1,395 matches
-
fetelor cu lux de amănunte cum se gătește fiecare preparat în parte și am răspuns la numeroasele lor întrebări (nu vă ascund că au ridicat niște probleme de un infantilism înduioșător, mai că mi se făcuse rușine de nevinovăția lor). Ospătarii au chicotit pe tot parcursul prezentării, probabil din pricina uimirii pe care o citeau în ochii invitatelor mele; când am ajuns la întrebări, unul chiar a râs cu lacrimi, dar apoi au redevenit cu toții profesioniști desăvârșiți: au debarasat în viteză, au
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
restaurant într-un mod destul de rușinos, ca assistant-manager la spălat vase. M-au săpat toți colegii și n-am rezistat presiunii. Comportamentul lor obstrucționist m-a făcut să renunț de bunăvoie ori forțată de patron la funcția de bucătar, bucătar-assistant, ospătar, ospătar-assistant, casieră și manager la chiuvetă... Să nu credeți că nu m-am răzbunat. Am făcut-o cu vârf și îndesat: într-o singură lună am schimbat echipa aproape în totalitate. Avusesem eu grijă să fie dați afară unul după
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
normale înseamnă să fiți „sensibil diferit” și, în același timp, „confortabil de familiar”. În Japonia, ultimul lucru pe lista de meniu la McDonalds, după sandvișurile, cartofii prăjiți și băuturile obișnuite, se află „zâmbete - O yeni”. Și, așa cum spune semnul, atunci când ospătarii de la McDonalds te întâmpină, fac tradiționala plecăciune japoneză, apoi zâmbesc larg și vă cer comanda. Comparați acest lucru cu multitudinea de situații din ziua de astăzi în care aveți noroc dacă funcționarul vă privește când îi vorbiți sau obțineți de la
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
deși a fost bursier al Fundației Alexander von Humboldt între 1982-1984 când eu nici nu mi-aș fi imaginat că pot să ies din țară, glumește cu președintele Băsescu atunci când acesta spune că școala ar trebui să scoată tinichigii și ospătari. La fel ca și înainte de 1989 când, chiar dacă a refuzat să laude și să sprijine sistemul, nu s-a manifestat în vreo formă de protest. Acest reproș a venit din partea Hertei Müller, laureată a premiului Nobel pentru literatură. Concluzia scriitoarei
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de băut... raței. Ca s-o frăgezească. Sobru, se așează la masa-i preferată. Chelnerul se apropie cu un surîs familiar: Ca de obicei, domnul Nuni? Ca de obicei, dar eu voi consuma doar apa. Votca o va bea rața. Ospătarul nu-nțelege nimic, totuși îi aduce clientului său o votcă și o apă. Nuni pune pasărea pe masă și-i toarnă paharul de votcă, pe gît. Rața are un frison greu ghicibil, pe care Anestin în decriptează ca plăcere: Aha
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
eram amici. Pe la orele 18, devenisem prieteni. Chiar o uram pe Marga, amîndoi, fiindcă... era să strice o recentă și frumoasă prietenie! Dar nu doar această răsturnare de relație este acum importantă: ci și faptul (incredibil, azi!) că atunci cînd ospătarii ne-au anunțat că vor să plece acasă, i-am rugat... să se ducă; și să ne-nchidă-n restaurant! O să rîdeți: ne-au îndeplinit dorința! Țineți cont, era în 1973, în plin ceaușism! Dar, imposibilul a devenit posibil! I-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
eti mai la curent cu conteporanii, Caradiale ăta are piese... cu furnale? Am mai cerut un coniac. L-am evaporat cu o figură răvășită. N-are. Îhî, n-o să facă carieră... e neorientat... Aici am cerut și o țigară, de la ospătar. Am fumat-o, nervos, în 50 de secunde. Da alteva? Sofocle, Shakespeare, Racine, Ibsen, Cehov, Camil Petrescu, Sebastian, Ionesco... Originalul om de teatru m-a oprit din înșiruirea-mi isterică. Audii de ei. Ătia au piete cu furnale?... Am leșinat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Pîcă nu comanda decît... cu sticla. Inhibați de societatea nedorită & imprevizibilă a personajului, și noi am redus turația dialogurilor. În fine, dă Domnul și boemul termină sticla. Se ridică, ignorîndu-ne în continuare, și dă să plece. Vigilent, dar și neinspirat, ospătarul îi iese-n drum și-i spune cît face votcă băută. Aici, inegalabilul Pîcă izbucnește într-un urlet isteric, ceva gen "Ceee??? Eu să plătesc? Animalule! Beau de o viață-n cîrciumi și n-am plătit niciodată! Cum îți permiți
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mesele ieftine la fel... Puținii harpagoni care mai sînt mor repede, de inimă rea... De-ale lui Gigi Dinică Deceniul opt. Este celebră scena de la restaurantul Berlin (unde și mie tare-mi mai plăcea, prin anii 70 și)! Simțind că ospătarii îl înșeală la nota de plată, marele actor a luat decizia să plătească la fiecare comandă. I se aducea o votcă mare, cerea plata. La a doua, la fel. După ce a băut mai multe, își amintește că e ziua mamei
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
comandat o sticlă (normal, luaserăm bani, amîndoi, de la Uniune) și, după ce am sorbit în tăcere, primele două pahare, IDȘ a decretat, cu un comic involuntar, greu de egalat: Știi cine-a fost la tine? MOARTEA! Cînd a țipat, grav, "Moartea", ospătarii au intrat, brusc, în bucătărie și s-au pus pe băut. Iar femeia de la toaletă femei s-a-ncuiat acolo. Nu-i de rîs! Am avut timp să reflectez... Știi ce te-a salvat? GENEROZITATEA! (atunci n-am sesizat că mă supraestima
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
n-a îndrăznit să se atingă nici el de nimic deoarece știa ce l-ar fi așteptat. În concluzie, legendarul muzician a hăpăit totul singur, într-o viteză incredibilă, spre disperarea mea care-mi vedeam deja articolul compromis și-a ospătarilor, care nu reușeau să țină pasul cu foamea artistului. Pe plan gazetăresc, a însemnat un eșec. Dar faptul că am fost tolerat la masa lui Petre Ștefănescu Goangă, în timp ce "oficia culinar", mi se pare că a fost o șansă. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cunoscuserăm va ști să facă plauzibilă substituția (mai ales că pe la Drobeta fata ne-a spus că a făcut și închisoare, în Germania!). Farsa a reușit; timp de trei zile, cît a durat tărășenia, toți (politicieni, creatori, administratori, ceferiști, șoferi, ospătari, polițiști) au apreciat (entuziast!) calitățile noii noastre secretare. La final, după ce Mary ne-a părăsit (plecînd cu mașina lui Popa's, în orașul lor natal), i-am spus lui Cavadia adevărul. A tăcut 10 secunde. A înjurat 10 secunde. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
oricît luai, rămînea aceeași"; "un instrument unic, alcătuit din trupul și chipul său, pe care le schimonosea în gesturi trăsnite, ca de păpușă mînuită dinăuntru de un virtuoz" (despre Teică); "actorii ieșeau din cîrciuma cu scaunele pe mese, semn că ospătarii se săturaseră de bacșișuri" (minunat truvai!); "meseria se fură, dar actorul X n-a reușit să fure nimic: n-are vocație de cleptoman sau de actor?"; "fetișul vorbelor o boală post-revoluționară"; "noi, actorii, practicăm o artă care se consumă în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
avansare aceasta presupunând o mobilitate, de obicei, o ascensiune într-o organizație sau în ierarhia profesională. Cariera este o profesie. Potrivit acestui punct de vedere, anumite ocupații constituie o carieră (manageri, profesioniști, militari), în timp ce alte ocupații sunt gândite ca ,,posturi”(ospătari, muncitori necalificați sau vânzători). Cariera este de asemenea o succesiune de posturi de-a lungul vieții. În această viziune cariera reprezintă istoria unor posturi individuale. Unii consideră cariera ca fiind succesiunea de funcții, în ordinea crescătoare a prestigiului, prin care
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
Limbă și literatura română Limbă și literatura franceză, forma fără frecvență. Instructor de teatru și poezie la Casa de cultură din Târgu Neamț, unde organizează, începând cu anul 1984, Colocviile Naționale de Poezie de la Neamț, operator chimist, laborant, ajutor de ospătar, masor, profesor suplinitor, metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra-Neamț (1993-1997). Muzeograf la Casa memorială "Ion Creangă" din Iași (din 1998). Director adjunct la Muzeul Literaturii Române (din 2009). Fondator al casei de Editură
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a zis și a avut dreptate. M am pierdut În acest Turn Babel și am mai dat și peste voi doi, mai rău nu se putea... Celor trei li se mai aduce o sticlă cu vin, iar Gicu face pe ospătarul. În timp ce toarnă În pahare Îl privește fix pe Sandu. Băi, Sandule, dar chiar ai față de președinte. Uite ce freză aranjată, chelie nici n-ai, discurs știi să ții că ai școala de partid, ai dosar beton și trecut nepătat. Plus
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mesele cu frunțile. Iartă-ne, Sandule, de multe ori ne ia flama și nu mai știm ce spunem. Așa este, bionce și șachiruța nu pot să stea lângă gaga, e clar. Votăm pentru! Gicu toarnă În pahare cu dexteritatea unui ospătar abia angajat, care vrea să facă impresie bună În fața șefului de sală, duce paharul la gură, se șterge la buze cu dosul palmei și dă din cap. Nu a pagubă, a idee nouă. Măi, băieți, eu aș trece-o pe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de câteva ori și se pune pe râs. După un timp se oprește monologând: <Beți criță> am văzut; <Beți turtă> de asemenea, dar <Beți lapte> niciodată. Cu siguranță că cineva a vrut să facă o glumă”. „Un consumator observă că ospătarul servește cu băutură pe un cetățean care se plimba în fața restaurantului. La dumneavoastră se poate servi și pe stradă? Nu, nu se poate, dar dânsul este o excepție. S-a jurat acasă că nu mai pune piciorul în restaurant”. „Un
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care se plimba în fața restaurantului. La dumneavoastră se poate servi și pe stradă? Nu, nu se poate, dar dânsul este o excepție. S-a jurat acasă că nu mai pune piciorul în restaurant”. „Un elev practicant, aspirant la calitatea de ospătar, primise sarcina să numere în fiecare zi sticlele cu vin din depozitul restaurantului. Responsabilul localului observă de câteva ori că practicantul său numără până la 500, apoi renunță. Contrariat, îl admonestează: Ce înseamnă asta, tinere? De ce nu termini de numărat? Simplu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
câteva ori că practicantul său numără până la 500, apoi renunță. Contrariat, îl admonestează: Ce înseamnă asta, tinere? De ce nu termini de numărat? Simplu, tovarășe responsabil! Dacă până la 500 nu lipsește nici una, credeți că există motive să lipsească tocmai din celelalte?!... „Ospătar! Două sticle cu vin. Alb sau negru? Dar... ce te privește pe dumneata?” „Carevasăzică, vin aveți, must aveți, pastramă aveți, mămăliguță aveți, mujdei așijderea! Fii sincer: cu care inspector mă confunzi?” „Vreau să beau un vin veritabil, așa că îți dau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
aveți, pastramă aveți, mămăliguță aveți, mujdei așijderea! Fii sincer: cu care inspector mă confunzi?” „Vreau să beau un vin veritabil, așa că îți dau bacșișul înainte și acum te rog să-mi spui cinstit ce-mi recomanzi? -Alt restaurant!” „ Ascultă, tovarășe ospătar, urlă un client, asta numești dumneata vin de Târnave? -Categoric: de la prima sorbitură v-ați și enervat!” „ Ați achitat vinul, dar chelnerul? -N-am consumat așa ceva.” „Doriți un vin de 18 sau de 30 de lei litrul? Care-i diferența? 12
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Fir-ar să fie, am navigat 25 de ani prin vin fără să am habar!” „Tovarășe dragă, eu ți-am cerut o Grasă de Cotnari, iar dumneata mi-ai adus o Fetească de Alba!? -Serviți-o liniștit, că tot... aia e!!... „Ospătar, servește-mi, te rog, și mie vinul acela pe care l-ai adus la masa vecină. -Sânteți și dumneavoastră din corpul de control al centralei?” „Un ins iese din cramă cam cherchelit și se adresează unui trecător: Fiți amabil, ce
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fată nu s-ar plictisi în preajma unor asemena oaspeți: veseli, spirituali, plini de maniere... Să nu exagerăm draga noastră hangiță. Apropo. Te supără faptul că te apelăm cu numele de Hangiță? Nu. Dar aici clienții sunt obișnuiți să ne zică ospătar sau chelner. Ei. Aici i-aici, scumpa noastră hangiță. Apoi soațele vechilor hangii se cheamau hangițe. Și nu știu cum, da’ tare mai erau frumoase!!! Ai fi stat zile în șir să bei vinul adus de ele și să le privești... Așa că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
iepuraș curios, fără să-mi ceară voie. Este un restaurant pe placul meu, cu băuturi spirtoase de toate soiurile iar mâncăruri... de care îți trec prin minte! Amplasat într-un demisol elegant, echipat, dotat și împodobit cu mochete înflorate și ospătari stilați, mai mult lung decât lat, totuși nu era de nasul unor studenți amărâți ca noi, dar Edy, tocmai primise bani de acasă și ținea neapărat să o cunoască mai bine pe Giulia, verișoara altui amic, Doru. De fapt o
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
în stilul lui caracteristic, cu apropouri directe și declarații diluate: - Ce aș mai bea, măcar o baterie.. două... și aș mânca o friptură ca lumea! Începuseră să ni se răscolească mațele și scoteau niște ghiorțăituri de s-au speriat și ospătarii, specie.... specială care nu se sperie așa ușor; el nu știa că aranjasem treaba! În orice caz, a rămas cu gura căscată când a văzut portofelul bine garnisit al prietenei Guliei, care mi-a șoptit când a putut, - Ai grijă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]