1,215 matches
-
acest fel, pe care elevii le pot consulta, sunt: Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, București, 1998; Mic dicționar ortografic și ortoepic al limbii române, Editura Saeculum, București, 2002; Dicționar de neologisme, Editura ALL, București, 2007; Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române(DOOM), Editura Univers Enciclopedic, București, 2005; Dicționar de antonime, Editura Steaua Nordului, București, 2005; Dicționarul de sinonime, Editura Meteor Press, București, 2005; Dicționar de omonime, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003; Dicționar de paronime
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
ca gâsca prin apă (nu se alege cu nimic în viață) trece prin foc și apă (înfruntă greutăți, necazuri) trece în lumea drepților (moare), etc. 4. Găsiți cât mai multe sinonime ale cuvintelor: tandru, zgârcit, sfios, bătrân. 5. Consultați Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române(DOOM) și alegeți forma corectă a cuvintelor: aier / aer, caier / caer, eșire / ieșire, poiet / poet, stomacuri/ stomace, patinuar /patinoar. Exercițiile pe care învățătorul le poate alege spre a îndruma elevul să utilizeze dicționarele sunt
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
alt popor decât cel moldovenesc. Numărul de abonamente la publicațiile românești a scăzut dramatic, schimburile culturale au fost treptat stopate. Granița de pe Prut a devenit una de netrecut. A avut loc și interzicerea folosirii unor cuvinte nemoldovenești, a unor forme ortografice „românești”, eliminarea din operele clasicilor a etnonimului „român”, a glotonimului „limba română”, interzicerea unor lucrări sau pasaje folclorice ce păreau de sorginte muntenească. Cu toate acestea, constituirea unei națiuni moldovenești indubitabile nu a reușit. Eugen Coșeriu găsea câteva cauze ale
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dintre ele neimputabile autorului. Lucrarea lui Alexandru Gonța ar fi câștigat dacă ar fi fost însoțită de un index de nume proprii, care să ușureze consultarea unui studiu atât de stufos. De asemeni, s-ar fi impus și o unificare ortografică a numelor proprii, care apar sub diferite forme, de multe ori în funcție de limba din care au fost împrumutate, în sfârșit, prin forța lucrurilor, autorul a consultat în prim loc o documentare occidentală, care începe să se perime din cauza întârzierii dării
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din germană, pentru ca în perioada actuală să prevaleze cele din engleză. O dezvoltare deosebită a cunoscut daneza literară în secolul al XIX-lea, un rol important în afirmarea ei avîndu-l scrierile lui Hans Christian Andersen, cunoscute în întreaga lume. Normele ortografice au fost stabilite în secolul al XVIII-lea, dar unele au fost schimbate ulterior (printre care și renunțarea la scrierea cu majusculă a substantivelor, normă care s-a păstrat însă în germană). Scrierea, care are elemente comune cu cea norvegiană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de popor etc. Fără a contesta teoretic necesitatea modernizării societății românești și a realizării unei culturi de erudiție, reprezentanții acestui curent au introdus prin ideologia lor populismul, respingînd înnoirile radicale și, pornind de la unele exagerări puriste sau de la unele propuneri ortografice inadecvate, au respins în întregime opera învățaților latiniști. Datorită criticii acerbe făcute latiniștilor în numele "limbii poporului", G. Ibrăileanu i-a considerat pe reprezentanții Curentului istoric-popular drept făuritori ai "spiritului critic în cultura română" și, în general, societatea românească a fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literari să-și atribuie un statut social privilegiat, prin funcții politice, în dirijarea culturii, fenomen ce nu are corespondent la popoarele civilizate ale lumii. Lui Maiorescu i se atribuie un mare rol în evoluția limbii literare și în stabilirea normelor ortografice cu litere latine, deoarece s-a implicat în problemele lingvistice ale epocii și a militat pentru scrierea fonetică. Manifestînd atenție pentru formă și pentru ordinea argumentativă, acest critic se remarcă printr-o structură eficientă a frazei și prin claritate în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spus să se facă "critici literari și să-i conteste opera". 123 Vezi George Mirea, Junimea și neologismele, Editura Junimea, Iași, 1983. 124 Titu Maiorescu, Critice, Editura pentru Literatură, București, 1967, vol. I, p. 108-109. 125 În mod surprinzător, Dicționarul ortografic, ortoepic și morphologic al limbii române, București, 2005, înregistrează (și, deci, normează), la fel ca Dicționarul omolog din 1983, elemente învechite și regionale ale limbii române, ca și cum lucrările normative, care trebuie să aibă în vedere limba literară curentă, ar putea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îndoielnică. De asemenea, Călinescu arată (op. cit., p. 156) că istoricii literari români sînt lipsiți de o orientare de principiu, nefiind în măsură să acceadă la speculație (=teoretizare generalizantă). 144 Deși documentele care vizează folosirea lui sunt și â, inclusiv Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, din 2005 (Nota 81, p. XCVII), se stipulează că se respectă sînt (scris sânt) la scriitorii care l-au folosit, în mod abuziv, manualele școlare atribuie pe sunt fără discernămînt tuturor scriitorilor, încălcîndu-se atît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
astfel, corpul academic devine "organizație de masă"). Se înțelege că academicienii occidentali nu au avantaje materiale (precum indemnizații sau gratuități) și nu acced în funcții ministeriale sau de altă natură decît în raport cu valoarea activității lor. 146 În acest sens, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române din 2005, reprezintă, sub unele aspecte, cea mai dezastruoasă realizare a lingvisticii românești din toate timpurile. Această lucrare are însă marele merit de a desființa ultimul pseudoargument folosit de cei care au stricat scrierea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aducă vreun folos. Titu Maiorescu a prezentat în una din ședințele Junimii studiul „Despre scrierea limbei române”, acceptat și tipărit în 1866. Semne că noua ortografie - ortografia Junimii - este cea bună au început să apară abia în 1881 când reforma ortografică a fost oficializată de academie prin adoptarea cu anumite amendamente a sistemului ortografic propus de o comisie care îi avea în componență pe: V. Alecsandri, G. Barițiu, B. P. Hașdeu, N. Quintescu și Titu Maiorescu acesta din urmă fiind și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Despre scrierea limbei române”, acceptat și tipărit în 1866. Semne că noua ortografie - ortografia Junimii - este cea bună au început să apară abia în 1881 când reforma ortografică a fost oficializată de academie prin adoptarea cu anumite amendamente a sistemului ortografic propus de o comisie care îi avea în componență pe: V. Alecsandri, G. Barițiu, B. P. Hașdeu, N. Quintescu și Titu Maiorescu acesta din urmă fiind și raportorul comisiei. Iacob Negruzii apreciază că „Ortografia Junimii a fost cel întăi mare
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
redactor responsabil - profesorul Ion I. Bumbac, dar finanțatorul era Societatea care, încă din adunarea generală din 1879, îi încredințase această misiune. Revista are meritul de a fi sacrificat, cum spune raportul societății, „pe altarul frăției și al bunei înțelegeri principiul ortografic susținut până atunci” de Societatea pentru cultură, adaptând ortografia stabilită de Academia Română din București. Publicația are un conținut bogat un timp: proză, cronici literare, versuri, literatură populară, cercetări filologice și lingvistice, materiale istorice și de critică literară, recenzii cuprinzătoare și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scrie etimologic, când nu exista o asemenea tradiție (ca În engleză sau franceză); tradiția ar fi trebuit inventată! În principiu, românește se scrie „cum se aude“, ceea ce nu a scutit Însă fiecare generație de români de cel puțin o reformă ortografică. Instabilitatea scrisului a Însoțit instabilitatea generală a societății românești. Latinismul pur a pierdut partida (nu Însă Înainte de a fi marcat puternic limba română). Dicționarul lui Laurian a fost repede contestat și chiar ridiculizat. Unele cuvinte slave sau orientale au ieșit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a lucrurilor este că În vremea lui Ceaușescu — din misterioase motive naționaliste — românii s-au bătut pentru ca În engleză să nu se mai spună Rumania și Rumanian, ci Romania și Romanian. Și aproape au reușit să impună englezei această modificare ortografică (ceea ce nu s-a Întâmplat În franceză și germană, unde se zice tot Roumanie și Rumänien). Acum românii se căiesc, dar ce să mai facă? Ei se gândiseră la originea lor romană, și nicidecum la asimilarea cu țiganii. Între români
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nou textul cu nedumerire. Apoi mi-a spus: Atunci cum crezi d-ta că-i bine? Ași putea spune că am rămas pietrificat. De un an și jumătate am cerut în "Secția literară" să se alcătuiască un buletin lunar îndreptar ortografic și ortoepic care, luând exemple din greșeli de limbă și ortografie din publicații, să caute să arate cum ar fi bine, și, în același timp, ar da îndrumări și pe altă cale, răspunzând nedumeririlor unor eventuali corespondenți. Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru moldoveni din Republica Socialistă Moldovenească. Convorbirea a fost prietinoasă și interesantă. Vinogradov e o personalitate cu deosebire simpatică. Am hotărât plecarea în țară sâmbătă, 19 dec. Institutul lingvistic al Academiei de Științe URSS Bolxcohska 14 Volhonca. [NOTE DESPRE DICȚIONARUL ORTOGRAFIC 1953]* Dicționarul. La îndreptarul ortografic să se aibă în vedere limba literară. Ce caută în dicționar ăla și ăsta? La gramatică a umbla, a se duce, a merge; a zice și a spune. galicisme și străinisme în l. română. neprecupețit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Moldovenească. Convorbirea a fost prietinoasă și interesantă. Vinogradov e o personalitate cu deosebire simpatică. Am hotărât plecarea în țară sâmbătă, 19 dec. Institutul lingvistic al Academiei de Științe URSS Bolxcohska 14 Volhonca. [NOTE DESPRE DICȚIONARUL ORTOGRAFIC 1953]* Dicționarul. La îndreptarul ortografic să se aibă în vedere limba literară. Ce caută în dicționar ăla și ăsta? La gramatică a umbla, a se duce, a merge; a zice și a spune. galicisme și străinisme în l. română. neprecupețit de-acum din plin înrobit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
viața ta într-o poveste, scurtă, evident, cam cum ai formula-o? Trebuie să observ din start că eu voi răspunde în scris cu â (î) din a, nu cu î (â) din i. M-am învățat cu noua regulă "ortografică". Lasă că așa dezvolt un model schizofrenic, eu scriu la computer cu â din a și scriu de mână (eu scriu versuri numai de mână) numai cu î din i... Viața mea, într-o poveste scurtă? La 64 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tactică, fiecare în dreptul său, instrumentația din dotare, un set de pixuri și creioane colorate, dintre care unul era neapărat „chimic“. Îl întrebuințam când ne soseau de la paginație „perii ude“. Mai aveam la îndemână, pentru consultare, o cărticică intitulată Mic îndreptar ortografic, al cărei autor era un lingvist din epocă pe numele său Otobâcu. Pentru noi acest nume devenise substantiv comun și când aveam nevoie de Îndreptar ni-l ceream unul altuia cu vorbele: „Dă-mi otobâcul.“ Primele zile din săptămână le
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
întîmplare atunci cînd un școlar pierde, distruge, strică obiectele sale de uz curent, cum ar fi ghiozdanul sau ceasornicul său chiar în ajunul zilei sale de aniversare?" (20, p. 90). Tot așa, în spatele "erorilor de lectură", a unor frecvente greșeli ortografice se află, poate, o tendință refulată. Prin psihanaliză se pot descoperi sentimente profunde, inconștiente, care domină subiectul în relațiile sale cu alții și care se manifestă prin simboluri. Textul și desenul liber oferă tocmai posibilitatea exprimării depline a copilului; metoda
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cânte și să recite, și se juca cu ei în orele de educație fizică și în recreație. Corectarea cu regularitate a tuturor temelor efectuate în clasă și acasă i-a ajutat pe copii să-și îndrepte treptat greșelile grafice și ortografice, să se exprime corect și frumos în povestiri și expuneri. Încet, încet au deprins mai bine și mai temeinic calculul oral și scris, deslușirea exercițiilor și problemelor la matematică, au învățat să vorbească și să se poarte civilizat la lecții
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
preluarea selectivă a materialului, am marcat prin croșete omisiunile. Am decis să nu marcăm în nici un fel punctuația introdusă, pentru a nu supraîncărca textul cu paranteze. Am păstrat, în toate cazurile când apărea, apostroful, corespunzător normelor lingvistice de dinainte de reforma ortografică din 1954. Petru titluri, care în original fie nu sunt marcate deloc, fie, rareori, sunt scrise între ghilimele, am preferat scrierea lor conform normelor actuale (cu italice pentru titlurile de lucrări, cu ghilimele pentru cele de articole). Citatele le-am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și din cea fizică a unui autor. De aceea cînd în jumătate din corespondența primită de la Mihai Drăgan, acesta scrie cu sînt și filozofie, apoi brusc trece la sunt și filosofie, m-am decis să las ambele forme, întrucît schimbarea ortografică era, după mine, consecința schimbării imaginii de sine și, implicit, a „dicției”. Uniformizările afectează autenticitatea. Un sunt „scăpat” (de alți autori) printre o mulțime de sînt trădează vîrsta lor și-mi sugerează ideea că adaptarea la norme nu anulează niciodată
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
azi ultimele două, celelalte așteptîndu-le încă). În orice caz vă mulțumesc încă o dată deși nu știu cine a modificat cuvîntul filosofie în filozofie, așa cum nu am scris și nu scriu nicicînd. Și dacă în cazul meu se poate justifica intervenția cu prescripțiile ortografice în vigoare, titlul lucrării lui Blaga, încercări filosofice (una din cele trei de care e vorba în articol) nu se poate modifica după bunul plac al nimănui. Un titlu de carte se reproduce, așa cum este, fie ne convine, fie nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]