928 matches
-
acestea, încă din 122, orașul punic a fost reconstruit sub numele de Colonia Junonia și plasat sub protecția Iunonei, identificată cu Tanit (sau Tinnit), marea zeiță cartagineză. Odată cu căderea Cartaginei, situată la articularea celor două Mediterane, cea occidentală și cea orientală, centrul de putere din Mediterană s-a deplasat către Occident, iar galerele romane vor naviga de acum de-a lungul vechilor coaste punice 48. Victoria navală a Romei a fost cea a navelor de tip "V" sau "VI" (cu referire
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a fi Indiile. Data acestei prime emigrații către continentul american este foarte controversată. O parte a antropologilor americani susține că America nu a putut fi populată decât acum doisprezece mii de ani, însă cercetări franceze efectuate în 1986 în Brazilia orientală și 1988 în zona meridională a statului Chile de către arheologii Niède Guidon și Georges Delibrias, par să demonstreze că aceasta s-a petrecut cu mai bine de treizeci de mii de ani în urmă115. Un recent studiu bioistoric condus de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vechi sâmburi de viță de vie cultivată cunoscuți până astăzi, toți provenind din Georgia. 2 Asia occidentală sau Asia anterioară sunt expresii utilizate de către orientaliștii moderni pentru a denumi vechiul Orient Apropiat, adică ansamblul format de țările riverane ale Mediteranei orientale (denumită și Mediterana asiatică). Uneori este inclusă aici și Turcia, și chiar și ansamblul statelor balcanice al țărilor riverane la Marea Neagră. Cât privește expresia Asia orientală, aceasta servește la desemnarea ansamblului de țări pe care astăzi le denumim prin expresia
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a Uniunii Scriitorilor”3, în cele cinci luni de activitate: „În octombrie anul trecut s-au întrunit secțiile de creație ale Uniunii Scriitorilor și s-au ales noile birouri. Munca secțiilor a pornit pe baza unor planuri în general just orientale care prevesteau o activitate rodnică, fructuoasă, de natură a ridica mult nivelul ideologic al scriitorilor noștri. În cele cinci luni de activitate, secțiile de creație au dobândit unele realizări. Biroul secției de poezie a adus o contribuție substanțială în elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
absurd a actului medical: Experiența biologică apreciază că plecând de la macromolecula vie, ca sistem eterogen extrem de complex, eterogenitatea dovedește un dinamism deosebit în luptă contra omogenului punct capital - această eterogenitate apare astfel, ca formulă și principiu [Lupașcu, 1982]. Medicină alternativă (orientală), clasificare: I. Fitoterapia (tratament exclusiv prin plante medicinale: infuzii, decocturi etc.) II. Dietoterapia (prin stabilirea de către medic a unui regim igieno-dietetic adecvat bolii) - componentă și a alopatiei - limitrofă. III. Homeopatia (prin doze infinitezimale, conform principiului similitudinii). IV. Mineraloterapia (tratamentul prin
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
geografice și reprezentativitatea unor națiuni. Au fost constituite și pavilioane speciale, unde au fost expuse tipărituri și după alte criterii, precum ritul sau ordinul misionar. Participarea tuturor reprezentanților presei catolice a fost asigurată prin trimiterea mai multor adrese Congregației Sacra Orientală, ce coordona toate acțiunile de evanghelizare și misionariat, cu scopul cooptării în organizarea evenimentului, având ca argument faptul că Sfântul Părinte dorea desfășurarea acestei expoziții. Scrisoarea adresată de președintele Comitetului, contele Giuseppe Dalla Torre, către Congregație a fost sugestivă și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-și atingă diferitele scopuri, trebuia să existe o colaborare fraternă între toți cei care se interesau de apostolatul presei catolice. Comitetul organizator a redactat o propunere tuturor reverenzilor aparținând ordinelor din toate țările și s-a adresat responsabilului Congregației Sacra Orientală, cu scopul de a sprijini și recomanda proiectul expoziției în toate modurile pe care le-a crezut oportune și eficace 839. Organizarea unui eveniment de o asemenea amploare și care a reunit întreaga comunitate de presă catolică, cu toate riturile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a participării la Expoziție: "Din lista țărilor care posedă deja un centru național de preparative ale expoziției care a fost publicată în L'Osservatore Romano din 21-22 februarie lipsea, după cum sigur ați observat și dumneavoastră, România. Între timp, Congregația Bisericii Orientale care și-a asumat sarcina de a organiza pentru a 3-a sesiune un stand cu publicațiile de rit oriental, a făcut deja primii pași în a obține și participarea diecezelor de rit român"851. Organizatorii au atras atenția episcopilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lui și, pentru a-și impune fiul ca urmaș la tron, a uneltit pentru uciderea altui pretendent, fiul primei cadâne, Mustafa, și astfel fiul ei, Selim al II-lea, a devenit sultan. Unele femei din harem se distingeau de majoritatea orientalelor erau europence răpite de pirați și vândute sultanilor și vizirilor ca sclave. Dintre acestea, cele mai frumoase și mai ambițioase ajungeau soții / sultane ori concubine favorite, le dăruiau urmași și perseverau în a-și impune fiii pe tron. Spre exemplu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-i mormântul acoperit cu camelii, florile ei preferate. Marion Delorme Victor Hugo, Marion Delorme Poetul, romancierul și dramaturgul Victor Hugo (1803-1885) este cel mai important scriitor romantic francez, un adevărat virtuoz al cuvântului. Dintre operele lui, amintim volumele de versuri: Orientalele, Legenda secolelor, Frunze de toamnă, Razele și umbrele, Contemplațiile, romanele: Notre-Dame de Paris, Mizerabilii, Nouăzeci și trei, Oamenii mării, Han din Islanda, drame istorice: Cromwell, Regele petrece (se află la baza libretului operei Rigoletto de Giuseppe Verdi), Lucrezia Borgia, Maria
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sekhmetxe "Sekhmet" și ca fiu pe zeul-floare Nefertumxe "Nefertum". În Deltă, nome-le sunt distribuite pe un teren amplu, Înclinat, și nu se succed una după alta ca În Valea Îngustă. Ele se Împart În două grupe, una occidentală, alta orientală, și sunt caracterizate de tradiții diferite. Dar aici nu ne interesează analiza acestei situații, motiv pentru care vom aminti doar câteva nume ale acestor divinități nordice. La Heliopolis, nu departe de Memphis, Întâlnim o divinitate la origine htoniană, mai apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
va permite - În menținerea esențială a echilibrelor politice și militare - dezvoltarea unei noi civilizații cosmopolite, Într-o convergență rodnică a diferitelor experiențe culturale și religioase. S-au constituit, așadar, cele trei mari regate ce reprezintă polii fundamentali ai lumii elenistice orientale: Egiptul sub Ptolomeu al II-lea (283-246 Î.Hr.), Asia Mică sub domnia lui Antioh I, fiul lui Seleucos (281-261 Î.Hr.), Macedonia și Grecia sub Anxe "An"tigonos Gonatas (276-239 Î.Hr.). Din această panoramă mobilă, marcată de echilibre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Die Religion des Veda, Berlin. Pagliaro, A. (1933), „Notes on the History of the Sacred Fires of Zoroastrianism”, În Oriental Studies in Honour of C.E. Pavry, Londra, pp. 373-385. Panaino, A. (1990a), „Tistrya. The Avestan Hymn to Sirius” În Serie Orientale Roma, 68,1), Roma. Pettazzoni, R. (1920), La religione di Zarathustra nella storia religiosa dell’Iran, Bologna. Pirart, E. (1992), „Kayân Yasn (Yasht 19.9-96)”, În Aula Orientalis Supplementa, nr. 2, Barcelona. Renou, L. (1953), Religions of Ancient India, Londra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Bousset, W. (1926), Die Religion des Judentums im späthellenistischen Zeitalter, vol. III, Tübingen. Boyce, M. (1968a), „Middle Persian Literature”, În Iranistik-Literatur (Handbuch der Orientalistik I, 4, 2), Leiden, Köln, pp. 31-66. Boyce, M. (1968b), „The Letter of Tansar” În Serie Orientale Roma, nr. 38), Roma. Boyce, M. (1969), „Maneckji Limji Hataria”, În K.R. Cama Oriental Institute Golden Jubilee Volume, Bombay, pp. 19-31. Boyce, M. (1975b), „On the Zoroastrian Temple Cult of Fire”, În Journal of the American Oriental Society, nr. 95
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Havanei cu ajutorul unui ghid englezesc. George Sand l-a purtat prin Veneția lui Orio Soranzo; Daniel Stern în lumea evreilor superstițioși din Alsacia, Emile Souvestre i-a deschis perspectiva vieții de provincie a Franței, iar în tovărășia lui Victor Hugo (Orientale) a trăit distrugerea prin foc a Sodomei și Gomorei și a intrat în palatul lui Ali Pașa 15 Op. cit., p. 61 16 Op. cit., p. 79 17 Șeicaru, op. cit., pp. 92-93. Șeicaru a fost studentul lui Iorga, menținînd relații strînse cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
includerea regiunilor estice În URSS să poată ocupa, la rândul lor, pământurile din vest. Efectul a fost recunoașterea de jure a unei noi realități. Europa de Est fusese curățată forțat de etnici germani: așa cum promisese În septembrie 1941, Stalin a readus „Prusia Orientală În lumea slavă căreia Îi aparține”. În Declarația de la Potsdam se prevedea ca „orice transfer efectuat să fie Întreprins În mod disciplinat și uman”, dar În practică acest lucru era puțin probabil. Corespondenta cotidianului The New York Times, Anne O’Hare McCormick, Își
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mitul invincibilității europene fusese spulberat pentru totdeauna. După 1945, puterile coloniale din Asia vor fi supuse unei presiuni crescânde pentru a renunța la pretențiile tradiționale. Consecințele au fost traumatice Îndeosebi pentru Olanda, cea mai veche putere colonială din regiune. Indiile Orientale olandeze și compania de comerț care le dezvoltase făceau parte din mitul național: o legătură directă cu Epoca de Aur și un simbol al gloriei comerciale și maritime olandeze. Opinia generală, mai ales În anii sumbri și mizeri de după război
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că singura șansă de supraviețuire era să Înlăture prin forță elita conducătoare din jurul lui Nicolae Ceaușescu. România, desigur, nu era un stat comunist obișnuit. Dacă Cehoslovacia era cea mai vestică țară dintre sateliții comuniști ai Moscovei, România era cea mai „orientală”. Sub Ceaușescu, comunismul degenerase din național-leninism Într-un soi de satrapie neostalinistă În care nepotismul și ineficiența de nivel bizantin se sprijineau pe o poliție secretă tentaculară. Spre deosebire de dictatura brutală a lui Dej din anii ’50, regimul lui Ceaușescu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fi recitit în acest context în care moștenirea bizantină se dorește reinvestită simbolic și politic, iar regina își va construi la Balcic o reședință de vară care corespunde unei sensibilități care întreține simbioza între Art Nouveau, cultura bizatină și cea orientală cu stilisticile aferente. Adriana Șotropa situează limitativ revival-ul neobizantin în proximitatea interesului pe care i-l acordă prințesa Maria. "Heteroclit, neobizantinismul românesc a avut un ecou limitat, perceptibil mai ales în jurul figurii prințesei Maria. De la operele care preiau doar câteva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului Idealist, condus de sculptorul simbolist, Severin, cenaclu pus deja într-o bună tradiție secesionistă, sub patronajul prințesei Elisabeta și a prințului moștenitor Carol, un colț al sălii este amenajat à l'orientale cu contribuția majoră a Elenei Bednarik, decorat cu "perne ornate cu motive bizantine și executate în tehnica batik (...) iar de jur-împrejur se vedeau plante în ghivece ornate și ele cu motive bizantine, în metaloplastie"195. Dincolo de interesul pe care casa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
semnat în partea dreaptă sus cu ocru: Kimon/Loghi, nedatat, pe verso cu tuș negru: 4396), ne înfățișează o feminitate care a devenit misterioasă, încărcată cu un conținut nebulos. Modelul l-a reținut pe pictor pentru că revine asupra lui în Orientala -, fapt semnificativ, portretul era achiziționat de Regina Maria -, fără a modifica ceva în expresia chipului, ci, în vederea orientalizării personajului, adăugând pieptarului de culoare bleumarin închis un desen decorativ cu arabescuri. Privirea ei nu se îndreptată spre spectator, ci este reținută
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
există la Loghi această propensiune spre artificialitate care se relevă ca teatralizare a compozițiilor sale, cu un cadru și o recuzită împrumutate adesea din pictura simbolistă germană, și cu un motiv autohton, de obicei de factură folclorică. Ca și în Orientala sau Trufie patriciană, semnătura princiară și marca unei alterități înnobilate de distanță, fie istorică, fie geografică, poate fi localizată la nivelul decorațiunilor care-i împodobesc pieptarul rochiei. Orientala, cât și Prințesa bizantină sunt întrucâtva ipostaze ale vechiului motiv al prințesei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu un motiv autohton, de obicei de factură folclorică. Ca și în Orientala sau Trufie patriciană, semnătura princiară și marca unei alterități înnobilate de distanță, fie istorică, fie geografică, poate fi localizată la nivelul decorațiunilor care-i împodobesc pieptarul rochiei. Orientala, cât și Prințesa bizantină sunt întrucâtva ipostaze ale vechiului motiv al prințesei îndepărtate, la princesse lontaine din poezia trubadurilor provensali, motiv preluat ulterior în poezia romantică și simbolistă, dar adaptat revivalului neobizantin anunțat încă de la finele secolului XIX. Spre deosebire de Kimon
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și un frumos peisaj, reprezentând orașul Cavalla întrezărit prin crenelurile unui zid de o culoare roșcată"431. Dacă apropierea de Stück se face aproape firesc, Loghi era elev al acestuia, iar câteva dintre picturile sale, în special Postmortem laureatus sau Orientala, au ceva din dimensiunea decadentă a picturii maestrului, în schimb, asocierea cu Böcklin devine interesantă. Francisc Șirato este unul dintre acei critici pictori care respinge literaturizarea picturii, un pictor care vine cu o critică însoțită de argumente tehnice. Șirato remarcă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
titlul enigmatic capodoperei lui Gauguin,: De unde venim? Cine suntem? Unde mergem?, tablou expus la Paris, în 1898. De asemenea, pictura Ceciliei Cuțescu-Storck este lipsită de dulcegăria sau pitorescul convențional cu care este tratată de obicei în pictura romantică sau academică, Orientala. Universul țigăncilor ei este orientalizat, fondul autohton este adesea dizolvat printr-o scenografie care păstrează datele minimale ale unui decor exotic, tulpinile pline de sevă ale arborilor sau frunzele de culori ireale, albastru-bej, care au dobândit aspectul unui țesut animal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]