21,114 matches
-
Roxana Covrig Jurnalistul Radu Banciu a opinat, în emisiunea sa de la postul B1 TV, că PSD are un "os" în gât. S-a referit la un politician. "În momentul de față, PSD-ul are un os în gât și acest os este însuși Dan Diaconescu. O comedie de genul acesta este pe traheea Partidului Social Democrat, prezența lui Dănuț. Dan Diaconescu, de care credeam că am scăpat oficial în duminica orbului pentru că nu a intrat în
Radu Banciu: PSD are un "os" în gât. Cine este by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/26096_a_27421]
-
Roxana Covrig Jurnalistul Radu Banciu a opinat, în emisiunea sa de la postul B1 TV, că PSD are un "os" în gât. S-a referit la un politician. "În momentul de față, PSD-ul are un os în gât și acest os este însuși Dan Diaconescu. O comedie de genul acesta este pe traheea Partidului Social Democrat, prezența lui Dănuț. Dan Diaconescu, de care credeam că am scăpat oficial în duminica orbului pentru că nu a intrat în Parlamentul European", a spus Banciu
Radu Banciu: PSD are un "os" în gât. Cine este by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/26096_a_27421]
-
avînd sub ochi analiza unor caractere cărora cititorul nu le poate lipi un chip fizic. Cel mai conturate personaje sunt cele secundare, Bazil Dumitrescu sau nefericita Aglaie. Dar Damian, Octavian și Vera sunt tipare morale, nu indivizi în carne și oase. Efigia lor e abstractă și cu precădere eticspirituală, Gabriel Chifu fiind pe zeci de pagini un filosof a cărui miză e de-a înțelege de ce un om trece de partea răului, în vreme ce altul, pus în aceeași situație, trece de partea
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
Dacă lupta cu "morile de vânt" cunoaște extaza cântecului, drumul spre moarte prinde la fel "chip de cântec", al cărui motiv pare a fi trecerea însăși, în sonorități stinse, ele giace, făcute pentru uitare și leac: Câteodată prin fluier de os strămoșesc/ mă trimit în chip de cântec spre moarte". (Fiu al faptei nu sunt). Și la Eminescu în poeziile sale, dar mai ales în publicistică, descoperim aceași luptă cu "morile de vânt". Această luptă o descoperim în îndoiala față de lume
"CAVALERUL NEBUNIEI" STRĂBATE LITERATURA EUROPEI. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/90_a_416]
-
totală și care s-a instalat rapid și a persistă în momentul internării) sau a capacității de a mișca o parte importantă a corpului. De asemenea, vor fi internate persoanele care au suferit răni cauzate de traume majore (fractură a oaselor membrului pelvin, paralizie a piciorului sau brațului, fractură a coloanei vertebrale în zona cervicală, disfagie acută cu risc de aspirație), dar nu și cele care au răni izolate ale mâinilor sau picioarelor, relatează Mediafax. Proiectul mai prevede că pot fi
Ministerul Sănătăţii, în dezacord cu criteriile de internare în spitale () [Corola-journal/Journalistic/26247_a_27572]
-
totală și care s-a instalat rapid și a persistă în momentul internării) sau a capacității de a mișca o parte importantă a corpului. De asemenea, vor fi internate persoanele care au suferit răni cauzate de traume majore (fractură a oaselor membrului pelvin, paralizie a piciorului sau brațului, fractură a coloanei vertebrale în zona cervicală, disfagie acută cu risc de aspirație), dar nu și cele care au răni izolate ale mâinilor sau picioarelor. Proiectul mai prevede că pot fi internați bolnavii
Vezi care sunt CRITERIILE MEDICALE de internare în spitale de la 1 iunie () [Corola-journal/Journalistic/26253_a_27578]
-
bine spuse și Perigeu era unul dintre favoriții săi. Cu toate acestea spuse: Cinstiți prieteni, eu vă mulțumesc, dar vă rog să mă credeți că regret nespus că n-am să pot veni. O oboseală cumplită s-a cuibărit în oasele mele ca o durere plăcută... Perigeu, prinzând un moment prielnic, îl întrerupse: Te cred, iubite Lucullus, pentru că eu însumi sunt cuprins de durere. Trupul meu se zbate nebun mai ales după refuzul tău, de a ne însoți și după încă
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
O, nu, te asigur. Sunt nebun, și sufletul meu geme după una din sclavele tale. Simt ca un nemernic ce-ar putea înghiți pentru sufletul său pocale întregi de Chios fără de sfârșit. Nisipul din mine-i fierbinte, și nu numai oasele mă dor, dar mă doare sufletul acesta pe care tu oricând ai putea să-l vindeci sau să-l distrugi. Ceilalți tăceau. O, nu, Perigeu. Oricare din sclavele mele care au deșteptat în tine asemenea dorinți, trebuie să fie mândră
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
i se răcea din ce în ce, devenind tot mai greu. Răsuflarea-i era ca de gheață. Brațele-i lunecară. Ochii-i se închideau ușor. Pieptul îi tresărea din ce în ce mai rar. Perigeu simți. Cutremurat, se ridică. O spaimă cumplită-i cuprinse oasele. Mâinile-i fierbinți îi cuprinseră chipul. Căuta să-nțeleagă și răceala trupului ei creștea. Fiori de groază-l străbăteau până-n creștet. Geea! Geea! strigă disperat. Ea nu-i răspunse. O durere nebună îl țintuia. Dorea să facă ceva, orice. Trupul
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
Picioarele, dezvăluite subt rochia scurtă de tenis, arătau mușchi de patinatoare cu fine oțăliri în dungi, pulpe vioaie, glezne înalte... Nici o îngreunare, lene, moliciune sau șovăire nu stânjenea voiciunea ritmului elastic, a trupului durat din biciuiri de mușchi repezi pe oase subțiri și impetuoase... Și cum venea în vârfuri, întâmpinată de ogarii care se întorceau curbi spre stăpâna lor, părea icoana combativă a saltului spre viață” etc. etc. Dacă regăsim în filigranul unor opere de oarecare succes de peste o jumătate de
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
asista. Omul care va muri nu mai este, în acest caz, un personaj încorporînd (simbolic) și ilustrînd o moarte abstractizată prin condiția ei de generalitate. În Puntea nu suferă și nu va muri Omul, ci acest personaj în carne și oase, poetul scriind despre suferința lui. Bolnavul se agață de realitate, de viață, de făpturile și obiectele ei; poetul, urmărindu-l îndeaproape, purifică, decantează și esențializează. Poezia se scutură de anecdoticul suculent din La Lilieci și elimină tot ceea ce ar putea
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
Am vrut să înzdrăvenesc versurile, ținute prea mult în borcanele cu eter, să le fac să se transforme ele însele în spectatori sănătoși ai lumii. Am dat însă aurul fals al retoricii pe simțirea curată a zâmbetului cu dinți de os. ” Lecția lui Sorescu rămâne valabilă și se poate preda chiar și astăzi. O privire liniștitoare asupra stării literaturii În ARGES (nr. 2), Dumitru Augustin Doman îi adresează o întrebare în două trepte lui Gheorghe Grigurcu: plecând de la tirajele cărților românești
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2757_a_4082]
-
zguduie primul vers din “Balada emigrantului”. “Ceasul care se cheamă Destin./ Ceasul ce smulge parâma din bornă,/ Ceasul în care murim sau trăim./ Ceasul acest’ nu-l aude nimeni/ Decât insul în pieptul căruia bate. Roțile-i sfarmă carnea pe oase,/ Sângele-i fierbe în adversitate./ Și toate și tot lasă-n urmă pe veci/ Precum părăsite-n brazde de urme,/ Fără să poată nici să se-ntoarcă/ Nici funia timpului vreodată s-o curme./... Vom pierde gustul casei strămoșești/ Dar
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
citatului. Dar așa singulară cum este, e de neuitat. Exemplele se înmulțesc la aproape fiecare pagină: „O formă apropiindu-se de o altă formă/ încet ca freamătul sărutărilor” (p. 13); „iarba albă a timpului/ țesută de melodia acestor degete fără oase” (p. 15); „cuvinte frânte semne de ani și de ani/ toate adunate de pe pietre de pe unghii/ adunate de pe urne sparte/ și adunate poate/ din inima unui vultur tăcut” (p. 24). În anumite momente ale sale, placheta aceasta e atât de
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
uneori și o țintă de ostilitate, pentru a-i permite fiului sau fiicei să își cunoască propriile limite, să experimenteze pentru a fi pregătit să răzbată în viitor. În legătură cu aceste experiențe, Peter Ustinov afirma, într-o exprimare plastică: “Părinții, sunt oasele pe care copiii își ascut dinții “. De aceea, prof. Ion-Ovidiu Pânișoară susține că un părinte nu trebuie să se zbată obsesiv pentru a deveni cel mai bun prieten pentru copilul său, pentru că el are o misiune specială și unică, aceea
Dilema unui părinte: E bine să fiu cel mai bun prieten al copilului meu? () [Corola-journal/Journalistic/22754_a_24079]
-
și acolo, unde este necesar, vă sprijinim. Aveți bugete consistente, nu trebuia să vină Ministerul Apărării să facă curățenie pe drumurile județene, decât unde este absolut necesar. Premierul a făcut o afirmație că sunt oameni care nu pun și ei osul la treabă la deszăpezire. Fac apel la autoritățile locale, că la asta s-a referit premierul. Haideți să nu ne mai văicărim, ci să ne facem, datoria. Mișcați-vă pe teren! Nu e nevoie să vină cineva de la centru să
Berca: Să nu văd preşedinţi de Consilii Judeţene la TV () [Corola-journal/Journalistic/23637_a_24962]
-
„Al nostru e: pământ din vechi pământ / Și sânge din latinul nostru sânge. / E trup și os din osul nostru frânt...” De fiecare dată, atunci când este pomenit Ardealul, îmi amintesc, ca om al locului, de peste 76 de ani dat de acest pământ de Domnul binecuvântat, cuvintele diplomatului Nicolae Titulescu, tutelare pentru ideea de integritate statală a țării
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
„Al nostru e: pământ din vechi pământ / Și sânge din latinul nostru sânge. / E trup și os din osul nostru frânt...” De fiecare dată, atunci când este pomenit Ardealul, îmi amintesc, ca om al locului, de peste 76 de ani dat de acest pământ de Domnul binecuvântat, cuvintele diplomatului Nicolae Titulescu, tutelare pentru ideea de integritate statală a țării: „România nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
1940, după Diktatul de la Viena, aveau ordin să părăsească granița de Vest, Ungaria urmând să ocupe nordul Ardealului, după bătăliile din Răsărit, din Stepa Calmucă, de la Odessa, Cotul Donului - Stalingrad, unde unii au căzut sub arsura glonțului, alții au lăsat os și carne din trupurile lor, cei rămași se vor întoarce, de datat aceasta cântând „Treceți, batalioane române, Carpații!”. Se întorceau, cântând cu gândul la dezrobirea Ardealului: „Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă, / Nădejdea e numai în noi, / Ne-așteaptă Ardealul, ne-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
sângerările de dor”, cum scria Nichifor Crainic, în a cărui nemurire vom dăinui, Ardealul căruia Mircea Dem. Rădulescu i-a închinat, de peste munți, versurile: „Al nostru e: pământ din vechi pământ / Și sânge din latinul nostru sânge. / E trup și os din osul nostru frânt, / Un dor avem în el și cel mai sfânt / Și nimeni astăzi nu ni-l poate-nfrânge. // I-am moștenit tot dreptul din părinți; La șoapta lui ni se-nfioară buza; / În lutu-i plămădit din suferinți, / Strămoșii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
dor”, cum scria Nichifor Crainic, în a cărui nemurire vom dăinui, Ardealul căruia Mircea Dem. Rădulescu i-a închinat, de peste munți, versurile: „Al nostru e: pământ din vechi pământ / Și sânge din latinul nostru sânge. / E trup și os din osul nostru frânt, / Un dor avem în el și cel mai sfânt / Și nimeni astăzi nu ni-l poate-nfrânge. // I-am moștenit tot dreptul din părinți; La șoapta lui ni se-nfioară buza; / În lutu-i plămădit din suferinți, / Strămoșii frământatei noastre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Îl vrem, îl cerem, e supremul țel.../ Și vai de trădător și de mișel, / Că-l vom scuipa și-l vom goni cu pietre //...// Al nostru e: pământ din vechi pământ / Și sânge din latinul nostru sânge. / E trup și os din osul nostru frânt, / Un dor avem în el și cel mai sfânt / Și nimeni astăzi nu ni-l poate-nfrânge”. Ei, poeții, „au adunat roua plânsului în potirul dorului, știind că speranța moare ultima, că de pe crestele istoriei românești
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
îl cerem, e supremul țel.../ Și vai de trădător și de mișel, / Că-l vom scuipa și-l vom goni cu pietre //...// Al nostru e: pământ din vechi pământ / Și sânge din latinul nostru sânge. / E trup și os din osul nostru frânt, / Un dor avem în el și cel mai sfânt / Și nimeni astăzi nu ni-l poate-nfrânge”. Ei, poeții, „au adunat roua plânsului în potirul dorului, știind că speranța moare ultima, că de pe crestele istoriei românești, sub cruntă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Și dacă soarta i-a zâmbit cu norocul de a se întoarce la casa părintească, la baștină, cea cu coasa în spinare l-a găsit și aici, căci, din flăcău voinic ca un Făt-frumos, tânărul s-a întors acasă numai oase și piele, bolnav de plămâni și picioare, iar după doi ani și-a dat duhul în chinuri îngrozitoare. Însă majoritatea celor arcăniți și duși cu forța pe drumul de calvar al străinătății și morții nu s-au mai întors acasă
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
Trăim o tragedie românească. Pe unionistul până în măduva oaselor MIRCEA CHELARU, născut pe 3 iulie 1949 în comuna Rediu din județul interbelic Iași, generalul de armată, eseistul, istoricul și omul politic român care a îndeplinit vremelnic funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, l-am cunoscut
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU [Corola-blog/BlogPost/92703_a_93995]