1,297 matches
-
Am coborît, cu inima fremătînd, în fundul acestui căuș, și am văzut curînd un sat, pe care poezia ce gîlgîia în mine m-a făcut să-l găsesc fără pereche. Închipuiște-ți trei mori așezate între insulele croite armonios, împodobite cu cîteva pîlcuri de copaci, în mijlocul unei pajiști de apă pentru că, ce alt nume s-ar putea da acelor ierburi acvatice, atît de vii, atît de colorate care căptușesc rîul, ies la suprafața lui șerpuind odată cu el, se lasă duse de toanele lui
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din pastelurile lui I. H. Rădulescu sau G. Coșbuc se potriveau exact perfect înserărilor din Giurgioana și Răcușana: Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plină (George Coșbuc, Noapte de vară) Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde, la jgheab întins
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
urma să depună jurământul. Cu această ocazie se decide evacuarea forțată a ultimelor vestigii ale marii manifestații din Piața Universității. Organizatorii marii manifestații din mai se retrăseseră cu toții pe 21 mai, când rezultatul votului devenise clar, dar mai zăboveau acolo pâlcuri răzlețe de nostalgici ai zonei libere, precum și greviști ai foamei care își găsiseră cu greu un rost după 20 mai, cerând o televiziune independentă. Iliescu ar fi vrut ca muncitorii din Capitală să-și asume această sarcină, dar află că
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
toate la rândul lor. Și iată-ne pe mult așteptatul canal Șontea, lat de vreo 60-70 de metri, cu maluri joase și prielnice pescuitului. Am mai mers circa 200 de metri și băiatul cel mai mare ne-a zis: - Vedeți pâlcul acela de sălcii bătrâne pe dreapta. Acolo vă duc, este un loc unde vin pescarii deobicei. Și dacă o să vă uitați bine la sălcii și coroanelor lor, o să bănuiți ce rol vor avea pe timpul șederii dumneavoastră aici. Ei, să văd
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sprâncenele-i arcuite și colțurile gurii se lăsară în jos trăgând după ele și mustața. Ștefan își dădu seama că taica nu mai urmărea de mult conversația. De după liziera pădurii din sud, pe unde o cotea drumul Giurgiului, apăru un pâlc de călăreți. Scurt, vodă se întoarse spre comișii care-l însoțeau și ordonă: — Să-nceapă muzicile turcești. Tobele și alămurile. Din grupul de călăreți ce se apropiau se desprinse unul care pornind într-un galop nebunesc veni să salute și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mergea în fruntea trupei sale cu o enormă umbrelă deschisă, cu chipiul sub braț și o basma de batist în mână; nu lipsea decât un evantai pentru a completa acest tablou. Tot avansând și după ce am străbătut râpa, traversăm frumoase pâlcuri de boschete și culturi bogate; e pământul de la Stânca, aparținând familiei Roznovanu. Drumul trece pe sub zidurile castelului. Am vizitat această frumoasă locuință, aflată pe o înălțime ce domină valea Prutului și de unde se vede o mare parte din Basarabia. În
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
10 ianuarie 1475, armia lui Soliman s-a izbit cu tabăra moldovenilor. Ceața umplea valea Bârladului. Încredințați că se vor alege cu pradă bogată și glorie multă, osmanlâii înaintau cu hotărâre. Ștefan le-a venit în ajutor: a pus un pâlc de buciumași și trâmbițași să sune semnalul luptei dinspre dealul Rediului, ca Soliman să creadă că acolo-i grosul oștirii moldovene și să-și împingă armia cât mai înainte, cât mai repede și cât mai orbește prin ceață și prin
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Soliman s-a purtat întocmai cum și-a închipuit Ștefan Vodă că se va purta. Ațâțat parcă de zvonul buciumelor ca fiara flămândă de adulmecarea prăzii grase, și a năpustit spahiii și ienicerii spre miazănoapte. A copleșit, cu numărul, primele pâlcuri moldovenești. Totul se petrecea așa fel, încât Soliman se socotea biruitor: înainta mereu, zdrobea pâlcuri mari de moldoveni, lesne și cu puțină pagubă. În ceasul acela, hotărâtor pentru soarta Moldovei, Ștefan Vodă a poruncit călăreților și pedestrașilor să țâșnească din
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Ațâțat parcă de zvonul buciumelor ca fiara flămândă de adulmecarea prăzii grase, și a năpustit spahiii și ienicerii spre miazănoapte. A copleșit, cu numărul, primele pâlcuri moldovenești. Totul se petrecea așa fel, încât Soliman se socotea biruitor: înainta mereu, zdrobea pâlcuri mari de moldoveni, lesne și cu puțină pagubă. În ceasul acela, hotărâtor pentru soarta Moldovei, Ștefan Vodă a poruncit călăreților și pedestrașilor să țâșnească din păduri și să spârcuie coasta dreaptă a vrăjmașului. Totodată, la semnul hotărât, alte pâlcuri moldovene
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
zdrobea pâlcuri mari de moldoveni, lesne și cu puțină pagubă. În ceasul acela, hotărâtor pentru soarta Moldovei, Ștefan Vodă a poruncit călăreților și pedestrașilor să țâșnească din păduri și să spârcuie coasta dreaptă a vrăjmașului. Totodată, la semnul hotărât, alte pâlcuri moldovene au lovit vrăjmașul din spate. Otomanii însă erau puzderie și știau a se bate cu meșteșug mare și cu ferocitate înspăimântătoare. Deveniseră nespus de furioși că românii îi momiseră până aici, flămânzindu i, ostenindu-i și obligându-i să
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
d'Arrast nu putuse închide nici o clipă ochii. D'Arrast se trezise acum de-a binelea. Prin ferestrele cu gratii din fața lui zărea o curte mică. Argila roșie fusese desfundată de ploaia care se vedea șiroind fără zgomot peste un pâlc înalt de aloes. O femeie trecea ținând întinsă cu amândouă mâinile deasupra capului o basma. D'Arrast se culcă iar, dar în clipa următoare se ridică și coborî din pat, care se îndoi și gemu sub greutatea lui. Socrate intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de pietre ude însemnau locul de răscruce al cărărilor, pe care umbla la acea oră o mulțime pestriță. Metiși, mulatri, gauchos vorbeau între ei cu o voce scăzută sau se afundau, mergând agale, pe aleile de bambuși până la locul unde pâlcurile de copaci se îndeseau, devenind de nepătruns. Acolo, cu totul pe neașteptate, începea pădurea. D'Arrast îl căuta pe Socrate în mulțime, când se pomeni cu el în spate. - Azi sărbătoare, râse Socrate, sprijinindu-se cu amândouă mâinile de umerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
d'Arrast și-l apucă de braț. - Ascultă, mi-a plăcut ce mi-ai spus. vreau să-ți spun și eu ceva. Poate o să-ți placă și ție. Îl trase aproape de ieșire, pe o bancă de lemn udă, sub un pâlc de bambuși. - Eram pe mare, în dreptul Iguapei, pe un mic petrolier care aprovizionează porturile de pe coastă. Pe bord a izbucnit focul. Nu din vina mea, căci îmi cunosc meseria. Dar așa-i când e să se-ntâmple o nenorocire. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
încât, când se trezi singur, în urma mulțimii, tocmai în capătul străzii, se clătină pe picioare gata să se prăbușească. Se lipi de zidul fierbinte, așteptând să i se potolească răsuflarea. Apoi porni mai departe. Chiar atunci pătrunse în stradă un pâlc de oameni. Cei din față mergeau de-a-ndăratelea, și d'Arrast văzu că-l înconjurau pe bucătar. Acesta ajunsese la capătul puterilor. Din când în când se oprea, apoi, încovoiat sub piatra uriașă, mai alerga puțin, în felul în care aleargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cu veșmintele murdare de praf și pătate de ceară, îl încurajau prin strigăte ori de câte ori îl vedeau că se oprește. La stânga bucătarului, mergea, sau alerga, în tăcere, fratele acestuia. Lui d'Arrast i se păru că va trece o veșnicie până când pâlcul de oameni va ajunge la el. Când se afla aproape în dreptul lui, bucătarul se opri din nou, aruncând în jur priviri stinse. Văzându-l pe d'Arrast, rămase nemișcat, cu fața întoarsă către el, dar fără să pară a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pe fereastra compartimentului, grăbit, având siguranța că îl așteaptă cineva. Din depărtare descoperi cireșul bătrân care, în cinstea sosirii lui, se împodobise cu o minunată cunună de flori albe în locul coroanei de muguri plăpânzi de acum o lună... În gară pâlcuri de soldați se năpustiră asupra trenului ce pufăia și se smucea cu înverșunare înainte de a se opri. Ochii lui Apostol însă alergau nerăbdători printre oameni, mereu de ici-colo, cercetând aproape cu frică până ce, cu o lucire de fericire nestăpânită, se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zgomot... Se îmbrăcă în grabă. Răcoarea nopții îi învioră pașii. Cerul era senin, vânăt, și stelele pâlpâiau ca niște luminițe pe bolta unei imense catedrale. Curtea bisericii era plină de oameni și totuși mai soseau mereu, care singuratici, care în pâlcuri. Bisericuța de lemn, veche, lăsată într-o parte și proptită cu bârne ca să nu se dărâme, cu turnulețul răsucit puțin, cu ușa atât de joasă, că trebuia să te pleci intrând, de-abia se deosebea în întuneric dintre pomii bătrâni
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
O muzică adâncă și plină de blândețe 10Pătrunde tânguioasă puternicile bolți: "Pieirea, Doamne Sfinte, căzu în orice colț, "Înveninînd pre însuși isvorul de viețe. "Nimica înnainte-ți e omul ca un fulg, "Ș-acest nimic îți cere o rază mângâioasă, În pâlcuri sunătoare de plânsete duioase "A noastre rugi, Părinte, organelor se smulg. Apoi din nou tăcere, cutremur și sfială Și negrul întuneric se sperie de șoapte... Douăsprezece pasuri răsună... miez de noapte... Deodată-n negre ziduri lumina dă năvală. Un clocot
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
au și început a prăda și robi țara pînă în munte, care robie și pradă, nu se va putea uita în veci”. Da’ de unde până unde să sară tătarii în ajutorul lui vodă? În acele vremuri, voievozii tolerau câte un pâlc de tătari care, în schimbul hranei și adăpostului, aveau obligația ca, la nevoie - dovada o ai în povestea de față - să vină în ajutorul domniei. Un asemenea pâlc de tătari se afla în pădurea din preajma mănăstirii Aroneanului. Aceștia, auzind focuri de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sară tătarii în ajutorul lui vodă? În acele vremuri, voievozii tolerau câte un pâlc de tătari care, în schimbul hranei și adăpostului, aveau obligația ca, la nevoie - dovada o ai în povestea de față - să vină în ajutorul domniei. Un asemenea pâlc de tătari se afla în pădurea din preajma mănăstirii Aroneanului. Aceștia, auzind focuri de sâneță slobozite de ceata din jurul lui vodă, au sărit în ajutor. Au trecut ușor Bahluiul, care era înghețat bocnă, și au urcat spre Cetățuia. Lupta decisivă s-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Iașilor”. Chiar și mănăstirea Socola era numită la început „Mănăstirea din codru”. Dovezi se mai găsesc și astăzi... Care sunt acele dovezi, vere? Întâi gorunii de pe marginea căii Buciumului. Aceștia sunt rămășițe din acei codri. „Plopii fără soț” sunt un pâlc rămas din vremuri de mult uitate. Numai că... Numai că... ce? „Plopii fără soț” cei adevărați nu sunt aceștia, ci se află în București. Cuuum? Cum ai auzit. În București, pe strada Cometei, unde locuia Cleopatra Poenaru Leca, o verișoară
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și rotund, învelit în solzi de fildeș, sclipea odihnitor pentru ochi la lumina soarelui, în oricare ceas al zilei. În nopțile cu lună, Auta știa cât era de fermecător acest acoperiș. Spre laturile palatului, mult mai îndărăt și acoperite cu pâlcuri de copaci înfrunziți, se întindeau șiruri de clădiri scunde și cenușii, din granit cioplit, cu acoperișuri drepte din plăci de bronz. Printre arborii din dreapta se zăreau mișunând soldați. Dincolo, în stânga, nu era nimeni; acolo, numai noaptea târziu se întorceau de la
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de la Mai-Baka. Să se fi întors oare Mpunzi? Cu Mpunzi lucrurile s-au petrecut așa. Într-o zi, zburând în luntrea cea ușoară în jurul piscului, cârmaciul a așezat-o într-un loc deschis, între un șir de tufe și un pâlc de copaci, la obârșia izvorului fierbinte din care se face, mai către vale, Râul Cald. Unul dintre străini cerceta copacii, Hor și altul luau apă din acel izvor turnînd-o în anume vase, pentru a-i cunoaște însușirile și alcătuirea. Cârmaciul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de acasă. De acasă! Inima-i bătea grăbită, fiindcă lipsise vreo șapte ani, deși pe acele meleaguri se născuse, într-un sat mare din apropierea Nistrului, înaintea primului război mondial, în 1914. Privi lung coasta blândă și pădurea, cum îi spunea pâlcului de copaci în care-i plăcea să se piardă de dimineața până seara, când era mic. Dar, fusese el vreodată mic? Viața-l rupsese de ai lui parcă dintotdeauna, și după șapte ani adăugați la cei 14 petrecuți lângă părinți
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
speciilor cheie din Oceanul Arctic este singura modalitate de a depista și efectele pe care schimbările climatice la scară globală le au asupra vieții marine de aici, de la comunități și populații, la indivizi. Pe insulele din Oceanul Arctic vegetația este constituită din pâlcuri mici și rare de mușchi și licheni, 70% din suprafață fiind acoperită de pietrișuri și bolovani. Pe coastele mai însorite se întâlnesc chiar plante cu flori: macul arctic (Papaver radicatum), saxifraga purpurie, cerențelul galben (Dryas octopetala), azaleea arctică etc. În
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]