19,905 matches
-
felul sterp al actelor epigonice, ci în reacțiile pe cît cu putință personalizate, în raport cu circumstanțele schimbate mereu ale vieții literare, cu obiectul primenit pe care ni-l oferă ea. Nu e vorba de mimetism, de o subordonare searbădă, lipsită de orizont, față de o mare personalitate, ci de continuarea direcției sale, o direcție cu atît mai importantă cu cît e mai generoasă, permițînd și chiar stimulînd diferențierile individuale, adaptarea cea mai lejeră la imprevizibilul dezvoltării domeniului creator de care avem de dat
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
multe uitate, ale lui Rossini, ,,Italianca" - o bijuterie plină de fantezie și vervă spumoasă - și-a dobândit un loc stabil în repertorii. Fermecătoarea turquerie răspunde gustului epocii pentru călătoriile exotice fanteziste ce hrăneau nostalgia depărtărilor a unui public cu un orizont de viață destul de restrâns. În povestioara naivă, muzica desemnează cu acuitate câteva personaje: Beiul Mustafa arogant și stupid, - și el dornic să evadeze din mediul său - victimă a farsei ce amintește de pățania lui Monsieur Jourdan; Lindoro - eroul romantic avant
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
suficient de nuanțat, gradat, meticulos dus pînă la capăt, în care își trezesc dorința de a lucra, de a-și specula și alte disponibilități. Alienarea cuplului nu este altceva decît consecința alienării individului. Sîntem, de voie sau nu, prizonierii propriului orizont pe care îl construim. Aici, la un moment dat, cel mai important lucru este făcutul unui sandviș. Același mereu, cu aceleași ingredinte, cu aceleași mișcări. Accesele de furie capătă o exprimare trivială, și ea aceeași. Derizoriul este în tot și
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
în Journal of Democracy din 1999 de mai vechea noastră cunoștință G.M. Tamás, Europa de Est, după un deceniu. Înfrângerea victoriei și victoria unei înfrângeri, care se încheie așa: "Democrația liberală din Europa de Est este în suferință. Nu există nici o alternativă radicală la orizont [...] Într-un interviu acordat unui post de radio maghiar, am fost întrebat dacă eu, fost disident, pot spune acum că sînt fericit. Am răspuns că democrația este un lucru destul de bizar, de care te bucuri pe cont propriu". Evident, democrația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
desfășurării "actului liric și ca fundament al sensibilității poetice, poate fi definit ca impregnat de un decorativism pronunțat, ca o stilizare estetizantă, propriu fiecăruia: "atmosferă de mister, de ritualitate cvasi-magică, de butaforie și figurație de burg medieval, la Radu Stanca; orizont simbolic și comportament solemn, eroico-tragic, de inspirație antică, la Ștefan Aug. Doinaș; reflexe fruste, aproape elementare, de o anume bizarerie, în zariște de ciudățenii și simțire genuină de tip sătesc, la Ioanichie Olteanu. Ceea ce aduce nou în această ecuație Dominic
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
aduce nou în această ecuație Dominic Stanca este o precizare realistă a peisajului, în cadrul căruia se petrece actul liric. În ce privește tematica, Dominic Stanca iese din sfera subiectelor antice (Doinaș), medievale (Radu Stanca) sau rustice (I. Olteanu), pentru a ancora în orizontul bine determinat al istoriei naționale, eroii baladelor sale, de pildă, nu mai sunt nici figurile mitologice ale Antichității, nici siluetele misterioase ale unor burguri din Evul de Mijloc, nici personajele de extracție socială modestă, ci chiar profilurile reprezentative ale unei
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
reeditat de curînd trilogia Somnul vameșului de Bujor Nedelcovici. Romanul a avut o istorie destul de zbucimată. A apărut într-o primă versiune în anii 1972-1977, în formă de ciclu romanesc cuprinzînd cele trei volume: Fără vîsle, Noaptea și Grădina Icoanei. Orizontul de așteptare nu era tocmai pregătit pentru o asemenea formulă, noutatea și curajul de a propune o construcție considerată desuetă au fost semnalate imediat. Modelul se pare că a avut succes și a fost reiterat de Alexandru Ivasiuc sau Mircea
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
și citadină, naturi statice, pictură bisericească etc. în cele mai variate stiluri și maniere: academiste, pleneriste în sens larg, intimiste, tașiste, impresioniste, spaniole, grigoresciene, andreesciene, luchianiene, amaniene și chiar tonitziene. Această bogată putere de acoperire, în măsură să satisfacă nenumăratele orizonturi de așteptare ale timpului, asociată, așa cum s-a mai afirmat, cu o neobișnuită forță de exprimare, dar și cu segmentul cel mai influent din societatea românească interbelică, acela al formatorilor și al distribuitorilor de opinie, constituie premisa majoră a locului
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16148_a_17473]
-
nu este nicidecum o expresie a ingratitudinii. Pictorul și-a sedus timpul și a oferit nenumărate paliative istoriei și actorilor ei, dar nu a reușit să coaguleze un mesaj convingător, dacă nu pentru durata lungă, măcar pentru intervalul de dincolo de orizontul clipei. Nereușind, în afara unei severe stăpîniri a meseriei și a unei certe acurateți a expresiei, nici să propună perspective estetice noi și nici să pună în cauză problemele de limbaj, el nu a avut măcar prezența de spirit de a
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16148_a_17473]
-
nouă să-mi cuceresc un public nou". Sigur, cu ceva total nou nu poți veni... Amprenta... Da, amprenta... predestinată. Lucrările de-acum se înscriu, cumva, în figurația ce s-a întrupat în expoziția mea din 1999 de la București, de la Galeria Orizont, care a produs, cred, oarecare impresie: niște făpturi, niște desculți ai lumii, care merg și tot merg și nu mai ajung nicăieri, totul consumîndu-se într-o ceață gri, într-o boare grea. Ei bine aceiași hălăduitori fără odihnă sînt acum
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
Indiei... În viitor asemenea reuniuni am dori să se concentreze mai degrabă asupra unor puncte de interes mai larg. Mi se pare că ar fi mai interesant pentru noi să putem invita din când în când grupuri de scriitori din orizonturi geografice foarte diferite, pentru a se întâlni asupra unui punct anume. În ce mă privește, m-ar interesa mai mult să organizez întâlniri în jurul unor probleme particulare, de exemplu privitoare la tehnicile literare, căci există literaturi care inventează tehnici narative
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
frecvent, chiar în scris: Când o să-ți fluture unul cheile unui apartament și ale unei mașini adevărate, vei uita promisiunile" (arhiva on-line Cotidianul, 2000 - reportaj); "O mașină adevărată ar fi poate Toyota, dar nici măcar nu pot spera la așa ceva..." (arhiva Orizont, 2000 - interviu); Cu banii aceștia oriunde altundeva cu excepția Turciei nu poți cumpăra o mașină adevărată" (arhiva Autostrada, nr. 33); "Auto design - Cele mai adevărate mașini realizate pînă acum. Capodopere în materie, cărți de vizită ale unor prestigioși designeri în materie
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
celei mai elementare logici, în condițiile unei familiarizări minimale cu opera brâncușiană. În primul rînd, stilistic, ele pastișează opera de maturitate a lui Brâncuși, dar sînt asociate cronologic cu perioada în care Brâncuși era încă elev sau abia intra în orizontul academist, cel pe care el îl va părăsi mai apoi doar în schimbul celui impresionist - rodinian. Așa cum viața însăși are logica ei, și formele simbolice au o viață și o logică a lor: soluțiile de maturitate ale oricărui artist sînt expresia
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
de acest loc și, pe dată, luă vaporul spre Constantinopole, de unde un vas românesc îl aduce la Constanța. În sinea lui cugeta mult întristat: "De ce dracu mă întorceam eu în România? Cînd voi mai avea privilegiul să evadez spre aceste orizonturi, cărora le încredințasem atîtea speranțe? Iată-mă la o distanță de numai douăsprezece ceasuri de amărâta mea țară siberiană, unde mahalaua mea mă aștepta ca să mă batjocorească, iar buna mea mamă ca să-mi descînte veșnicele ei îndemnuri la însurătoare. Or
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
un fel ce trădează un orgoliu suveran. Îmbrăcămintea îi reliefează distincția, ținuta mândră, distantă." Clasificarea scriitorilor din fiecare moment literar se realizează prin repartizarea lor în categorii care sunt doar indicate (prin titluri-etichetă), nu și definite, caracterizate sau analizate. La Orizontul tradiției intră V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Ion Pillat, Adrian Maniu, Aron Cotruș, D. Ciurezu, Radu Gyr și alți tradiționaliști, la Modernismul - Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. Philippide, B. Fundoianu, la Neosimboliștii - Ion Barbu, Dan Botta și alți "ermetici", la Avangarda
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
lui Liviu Georgescu își găsește resorturile în modelul oferit de Arghezi. Același univers cariat, pustiit de frisoane, caduc și atroce în același timp - latențe din care "supurează" la suprafață un fel de horror sacrum. Tensiuni încriptate ermetic în frază forțează orizontul de așteptare al lectorului de azi, obișnuit mai degrabă cu organizarea inteligentă și controlată de idei a lui Ioan Es. Pop, de pildă, sau cu revolta outspaken a-mai-tânărului Marius Ionuș. Metafora din Călăuza e pe cât de originală, pe atât de
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
și poezia populară, o "identitate reflexă"? În orice caz, ne asigură Al. Cistelecan, o fuziune între stratul programatic și cel al profunzimilor are loc în poezia pillatiană tîrzie, în faza sa "clasică". "Idealul formal" al sonetului apare transmutat într-un "orizont substanțial", descoperind impulsul larvar al imaginarului acvatic de-a produce el însuși forma. "Sculpturalizînd" substanța fluidității, sonetul o asociază cu tema marină dată acum pe față și nu doar ilustrată subtextual. Impusă inițial din exterior, în temeiul unor norme imaginative
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
revoluționară", printr-o ruptură brutală de un trecut abominabil. La cea de-a doua întrebare răspunsul nu e nici pe departe la fel de simplu și de tranșant. Mă abțin de la alte comentarii, intrînd pe un teren care are nevoie de un orizont mult mai larg și de fundamentări mult mai nuanțate. Cert este că, privită în contextul vremii sale, atît în România cît și pe plan european, ideologia eminesciană capătă alte justificări și că ceea ce este, în contemporaneitate, inacceptabil și reprobabil, se
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
viață, deosebite de cele ale majorității confraților, țelul și conținutul unic al existenței mele, e sortită a amortiza aceste îndoieli. Dar pagina, odată așternută cu semne, le dă glas din nou, închizînd un cerc. Realizez întrutotul relativitatea productului literar, în orizontul unor relativități mai ample, în virtutea unui scepticism ce se înșurubează într-un fel de-a fi inexorabil. Însă aptitudinea pentru literatură își are tactica sa. Cu toate că se împărtășește, adesea chiar copios, din atitudinea dubitativă a conștiinței, trișează cu scepticismul ei
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
piatră,/ Așteptînd cu încăpățînare ceva/ Ce nu se va întîmpla niciodată?" (ibidem). Dizgrația istoriei nu e decît un simptom al dizgrației statutului omenesc. Realizarea idealului aduce un miraj cu efect scurt ("Și eu însămi vedeam/ La lumina mea/ Pînă dincolo de orizont/ O lume mai frumoasă/ Decît bănuisem vreodată,/ O mulțime care luneca/ Lin în toate direcțiile,/ Ca pe patine sau ca pe un luciu de apă,/ Cîntînd fericită "Să ne grăbim,/ Să ne grăbim,/ Pînă mai este lumină"" - Peisaj), căci soluțiile
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
chiar în condițiile coerenței de program și a continuității de proiect, artistul supus încă unor criterii estetice și atașat în consecință tehnicilor consacrate? Expoziția de la Accademia di Romania, numită Tradimensione, răspunde afirmativ și chiar polemic la această interogație. Rămînînd în orizontul solid al artei înțeleasă ca formă de creație, ca acțiune de gîndire dirijată spre spațiul muzeal și spre sala de expoziție, artiștii italieni Tomasso Cascella, Franco Ciuti, Bruno Conte, Michele Cossyro, Achille Pace, Attilio Pierelli și Piero Raspi sunt foarte
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
cercuri extrem de restrînse și aproape în conspirativitate. Însă mutațiile care au loc în conștiința și în mentalitatea artiștilor tineri indică limpede faptul că romantismul și jocul cu idealitatea s-au erodat, că autonomia esteticului a devenit insuficientă și că în orizontul mare al creației spiritul profetic al unei prezențe cvasisacerdotale este pe cale de a fi înlocuit cu proiectul higienic al unui agent sanitar. P.S. Un fenomen care confirmă vocația artistului contemporan pentru experiențele neconvenționale și pentru expresia sincretică a fost și
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
familiare. Cu alte cuvinte, privind din exterior o lume, o comunitate, am șansa să o cunosc mai bine decît cei care trăiesc înlăuntrul ei, dar e de asemenea posibil că voi încerca să o asimilez forțînd-o să fie compatibilă cu orizontul meu aperceptiv. Soluția pe care o recomandă Todorov, pentru ieșirea din acest impas, este asemănătoare cu un principiu bine cunoscut hermeneuților: fuziunea de orizonturi. Dar trebuie să înțeleg, mai întîi de toate, diferența dintre cele două lumi - a mea, și
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
dar e de asemenea posibil că voi încerca să o asimilez forțînd-o să fie compatibilă cu orizontul meu aperceptiv. Soluția pe care o recomandă Todorov, pentru ieșirea din acest impas, este asemănătoare cu un principiu bine cunoscut hermeneuților: fuziunea de orizonturi. Dar trebuie să înțeleg, mai întîi de toate, diferența dintre cele două lumi - a mea, și cea pe care o observ - pentru a putea să le fuzionez în actul cunoașterii. Impresia mea este că, în privința felului în care va fi
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
întîi de toate, diferența dintre cele două lumi - a mea, și cea pe care o observ - pentru a putea să le fuzionez în actul cunoașterii. Impresia mea este că, în privința felului în care va fi receptată această traducere, fuziunea de orizonturi va fi esențială. Nu cred că Paul Bailey ajunge în stadiul ei. Dar nici nu sînt sigură că vina îi aparține integral. E ușor de ghicit cum vor fi priviți intelectualii români din preajma războiului de către cititorii occidentali ai Jurnalului: grotesc
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]