde oboseala de a fi om! Amintirea mării în nopțile albe ne dă, mai mult decât orga sau deznădejdea, imaginea imensității. - Ideea de infinit nu e decât spațiul creat în spirit prin absența somnului. Cadranul solar din Ibiza purta inscripția: Ultima multis. ...Despre moarte nu se poate vorbi decât latinește. Cine are vreo părere sigură despre vreun
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a ciclului Timp Unda sonoră este ca un val complex care se analizează în „valuri” elementare: fundamentala și armonicele Limitele medii perceptibile sunt cuprinse cu aproximație de la 20 Hz (Hz = număr de vibrații pe secundă), adică sunetele foarte grave ale orgii, până la 20 000 Hz, adică sunetele cele mai ascuțite. Iată câteva exemple: vocile bărbaților au între 100 și 200 Hz; ale femeilor între 150 și 300 Hz, iar cele ale copiilor sunt mai ascuțite, între 200 și 400 Hz. Cu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
toate acestea, totul depinde de vocale: vocala o atinge în jur de 150 Hz, în timp ce i urcă până la 2 500 Hz. Instrumentele muzicale acoperă o gamă de sunete mult mai extinsă: pianul de la 27 Hz la 4 150 Hz, în timp ce orga acoperă toată gama perceptibilă de ființa umană, de la 16 Hz pentru sunetele cele mai grave (tuburile cele mai groase) până la 16 700 Hz, adică notele cele mai stridente pentru majoritatea oamenilor. Căci, într-adevăr, senzația de strident apare foarte repede
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fantasmă se arată... E un lup ce se alungă după prada-i spăimîntată!” Alecsandri dă strălucitorului din natură și un sens monumental. Un templu nemărginit În care ard mii de făclii, munții ca niște altare colosale, codrii transformați Într-o orgă uriașă („organe sonore”), luna ca un far tainic - iată reprezentările acestei sete de monumental pe care G. Călinescu o considera (În Domina bona) ca fiind caracteristică pentru scriitorul român. La Alecsandri latura decorativă a lucrurilor nu este niciodată ignorată. Templul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cruțe catedrala, dar când s-a cercetat în arhivele aviației engleze, nu s-a găsit nimic de genul ăsta. Bogdan îmi arată, pe latura navei din dreapta, banca de piatră de pe care ascultă, venind cu un pled sub braț, concertele de orgă care au loc săptămânal. Enorma catedrală este de fiecare dată plină ochi, dar nimeni nu se încumetă să stea pe brâul de piatră care se întinde între coloanele adosate. În catedrală sânt patru orgi și Bogdan a descoperit că acesta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un pled sub braț, concertele de orgă care au loc săptămânal. Enorma catedrală este de fiecare dată plină ochi, dar nimeni nu se încumetă să stea pe brâul de piatră care se întinde între coloanele adosate. În catedrală sânt patru orgi și Bogdan a descoperit că acesta e locul ideal de unde pot fi ascultate. Organistul cântă la ele pe rând, pentru ca în final să se așeze în locul din care pot fi acționate toate odată. "Vedeți? Aici stau, cu umărul și capul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
umărul și capul sprijinite de coloană." Mângâie coloana de piatră înnegrită și mă gândesc cum peste 30 de ani va veni în pelerinaj la locul acesta, se va uita, nevenindu-i să creadă că aici stătea "atunci", ascultând cele patru orgi, și se va întreba care este esența timpului și "unde" s-a dus "timpul acela". Ieșim afară și, în piața domului, prima vitrină de care dau cu ochii este a unei formidabile fromagerie specializate numai în brânzeturi de capră. Cenușii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acțiune. Conceptul de „autoplanificare și autoreglementare a insulelor din fabrica computerizată integrată”, ce stă la baza „sistemului de planificare insulară”, presupune: autonomia În control; competență prin autoresponsabilitatea muncii și programarea pe baza controlului computerizat; flexibilitatea acțiunilor (În raport cu condițiile tehnice și orga nizaționale), prin alegerea pe termen scurt a modului de fabricație ce corespunde unei situații speciale și adaptarea la condiții schimbătoare - interes pentru Învățare: − o calificare echilibrată și multilaterală unei „echipe insulare de muncitori calificați, care folosesc un număr mare de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și fac aluzii la cele mai obscure scrieri medievale și renascentiste, la cărți vrăjitorești dar și la Scriptură ori la sonetele lui Michelangelo. Ei cercetează „folete”. Messerul vrea să construiască pe Dâmbovița cetăți ideale după tratatele astrologice și prevăzute cu orgi acvatice. Pe teren, treaba iese prost. Lucrarea nu trece de săparea fundațiilor. Deținuții racolați cu sutele pe vini imaginare (aluzie la Canalul lui Gheorghiu-Dej) crapă de sete în stepă și paznicii, cuprinși de milă, le dau un sfat ineficace: „Beți
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ăreia trebuiesc dar concentrate toate forțele bănești și intelectuale” - se spune în ultimul număr al Palodei. * Într‐un articol program din Paloda Literară poetul D. Nanu, profesor la Liceul Codreanu, observă că: „ Bârladul seamănă cu vechile burguri germane care au orgo liu de a trăi din propria lor viață intelectuală.” El definea prin artă atmosfera care a dus la apariția revistei „Făt‐ Frumos”, care a făcut epocă în viața literară a țării, Nicolae Iorga asemuind‐o cu Semănătorul și Luceafărul de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în spațiul culturii, literaturii generale române. El a fost, în fapt, vârful manifestărilor închinate aici, la Iași - Capitala celor trei Uniri, împlinirii a 90 de ani de la Marea Unire (manifestare care s-a deschis la Iași, la Palatul Culturii, în orga niza rea Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni și a Bibliotecii Județene, în februarie, printr-o sesiune de comunicări științifice și serata muzical-literară „Grigore Vieru - poet național”). O manifestare de românitate, atunci, ca și acum, dezbrăcată de festivisme , într-un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la Expoziția rep ublicană de grup - organizată în cadrul Festivalului N ațional „Cântarea Românieiʺ; * 1981 - Premiul special al juriului pentru Cer cul de desen „Elanulʺ; * 1982 - Două premii I, la Concursul internațional de desen „Cum voi trăi eu în anul 2000ʺ, orga nizat la sediul UNESCO din Paris; * 10 nov. 1982 - Premiul U.A.P. din România; * 1983 1984 - Premii individuale și colective la Concursul de creație „Săptămâna e cono mieiʺ (organizat de CEC București); *1983-1984 - Premiile I și II la Concursul internațional
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
numele de Balsa care este cel mai ușor lemn din lume (de 4 ori mai ușor decât stejarul de plută )? Nisipurile din deșert obișnuiesc să cânte , mai ales în zori și pe înserat , scoțând niște sunete asemănătoare cu cele de orgă? Bulgaria este una din cele mai bogate țări ale Europei în ape termale .Cel mai puternic gheizăr a țâșnit în 1957 cu o înălțime de zece metri și o temperatură de 102grade C? În munții DjebelTaya din Algeria se află
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
le redea fidel și să le interpreteze până la ultima măsură, nu numai cu vocea, ci și cu orice instrument muzical ce-i cădea în mână, începând cu o simplă foaie ruptă dintr-un caiet și terminând cu vioara, pianul sau orga. "[...] februarie 1977 [...] a murit Mișu Borza...". Bidaru se oprise din citit. Voia să-și reconstituie în memorie portretul celui cu care a fost prieten încă din anii copilăriei, însă acest lucru nu-l putea realiza decât dacă se va opri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
medierea. În conversația cotidiană, colocutorii au, alternativ, rolul de emițător și de receptor. Situația de comunicare scrisă, oficială presupune un aspect particular în cazul tex telor legislative, care au receptori multipli: - receptorul prim este o persoană juridică - instituțiile, structurile administrative, orga nismele etc., obligate să aplice prevederile formulate în lege/ordin etc.; - receptorul secund este persoana fizică specializată (juriști, avocați, judecători) care interpretează legea în „litera și spiritul“ ei; - receptor terț - persoana fizică nespecializată, care se informează asupra prevederilor legale în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ghiță de ai aduce lui Pintea dovezile vinovăției sămădăului. Ultimele scene sunt de un intens dramatism. Înțelegând că șia distrus iremediabil căsnicia și viața, Ghiță își ucide soția și este, la rândul lui, ucis de Răuț, din porunca lui Lică. Orgo lios până la capăt, acesta nu se „dă prins“ lui Pintea și alege sinuciderea, izbinduse cu capul de un stejar. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale prozei psihologice selectate semnificative pentru analiza relației dintre cele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ideatic, excelează în utilizarea liniei sobre; primează modulațiile cu finalitate existențială, viziunea sintetizatoare; pete de culoare și referințe muzicale, pădurea, marea, noaptea, orologiul, timpul intră într-o țesătură de sugestii rotitoare. Cutare odă crește pe spectrul unei păduri cosmice, "imensă orgă de aramă verde"; o altă pădure (pădure abstractă) e "ca un panopticum albastru de himere"; marea e și ea "orgă cu pedale adânci"; cadența unui dans "preschimbă brusc în flăcări și gaz / pojghița dulce-a formelor, subțiri". În momente de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
marea, noaptea, orologiul, timpul intră într-o țesătură de sugestii rotitoare. Cutare odă crește pe spectrul unei păduri cosmice, "imensă orgă de aramă verde"; o altă pădure (pădure abstractă) e "ca un panopticum albastru de himere"; marea e și ea "orgă cu pedale adânci"; cadența unui dans "preschimbă brusc în flăcări și gaz / pojghița dulce-a formelor, subțiri". În momente de "tăcere" activă, privirea unui Doinaș împovărat de neliniștile veacului, emană melancolie: "Eu și vechii greci / cu totul altfel ne trăim
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
scăpărători de melodii Ca roua nasc în ierburile mele. Eu curg întreg în acest cântec sfânt: Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sânt. După o uvertură magistrală ca aceasta, orchestrată impecabil (cu analogii într-un acompaniament de orgă), recitativul solistic lâncezește, tema se ramifică; în rest, limbajul sociologizant, retoric, se subordonează finalităților ideologice curente, în spiritul momentului 1955. Începând cu al treilea segment, eșafodajul anecdotic, discursiv, al acestui Labiș al cetății nu mai are percutanța textelor lui cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
uitași la ea atât / Încât semeni azi cu ea" (Steaua mamei). Accente imnice imensifiante alternează cu paranteze mohorâte, lamentatorii, nimic neputând suplini dispariția ei: "Nu-mi mai e dor de nimic, mamă, / Numai de tine mi-i dor" (Litanii pentru orgă). Văzută ca prezență complexuală a-tot-veghetoare, ea dă sens unor chemări prelungi, reminiscențelor afective, traducând și particularizând ideea de continuitate spațio-temporală. Ea, mama, e așadar: pământ matern, mama-neamul, mama-graiul, mama-cântec, mama-izvor, mama-pâine, mama-cuvânt, mama-tăcere; o mamă-iubire cea din superba Mică baladă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]